Page 27 - Drumul_socialismului_1986_11
P. 27
Pag. 3
II NR. 9 014 • STMBĂTĂ', 8 NOIEMBRIE 1986
ROMÂNIA - PROMOTOARE A UNEI
,
ANSAMBLUL PALATULUI CULTURII .,ISKRA‘ DIN JDANQV,
VIZIUNE
REGIUNEA DONEŢK — U.R.S.S. — ÎN JUDEŢUL NOSTRU POLITICI DE DEZARMARE, PACE
irşit de săp-
ă (cojor) : * 0 prezenţă artistică de prestigiu şi Înţelegere între popoare
a clnlv ui, floa-
•rului. Melodii
ire * Gala de- UN DA HOTĂRiT PĂCII, DEZARMĂRII ! LUMINOS EXEMPLU
1 animat + Tot ristă,'moment la care parcă tr-o excepţională execuţie,
ţara mai fru- De două zile se află in DE MOBILIZARE
,,Laudă Iiar- judeţul nostru ansamblul şi natura participă cu nos sala a izbucnit in îndelungi (Urmare din pag 1) Noi, cei care lucrăm în
Rcportaj * artistic de amatori de pe talgie. Apoi, spre bucuria aplauze. parchetele forestiere dintr-un A FORŢELOR PENTRU
momente ale publicului, artiştii dau via Alcătuirea lăudabilă a
lui * Tablouri lingă Palatul c u l t u r i i de către toate statele, ar de vast perimetru al judeţului, CONSTRUIREA
aleria Naţlo- „ISKRA" din oraşul Jdanov, ţă unui cîntec satiric „Ar repertoriului a dăruit spec termina avansarea pe caiea susţinem prin lapte deose
Farmecul mu- regiunea Doneţk - U.R.S.S. monica din Tulska", după tatorilor clipe de reală sa asigurării păcii, a colaboră bite de muncă demersurile UNEI JĂRI A PĂCII
¥ Telesport * care virtuozitatea dansuri tisfacţie artistică, dan
itrârl clin fes- Prezent pe meleagurile rii şi înţelegerii. Cîndind ast României pentru pace, ini
i internaţio- noastre în cadrul relaţii lor populare ruseşti să se surile cu tilc „Leneşul" sau fel, vom spune un DA ho- ţiativele de înalt umanism (Urmare din pag. 1)
racc pe pâ- lor de prietenie statornicite desfăşoare în ritmul entu popularul moldovenesc tărit pentru pace şi dezar- reafirmate de către iubitul
Moment poetic „Mărunţica", fiind momen
ograf muzical între judeţul Hunedoara şi ziast al aplauzelor - aşa mare, la referendumul din conducător de partid şi tui an, cind am reuşit sâ
nîna politică regiunea Doneţk, ansamblul cum a fost jocul „Lingu tele de vîrf care au entu data de 23 noiembrie a.c.; de stat, tovarăşul Nicolae depăşim producţia marfă;
rnal artistic oaspete a susţinut rarii", desfăşurat într-o co ziasmat publicul. Dar oare oct de profundă semnifica Ceauşescu, la recenta sesiu cea fizică, productivitatea
clclopedia (co- ieri, la Clubul „Siderur- regrafie impresionantă. da.nsul georgian de fete
Istoria în mo ţie politică internaţională, ne a Marii Adunări Naţio muncii etc. Exprimăm prin
ţe * Dacii şi gistul" Hunedoara, primul Şi tot ce a urmat, fie sau virtuosul „Gopak" n-au care am dori să reprezinte nale. Vrem ca pădurile noas aceste succese adevărul po
iţia lor * Pri- spectacol, oferind publicu care prezenţă muzicală sau fost momente de vîrf ale un imbold ca şi alte ţări tre să crească viguroase, să trivit căruia întărind con-,
isod. „Strămo-
lui momente de artă de coregrafică a reuşit să co coregrafiei ansamblului să treacă la asemenea mă respirăm mereu aer curat, strucţia socialistă, forţa ma-'
a din grădină real profesionalism. munice admirabil cu publi care a impresionat şi prin suri, contribuind la crearea vrem să muncim in linişte şi terială şi spirituală a ţării;
Emisiune Deschis impresionant cu cul prin sinceritatea expri coloritul şi frumuseţea cos unui climat propice realiză pace, spre a contribui şi întărim capacitatea de luptă
s pentru tl- ..Cîntec despre patrie" de mării artistice. Cîntecele tumelor populare I întreaga
interpreţi de rii unor acorduri pentru în noi, prin tot ceea ce reali a poporului nostru pentru
populară. E- Dunaievski (text Lebedev populare ucrainiene „Pe sub manifestare a fost un mo lăturarea pericolului de răz zăm, la inlrumusefarea vie apărarea independenţei şl
Kumaci), prologul specta vişini, pe sub cireşi", „Am ment pilduitor de profesio boi şi inlăptuirea dezarmă ţii oamenilor, la progresul suveranităţii, a cuceririlor
artistic (eo- plecat după snopi" (solist nalism, o prezenţă artistică
)uminlcă zbu- colului a fost susţinut de rii. şi înflorirea patriei. sale revoluţionare.
â“. Producţie ansamblurile vocal-bărbă- Vladimir Podkolzin) acom de prestigiu, copleşitoare
iourilor sovle- tesc, instrumental şi de paniat de ansamblul instru prin armonie, colorit, ţinu
dansuri „Tinereţea Priazov", mental condus de V. Mi- tă scenică, prin frumu
*nal.
avînd ca solist pe talenta tin), „Rapsodia huţulia- seţe. Temelia producţiei din 1987
5gasaBsaaBBB8g tul Vladimir Podkolzin. E- nă", „Pe valea lină", LUCIA LICIU
moţia creată de preludiul „La vecina casa-i albă" -Ar
spectacolului a crescut (ansamblurile vocai-bărbă- Astăzi, oaspeţii artişti se „zideşte** în acest an
apoi in intensitate datorită tesc şi instrumental) au din regiunea Doneţk vor
I I: 6,00 Ra- demonstrat aportul de har evolua pe scena Casei de
[ dimineţii ; vechiului cîntec rusesc
cdicului; 6,30 „Kalimuşca" în care cei şi măiestrie al interpreţi cultură din Deva, iar mîine (Urmare din pag. 1) sirii lemnului. Acolo unde şi alţi oameni ai muncii
zilei în agri- cinci interpeţi au „povestit" lor, iar cind trilurile „Cio- - pe scena Casei de cul se folosesc stîlpii metalici care au' luat cuvinlul îti
Itad io jurnal; impresionant momentul luă cirliei" de Grigoraş Dinicu tură a sindicatelor din obţinute rezultatele bune — care, practic, au o „via adunarea generală: mais
ţară; 8,00 şi ce anume trebuie făcut trul Ioan Stingă, preşedin
;ei; 8,10 Cu- rii tinerilor în oastea ţa au prins să se înalţe prin- Călan. ţă" aproape nelimitată — se
ilor; 9,00 Bu- pentru multiplicarea lor şi obţine o eficienţă econo tele comitetului sindicatu
ri; 0,05 Au- înscrierea activităţii în- mică ridicată, datorită re lui de secţie din cadrul
A 0 Bule- tr-un ritm mai viu pe tot ducerii costurilor dc pro brigăzii Gurasada, ing. Ia-
5 Din
iOt.~mi; 10,25 parcursul celui de-al 8-lea ducţie". cob Jitea, şeful sectorului
ară radio ; cincinal. „Luptăm din răs — Am luat măsuri — minier Boiţa-Iiaţeg, ing.
de ştiri; 11,05 puteri — arăta ing. Ionel spunea ing. Gheorgiie Cri- Ionel Lazăr, şeful sectoru
ialiste; n,35
ponistic Ma- WM Căta, şeful brigăzii Gura- şan, şeful sectorului Po- lui minier Troiţa, Constan
13,00 De sada — pentru finalizarea joga — pentru îmbunătă tin Şufană, maistru prin
,00 Avanprc- lucrărilor de deseopertă, ţirea calităţii calcarului cipal specialist la sectorul
-tv. ; 15,15
>retutindeni ; realizarea şi depăşirea pla livrat la C.S. Hunedoara Vorţa-Veţel, geologul Si~
irnal; 22,10 nului la bentonită. Pe lin şi C.S.V. Călan. . Vom a- gismund Duma, din ace
Pagf*> muzi- gă ce avem, ne mai tre tinge în mod sigur nivelu laşi sector şi alţii. Se poa
3 popularita-
ment poetic; buie ulei pentru utilaje, rile preliminate de pro te spune că la Cariera mi
îă muzicală; saci de hîrtie, un cablu e- ducţie. Solicităm o freză nieră Veţel-Mintia, teme
Buletin de lectric pentru carieră, un în scopul recondiţionării, lia producţiei din anul vii
strung la care să ne con direct la faţa locului, a tor s-a „zidit" prin hărni
fecţionăm unele repere ne pieselor pentru utilajele cie muncitorească încă din
cesare". Ing. Vasile Iovan, din dotare. Aceasta va con acest an. , Aşa-zisele „con
adjunct şef al sectorului duce la reducerea imobi traste" — care s-ar părea
minier Vorţa-Veţel a pro lizărilor, la creşterea indi că există între succesele
leală — soiiile pus înlocuirea mijlocului celui de utilizare a maşi reale obţinute şi tonul cri
o; O floare de transport do 5 tone cu nilor şi instalaţiilor. tic, mobilizator al raportu
dinari — se-
(Arta); HU- altul de 15 tone, pentru Propuneri concrete pen lui şi discuţiilor purtate
Fantonicie se rentabilizarea transportu tru îndeplinirea şi depăşi în adunarea generală —
odern — A); lui dc materiale şi econo rea sarcinilor din 1987 — pot fi numite mai degrabă
în Ontario
15); Câpita- misirea carburanţilor. „De care, în mod firesc, sint spirit revoluţionar, con
i (Flacăra); asemenea, — arăta vorbi superioare celor din acest ştiinţă muncitorească, răs
*i s (Castel); torul — ne trebuie stîlpi prim an al cincinalului —, pundere pentru soarta pro
1: Lupii mfl- în admirabila desfăşurare artistică a ansamblului din regiunea Doneţk, momen
ig); Din prea tele coregrafice s-au impus ca adevărate examene de virtuozitate. metalici la susţinerea aba angajamente ferme în a- ducţiei dc azi şi de mii-
No Iern tajelor, în scopul economi ceastă direcţie au formulat ne !
ii».. pţii (U-
JPENI: Spar-
’iile I-II (Cul-
.rAN: Căutfi-
(Luceafârul); Activitate susţinută, consumuri
irtista, dolarii
(Minerul); A-
Serbărlle ga- raţionale de gaz metan
itoresc); UHI-
i filme (Kcte-
>: Oaspeţi dc (Urmare din pag. 1) tem în stadiul aplicării
ua roşie); O-
tunecare (Pa Toate forţele mobilizate la efectuarea arăturilor adinei de toamnă măsurilor specifice dc asi
petarii în va- gurare şi raţionalizare a
ăra); GEOA- in domeniu] investiţiilor,
\cţiunea „Au- Hotărîţi să transpună in goarelor între 40—45 de ginerul şef al cooperativei, Coordonaţi de Maria Ba trebuind să înlocuim con agentului termic şi ener
asa de cui tu- giei electrice, de reparare
7: întoarcerea fapt sarcinile şi indicaţiile tractoare la nivelul consi l-am găsit in cîmp, unde riu, inginerul şef al coo ductele şi branşamentele a clădirilor şi etanşeiznre
cin); BRAZI : izvorîte din cuvîntarea se liului unic, viteza dc a- coordona formaţia de .me perativei şi de Pamfil O- cu grad ridicat de uzură a uşilor^ şi ferestrelor, de
ăi ii ; CALAN: cretarului general al parti vansare menţinîndu-se în canizatori care executa a- laru, mecanicul de secţie, şi cu duratele de exploa
ă grai (Casa aprovizionare cu materia
i; SIMBRIA : dului la adunarea popu tre 110—130 ha pe zi. Cum răturile adînci. El preciza: ei au muncit în ultima tare amortizate în Deva, lele şi echipamentele ne
nul tă dragos- lară prilejuită de „Ziua pînă la această dată s-au „Sîntem atît noi, specialiş săptămînă, zilnic, din zori Hunedoara, Călan şi Orăş- cesare lucrului pe timpul
D; ILIA: De recoltei", mecanizatorii, efectuat arăturile adînci în noapte, reuşind să exe tie, sublinia maistrul Si-
irt (Lumina); tii, cît şi .mecanizatorii iernii. Avînd insă în ve
Un echipaj ceilalţi oameni ai muncii de toamnă pe 760 ha, a- mobilizaţi să realizăm vite cute arăturile pe mai mult mion Mîrza, secretarul or dere că la majoritatea con
•aporr* (Mine- din unităţile C.U.A.S.C. vem certitudinea că în ci- de jumătate din suprafa ganizaţiei de bază din u- sumatorilor de gaze na tu
Simeria acţionează în a- teva zile vom încheia lu zele zilnice de avansare ţa planificată. Şi aici, pu nitate. Pînă la această rale consumurile cresc in
ceste zile pe ogoare, la e- crarea pe toate cele 1368 planificate, dar aceasta nu tem remarca grija tuturor dată am încheiat lucrările lunile anotimpului rece, a-
fectuarea arăturilor adînci ha planificate. în detrimentul calităţii lu pentru realizarea vitezelor în Orăştie şi se află în pelăm la toţi aceştia sa
de toamnă, la celelalte lu de avansare optime, a a- stadii avansate în celelal respecte riguros încadra
crări de sezon. Primele a- dîncimii prevăzute în teh te localităţi. Le vom ur rea în repartiţii şi nop-
^extrase la mănunte despre modul în “C.U.A.S.C. SIMERIA nologii. genta în perioada care ur
me, să întreţină si să ex
7 noiembrie care este organizată acti Se munceşte, deci, cu mează, îneît să le termi ploateze agregatele, insta
vitatea la efectuarea ogoa răspundere pe ogoarele năm în timp util şi să in laţiile şi aparntajele în de
16, 9. 4. SA. relor ni le furnizează in Una dintre unităţile ca crului. Dc modul cum pre C.U.A.S.C. Simeria, în u- trăm în sezonul friguros pline condiţii tehnice şi
32 ; ginerul Nicolae Leonida, re este avansată cu efec gătim ogoarele acum în cu ele terminate integral".
a : 10, 88, 39. nităţile amintite şi în al de siguranţă, să nu exe
7, 51, 31. directorul S.M.A. Simeria: tuarea ogoarelor este C.A.P. toamnă depinde, în mare tele, ritmurile de lucru a- Ajungînd la acest capi cute modificări ale reţele
I-A — Pentru a realiza în Simeria. Aici, în ultima măsură, recolta anului vii propiindu-se de cele pre tol, al pregătirilor de iar
-a : 47, 42. 26, vreme, se organizează cu tor. Şi mecanizatorii Gheor- lor fără aprobări legale
, 59, 85. fiecare zi vitezele de avan văzute în normative. Dar nă, ne-am interesat ce ac ori să funcţioneze cu im
sare care să ne permită regularitate schimburi pre ghe Danciu, Onişor Paşca, mai sînt unităţi, ca de pil ţiuni au mai fost iniţiate, provizaţii şi defecţiuni,
încheierea lucrărilor la lungite la arat. Mecani Stelian Stanciu, Iulian To- dă C.A.P. Sîntandrei, Ra- ori se întreprind în pre rare pot genera avarii sau
iEAÎ termenul stabilit, a.m or zatorii Gavrilă Berchi, Ni ma, Aurel Oprea, Arpad polt şi Bobîlna, unde au zent, pentru ca activita
HOTKEHSESÎ ganizat mai multe forma colae Pantiş, Constantin Boghi, ca să-i amintesc mai rămas însemnate su tea Regionalei de gaz me accidente. Ilotărîrea Între
ţii mari de tractoare cu Simedrea, Nicolae Bălţa- pe cei mai vrednici dintre prafeţe de ogorît. Este ne tan Deva şi a beneficia gului nostru colectiv este
7.1 : vremea tu, Liviu Purdea ş.a. se ei, îşi fac cu pricepere şi de a ne face cît mai bine
cu corul va- pluguri. Acestea sînt re străduiau să menţină rit cesar ca şi aici să fie con rilor pe care-i deserveşte
mult senin partizate pe grupuri de u- răspundere datoria. Pînă centrate în zilele următoa să se desfăşoare în bune datoria, de a-i ajuta pe
dimineaţa, nităţi învecinate. Progra muri bune de avansare, azi ei au executat arătu re mai multe tractoare la condiţii şi în timpul ier consumatorii de gaze natu
uflâ slab la mul de lucru este ziua- dar nu neglijau nici cali rile pe 100 ha şi pot să
Intensificări tatea iuci-ului. Aşa că Pe mă declar mulţumit de ca efectuarea ogoarelor de nii. „Am efectuat verifica rale din judeţul nostru
'15—55 km/ lumină, dar în ultima vre toamnă, să se lucreze în rea suplimentară a reţe pentru a-şi derula în con
torul nordic, me sînt organizate frec tru Mateevici, inginerul litatea muncii lor". schimburi prelungite pen lelor de distribuire în ca
ie m i n i m e şef al unităţii, care coordo Lucruri bune putem spu tru ca vitezele zilnice de diţii corespunzătoare acti
ase Intre ml- vent şi schimburi prelun na lucrarea respectivă, a- drul tuturor formaţiilor de vitatea productivă şi a-.şi
ro grade, iar gite, mecanizatorii mun ne şi despre mecanizatorii avansare să sporească şi lucru, pentru depistarea
între 3 şi 8 vea toate motivele să fie Ion Savu, Gheorghe Bo- lucrarea să poată fi înche eventualelor "emanaţii de îndeplini prevederile do
:vent se va cind la arat pînă tirziu în mulţumit. ticeanu, Ştefan Lung, Du iată în timpul ccl mai gaze, luîndu-se măsuri co plan, de a asigura canti
mă .şi îngheţ noapte, la lumina faruri tăţile de gaz metan celor
eteorolog do lor. Practic, sînt antrena Bine Se desfăşurau lu mitru Calaslă, Gavrilă Bo scurt. respunzătoare de remedie
Proncenco). crările şi Ia C.A.P. Bă- ta ş.a., care efectuează o- re a lor, ne-a spus şefa lalţi consumatori, în Urni?
te zilnic la efectuarea o- cia. Pe Drngoş Visirin, in goarele la C.A.P. Tîmpa. MIRCEA LEPÂDATU Regionalei. Totodată, sîn teic stabilite".