Page 29 - Drumul_socialismului_1986_11
P. 29
_________—promotoare a unei
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VĂ! I
t e politici de dezarmare, pace
şi înţelegere intre popoare
s n f i A i i s M i i JUOtlUl. HUMD0»8»t DE PERICOLUL MORŢII ATOMICE PENTRU LINIŞTEA
VOM SPUNE DA
PENTRU UN VIITOR FERIT
PENTRU MUNCĂ,
Cel mai iubit fiu al po
ră Coranda-Certej, ai cărei
porului român, ilustrul me deţului, Exploatarea minie Şl VIITORUL NOSTRU
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P.C. sager al glodurilor şi aspi oameni ştiu cite elorturi se
raţiilor noastre de pace şi depun pentru a da econo Vă scriu aceste rinduri. din
SI AL C O N S I L I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N colaborare cu toate statele, miei naţionale minereurile dorinţa ■ de a exprima in
tovarăşul Nicolae Ceauşescu, atît 'de necesare. Am muncit numele tuturor membrilor
cooperatori, mecanizatori şi
a reafirmat din nou cerinţa şi muncim din greu pentru specialişti de la C.A.P. Ruşi
DUMINICA, 9 NOIEMBRIE 1986
Anul XXXVIII, nr. 9 015 .i-Â iVÂi.'i îr'tţv&f* A-' *■-" •* 4 pagini — 50 bani întronării dreptăţii şi echi a le scoate la lumină. Nu adeziunea deplină la strălu
tăţii în relaţiile dintre sta mai pe primele 10 luni ale citele iniţiative de pace
te, democratizarea vieţii in acestui an, in sectorul 1 al ale tovarăşului Nicolae
bune şi multe, care trebuie ternaţionale liind una din minei Coranda-Certej, locul nostru iubit care dă glas,
Ceauşescu,
conducătorul
condiţiile principale ale a-
unde Îmi desfăşor activita
sigurării păcii. Şi trebuie să
spun că încercăm un senti tea, am reuşit să obţinem cu atîta înţelepciune, voin
peste plan, mai mult de
materializate în sprijinul producţiei ment de mîndrie că aceas 1 700 tone minereu complex, român de a trăi intr-o lume
ţei şi aspiraţiilor poporului
tă iniţiativă a pornit din
partea României, ţară care să sporim simţitor produc a păcii, înţelegerii şi cola
tivitatea muncii şi indicii de
borării. Noua, inllăcărala şi
Oamenii muncii din ca Astfel, fontă cenuşie s-a mulţumitoare ? Răspunsul făureşte societatea socialis folosire intensivă a utilaje mobilizatoarea chemare la
drul Combinatului side produs cu 84 120 tone mai formulat — atît în rapor tă multilateral dezvoltată. lor şi maşinilor, să descope acţiune pentru apărarea pă
rurgic „Victoria" Călan — mult, aglomerat — 167 600 tul prezentat în faţa adu Tocmai pornind de . la un a- rim noi rezerve de minereu,
una din marile unităţi ale tone în plus, cocs metalur- nării generale, cît şi în luă semenea ideal, România, lată de ce, pentru ca şl in cii, adresată de secretarul
general al partidului in cu-
judeţului nostru, care a git 30 241 tone, iar pro rile de cuvînt ale partici preşedintele ei, acţionează viitor să putem munci in vîntările rostite la plenara
beneficiat de - importante ducţia marfă a înregistrat, panţilor — este negativ. cu atîta fermitate şi consec linişte, asemenea întregului C.C. al P.C.R. şi la Sesiunea
fonduri de investiţii pen faţă do aceeaşi perioadă Darea de scamă a consem venţă pentru a determina o Marii Adunări Naţionale, în-
tru dezvoltare şi moderni a anului trecut,o creştere nat succint: „Creşterile schimbare reală in direcţia
IO AN BOTA,
zare — au intrat în noul de aproape 417 milioane înregistrate faţă de 1985 dezarmării, a eliminării pe maistru miner, tr-un moment cind omenirea •
cincinal cu dorinţa fermă lei. Realizări de seamă ne conving că se pot. ob ricolului unui război nimici sectorul 1 VICTORIA POP,
de a acţiona în aşa fel în- s-au obţinut şi la activi- ţine rezultate care să co tor.
cît să-şi îndeplinească in respundă pe deplin sarci Fac parte dintr-un colec al Minei Coranda-Certej preşedintele C.A.P. Ruşi
tegral sarcinile de produc nilor de plan şi angaja
ţie, să poată răspunde în Adunârile generale mentelor ce le avem de tiv al vaşnicilor mineri ai ju (Continuare în pag. a 3-a) (Continuare în pag. a 3-a)
acest fel eforturilor făcute realizat". Aceasta este, de
de partidul şi statul nos ale oamenilor fapt, singura concluzie ce
tru pentru crearea noilor muncii — expresie trebuie desprinsă din com
capacităţi şi condiţii de a democraţiei paraţiile făcute. „Se poate
muncă. Această hotărîre mai mult!“ — au afirmat
se, bazează, în primul rînd, şi autoconducerii toţi participanţii la discu
pe capacitatea de mobili muncitoreşti t c ţii, fără excepţie. Cum ?
zare a colectivului şi pe La această întrebare vor
anumite creşteri de pro bitorii au venit cu pro
ducţie înregistrate de la puneri concrete — desprin
an la an, în . ; cincinalul tatea de investiţii, iar re se de la l o c u r i l e
trecut. zultatele înscrise la indi unde muncesc —, s-au
După cum a reieşit şi catorii de eficienţă sînt referit la cauzele rămîne-
din lucrările recentei a- îmbunătăţite substanţial rilor în urmă şi la -modul
dunări generale a repre faţă de 1985. De pildă, în care pot fi înlăturate,
zentanţilor oamenilor mun cheltuielile totale la 1000
cii din C.S.V. Călan — lei producţie marfă au au indicat căile de relan
consacrată analizei activi fost cu 87,2 lei mai mici, sare a producţiei. „Trebuie
tăţii pe anul în curs şi iar cele materiale cu 64,5 — arăta ing. Adrian
aprobării planului pe 1987 lei. Stoicoi, şef secţie carbo-
— în bilanţul perioadei Deci, de pe toate fluxu fluid — să fie rezolvate
care a trecut diii .1986 au rile de producţie ale com cît mai urgent problemele
putut fi înscrise creşteri binatului din Călan s-au legate de construcţia ca-
apreciabile la producţia fi cules roade mai bogate în zanelor şi a instalaţiilor
zică, faţă de anul trecut. acest an. Dar sînt ele de ridicat de pe cuptoa
rele de carbofluid". Idei
privind finalizarea con
CAOm PE MAMgfcSTARE A UNOR strucţiilor . unor capacităţi
de producţie au exprimat
ÎNALTE SESRONSABlOîAJi SOCIALE şi maistrul Mircca Iuga,
de la turnătoria II (ur
gentarea lucrărilor de ex-
Ne străduim să formăm la copii
MARIN NEGOIŢA
I.M.C. Deva, secţia b.c.a. Noi loturi tic beton celular autoclavizat sînt atnba-
late în vederea expedierii că tre beneficiari. Foto N. GHEORGH1U
temelia morală a caracterului (Continuare în pag. a 2-a)
Ca pe numeroase alte două fetiţe se pregătesc
familii devene, ce şi-au pentru o nouă zi de şcoa Rezultatele în zootehnie sînt determinate de răspunderea
unit destinele pentru o lă. La plecare, se despart
viaţă, pe soţii Marin şi In faţa blocului, luind-o
Vasile Crişan - el condu fiecare în direcţii opuse, şi competenţa dovedite în munca de fiecare zi
cător auto la Staţia de sal ...Noiembrie, in miez de
vare a Direcţiei sanitare zi. Sunăm la uşa aparta
judeţene, ea soră şeiă coor. mentului familiei Crişan. pe medicul veterinar Şte vinge că era cel de anul
donatoare la secţia orto Ne deschide o fetiţă dră ln analiza noastră — în care ne propunem să fan Balaşi, de la dispensa trecut (!). După un timp,
pedie a Spitalului din De gălaşă, in uniformă pepit, punem faţă-n faţă activitatea desfăşurată în fermele rul veterinar teritorial Ra- apar pe rînd, Traian Ur-
va - ti leagă mult mai cu guleraş alb, ■ ţinută ce zootehnice ale C.A.P. Simeria şi Rapoltu Mare am polt, care — ne spunea — şică, operatorul însămîn-
multe dccit acel act întoc trăda că abia sosise de pornit de la cel mai elementar aspect al muncii zil venise să-şi facă datoria. ţător şi Otto Kbrosi, eco
mit cu prilejul căsătoriei, la şcoală. nice, dar esenţial, am zice, pentru bunul mers al Din păcate — ne-am du nomistul fermei zootehni
li leagă aceeaşi opţiune - Cum te numeşti? treburilor: programul de grajd. Cine participă şi mirit mai apoi, în urma ce. Trec... ca acceleratul
de viaţă, aceleaşi norme - Elena şi sînt în clasa cum sc implică la desfăşurarea lui în condiţii opti şi se-fac nevăzuţi în fer
de comportament social, a lll-a la Şcoala generală me? Iată ce am constatat, în cursul raidului efec discuţiilor avute cu Cornel mă. Intr-un tîrziu, cind
aceeaşi dorinţă de a-şi nr. 3 .din cartierul Dacia. tuat, la programul de dimineaţă. împreună cu to Tărăpoancă, inginerul şef programul- de dimineaţă
pregăti copiii să se. auto- - Ce orar ai avut azi? varăşii Paulina Sima, director cu zootehnia la Direc al cooperativei — medicul era pe terminate, vine şi
realizeze, punînd la teme - Cunoştinţe despre na ţia agricolă judeţeană şi Lucian Indiei, inginer veterinar Balaşi; care fu medicul veterinar Marius
lia educaţiei munca, ast tură, matematică, geogra principal la Oficiul judeţean de reproducţie şi selec sese solicitat insistent, cu Lăzărescu, şeful fermei
fel ca să devină cetăţeni fie, desen. ţie a animalelor. o zi înainte, să vină la zootehnice. Dacă în ziua
cinstiţi şi harnici, capa ...Ne pofteşte înăuntru. o vacă bolnavă, a ajuns la cind era desemnat să par
bili să-şi făurească feri După modul in care arată ticipe la programul de
cirea personală şi să dă încăperile apartamentului, La C.A.P. Simeria, pro grajd ajunge la 7,45, a-
ruiască ţării, măreţiei ei, după felul in care ne în- gramul a început la ora tunci, no întrebăm, în ce
întreaga lor disponibilitate timpină Elena şi sora ei stabilită, adică 5,30. Erau lelalte zile cînd vine ?
creatoare. mai mare, Cecilia, realizăm prezenţi toţi cei 12 îngri Deci, iată două moduri
...Zorii zilei ii găsesc a- că cele două surori sînt jitori .şi împreună cu ei toţal diferite de a-ţi face
desea la datorie - pe el crescute la incandescenţa inginera Florina BăLşan, datoria, de a-ţi -îndeplini
pregătindu-se să încheie un dragostei părinţilor care şefa fermei, operatorul în- C.A.P. SIMERIA - C.A.P. RAPOLTU MARE atribuţiile şi obligaţiile de
nou schimb de rfoapte în s-au preocupat cu respon sămînţător Cornelia Si~ serviciu pentru care oşti
care a rulat sute • de ki sabilitate, in paralel cu mion şi tehnicianul veteri remunerat. Faţă de cele
lometri cu viteza maximă asigurarea condiţiilor op nar Petru Mondoc. Din Ajunşi în ferma C.A.P. fermă abia în dimineaţa arătate considerăm că alte
pe drumurile judeţului sau time de viaţă şi învăţătură, partea conducerii unităţii, Rapoltu Mare, găsim la aceea, după ce animalul comentarii sînt de prisos.
pe cele naţionale spre cli- de educaţia lor. Dialogul la program participa Lau- datorie doar îngrijitorii. murise (? 1). Organele com Să arătăm, în continua
nicile din Timişoara sau cu Cecilia este îndelung. renjiu Colcer, preşedintele Aceştia, este drept, îşi fă petente, prezente, la faţa re, cum s-au efectuat pre
Cluj, pentru salvarea vieţii Peste o lună va împlini 18 cooperativei. Aşa stînd lu ceau treaba, dar cum ? Nu locului, vor lua măsurile gătirile fermelor amintite
celor aflaţi in suferinţă, ani şi doreşte să-şi sărbă crurile, a fost firesc ea se respectau Regulile ‘de cuvenite împotriva vino pentru stabulaţia din a-
pe ea la începută) schim torească lestlv majoratul. întreaga activitate din di igienă a mulsului iar fu vaţilor. ceastă iarnă. La C.A.P.
bului pregătind tot ce-i ne Este elevă în' ultimul an la mineaţa respectiva să se rajarea se efectua după Pe la ora 7,20 apare Simeria, cu excepţia noii
cesar intr-o secţie de or liceu şi are in faţă două deruleze în condiţii bune. ştiinţa şi bunul plac al în fermă preşedintele coo maternităţi, aflată în sta
:
topedie, spre a acorda a• 7,trepte" ceva mai greu de respeeţîndu-se regulile zo fiecăruia. De fapt nici nu perativei, 'Adrian . Sima. diul de finalizare a lucră
jutor unor. accidentaţi, a otehnice şi normele de hra puteai să - le reproşezi a- Vrea cu tot dinadinsul rilor, toate adăposturile au
alina suferinţele bolnăvi - ESTERA SÎNA nă, conform programului cest lucru, deoarece nu e- să ne arate că • există afi
lorr. ■ ' de îngrijire şi furajare a- rău stabilite şi afişate ra şat prognrmul de partici MIRCEA LEPÂDATU
...In această vreme, cele {Continuare în pag. a 3-a) fişat la loc yizibil .în fie- . ţiile furajere. pare la activitatea zooteh
care adăpost.- L-am întîlnit în fermă nică, dar, în final, se con (Continuare în pag. a 2-a)
