Page 30 - Drumul_socialismului_1986_11

Pag. 2 ’ DRUMUL SOCIALISMULUI

Invăţămîntul palitico-ideologic. RUBRICA S I N D I C A T E L O R
Nivel, conţinut, eficienţă Lî

Grijă permanentă pentru Pentru întărirea ordinii
şi disciplinei în producţie
dezbaterea, înţelegerea şi însuşirea Punînd în centrul acti­ Deşi am obţinut rezul­ 11,30
vităţii productive îndepli- tate bune, în unele com­ 11,35
tuturor problemelor ' nh’e'â-sarcinilor de plan, partimente (electrice, raio­
nul electro din subteran),
comitetul sindicatului de
la I.M. Barza, acordă, în numărul absenţelor nemo­
Caracteristica principală partid se manifestă ca o acelaşi timp, o atenţie tivate se menţine încă ri­
a recentei dezbateri ce a conducere revoluţionară, deosebită iritări.âi spiritu­ dicat. O excepţie o repre­
avut loc în cercul- nr. 12, de înaltă exigenţă comu­ lui de răspundere, ordine zintă grupele sindicale de
clin cadrul I.C.S.M.A. De­ nistă, deschisă permanent şi disciplină în muncă. la atelierul mecanic, unde ]
va, a fost grija pentru ca spre nou. Datorăm secre­ Majoritatea celor 13 grupe în acest an nu s-a înregis­ 12,tO
lucrurile să fie bine înţe­ tarului general al partidu­ sindicale se străduiesc să trat nici o absenţă nemo­
lese de către toţi cei 23 lui, tovarăşul Nicolae menţină şi Să stimuleze tivată. 13,00
de cursanţi prezenţi. S-a Ccauşescu, — s-a subliniat un climat angajant, de e- Mai multe sîot absenţe­
stăruit şi s-a revenit de în cadrul dezbaterilor — fort susţinut pentru reali­
mai multe ori asupra unor un ansamblu de teze deo­ zarea tuturor indicatorilor le produse de diverse boli.
elemente esenţiale ale pri­ sebit de valoroase sub de plan. Este adevărat că nu toate
mei teme din noul an de raport teoretic şi practic, O activitate mai siste­ aceste absenţe sînt nejus­
învăţămînt politico-ideo- cu privire, la locul şi ro­ matică desfăşoară grupele tificate, unii oameni fiind
logic „Partidul Comunist lul partidului în societa­ I. M. Oruştle, atelierul de urinare gretţ al secţiei ma- sindicale ale căror organi­ realmente bolnavi, dar a-
Român — centrul vital al tea noastră socialistă. Iar şi ni unelte. Rectificatorul Nicolae Covrig Ia această maşină zatori sînt Mihai Molnar vem şi oameni care bene­
prelucrează batiurl pentru strunguri normale, aflate în
naţiunii. Creşterea rolului măsura modului în care îşi fabricaţie. (atelierul de lăcătuşi), Can-
partidului în conducerea îndeplinesc organele şi or­ din Botici (forjă), Nicolae ficiază de indulgenţa unor
societăţii". Propagandistul, ganizaţiile de partid a- Careja (maşini unelte), ca­ medici, obţinînd certificate
tovarăşul - Augustin Socol. ceastă menire este îndepli­ Idei bune şi multiple, care re pun mereu în dezbatere medicale pentru a-şi re­
a reuşit să imprime dez­ nirea exemplară a sarcini­ problemele majore ale re­ zolva diverse probleme.
baterii o asemenea tentă, lor, în primul rinei a celor ducerii consumurilor de Iată de ce spre aceste as­
incit toate ideile să se des­ economice. A fost adusă trebuie materializate materii prime, materiale, pecte trebuie să-şi îndrep­
prindă limpede. Printr-o în atenţie, apoi, o latură energic şi combustibil, re­ te atenţia şi grupele noas­
bună sistematizare a pro­ fundamentală a activităţii (Urmare din pag, 1) făcut. Acum, după aduna­ cuperării, recondiţionării şi tre sindicale.
blemelor majore ale unei în acest domeniu, faptul rea generală în care s-au introducerii în circuitul n,«
astfel de teme de maximă că rolul conducător al aprobat indicatorii econo­ productiv a unui volum ÎOAN CHIŢU,
importanţă pentru munca partidului nu este o lozin­ tindere a turnătoriei res­ mici pe anul viitor, este sporit de piese de schimb preşedintele comitetului 19,00
şi activitatea comuniştilor, că abstractă, el sc împli- pective), ing. Eugen Mu- necesar — cum am afir­ şi subansamble, întăririi sindicatului de secţie 19,20
cu sublinieri şi accente neşte prin munca de zi cu szik, directorul uzinei nr. mat şi în alte dăţi — să de la sectorul
asupra laturilor esenţiale zi a organizaţiilor partidu­ 4 (intervenţii la I.M.G. sc facă un inventar com­ ordinii şi disciplinei la electromecanic
ale necesităţii sporirii con­ lui, a fiecărui comunist in Bucureşti pentru termina­ plet al tuturor probleme­ locurile de muncă. al I.M. Barza 19,10
tinue a rolului conducător parte. rea generatorului nr. 4), lor de care depinde înfăp­
al partidului în conduce­ Desigur, problematica a- precum şi alţi vorbitori. tuirea integrală a sarcini­ , Un util schimb de experienţă iO
rea societăţii, s-a reuşit bordată a fost' mult mai „Este necesar — menţio­ lor de plan. Apoi trebuie I
derularea unor discuţii cu bogată în conţinut, impusă na, în cuvîntul său, ing. făcută o ierarhizare a ne­ In organizarea Consiliu­ vaţii al I.M. Hunedoara" — 21,50
reale valenţe educative şi fiind de importanţa, actua­ Ionel Stoicoi, şeful servi­ cesităţilor — nu pentru că lui' municipal al sindicate­ deţinător al locului III pe
practice. De fapt, se poate litatea şi bogăţia de idei ciului investiţii — să fie n-ar. fi toate foarte impor­ lor Hunedoara, la între­ judeţ — prezentat de ing.
spune că, pe întreg par­ izvorîtă din tema dezbă­ intensificat, do către con­ tante, ci fiindcă este ome­ prinderea minieră Hune­ Ştefan Costea (cu vizită la
cursul dezbaterilor a avut tută. In acest context este structor, ritmul de lucru neşte să nu se poată re­ doara a avut loc un reuşit locurile dc aplicare a noi­ 2fl, 80
loc un dialog între parti­ de remarcat strădania a- la bateriile nr. 3 şi 4. De zolva totul deodată. în schimb de „experienţă pe lor tehnologii de lucru, 29,20 <
cipanţi şi propagandist, cu propierii tezelor generale, asemenea, trebuie grăbită acest sens, ne-am propus tema: „Preocuparea comi­ cit şi „Contribuţia comi­
întrebări şi răspunsuri de teoretice de obiectivele şi contractarea robincţilor, să încheiem aceste rînduri siei inginerilor şi tehnicie­ siei inginerilor şi tehnicie­ 20,35
ambele părţi. Intenţia vă­ sarcinile concrete, de acti­ iar la unitatea specializa­ chiar cu cîteva din punc­ nilor pentru impulsiona­ nilor din cadrul I.M. 11. I
dită a fost-.ca această pri­ vitatea proprie a comuniş­ tă din Rimnicu Vâlcea să tele vitale ale activităţii, rea introducerii progresu­ pentru continua îmbunătă­ 29.50 1
mă întâlnire din noul an tilor, a tuturor lucrătorilor se facă intervenţiile nece­ aşa cum s-au cristalizat lui tehnic şi îmbunătăţirea ţire a activităţii de crea­
de . învăţămînt să consti­ din unitate. sare privind montarea spă­ ele pe parcursul lucrărilor activităţii de creaţie teh- ţie tehnico-ştiinţifică" — 21.50 '
tuie un bun început de Revenind asupra unor lătorului de benzen". Re­ adunării' generale: . reali­ nico-ştimţifică". Prin buna semnată de ing. Nicolae
drum. Şi, dincolo de ţin ele aspecte mai puţin împli­ feritor la organizarea mai zarea obiectivelor de in­ ei organizare şi desfăşura­ Simţea.
carenţe asupra cărora voin nite, remarcăm că, dacă la bună a activităţii, EliŞa- vestiţii (îndeosebi pentru re — la care au participat Atît materialele prezen­
reveni, se poate aprecia că discuţii participă un nu­ beta Szakacs — secretarul punerea în funcţiune a ba­ preşedinţi ai comitetelor tate cât şi discuţiile pur­ UI
s-a reuşit acest lucru. A măr mai mare de cursanţi, comitetului de partid ’ al teriei de cocsificare nr. 4, sindicatelor, preşedinţi -ai tate sub genericul „Tehno­
demonstrat-o şi faptul că dacă era mai temeinic stu­ secţiei transporturi — a a bateriei nr. 3 de la car- c.i.t. din întreprinderile logiile modernizate — mai
s-au înregistrat doar două diată întreaga bibliografie propus înfiinţarea unei sec­ bofluid, precum şi a flu­ municipiului, inovatori ete. productive, mai economi­ DE\
absenţe motivate, că, în şi folosite unele planşe ţii dc încărcări-descărcări, xului nr. 2 de la cocs bri­ — acţiunea s-a transfor­ coase" au reliefat preocu­ I-Il
general, cursanţii aveau sau alt material documen­ în scopul realizării volu­ chete), creşterea producţiei mat Intr-un autentic şi u- parea continuă a colecti­ şl d<
riUe
conspecte, că cei care au tar, dezbaterile cîştigau în melor tot mai mari de lu­ interne de energie electri­ til schimb de experienţă, velor de oameni ai mun­ NEI3C
luat cuvîntul au punctat conţinut, dobîndeau o ca­ crări de acest.- gen. că, a producţiei de aglome­ privind noile exigenţe ale cii din cadrul I.M.H. pen­ grâbc
şi lămurit probleme. de litate superioară şi, evi­ Desigur, nu se poate spu­ rat, acordarea importanţei organizării şi conducerii tru îmbunătăţirea gamei Aven
(Mod.
fond ale temei şi, nu în dent, se acumula o mai ne că toate soluţiile pro­ cuvenite problemelor so­ producţiei. tehnologiilor , utilizate în nu)
ultimă, instanţă, că propa­ mare cantitate de cunoş­ puse în adunarea generală ciale (poluare, căldură în De pe bogata paletă a procesul productiv, cât şi ■ ipr
£Tfi
gandistul s-a dovedit bine tinţe. Toate trebuie să fa­ sînt şi realizabile într-un Oraşul Nou, apă ete.), îm­ acţiunii am desprins, pe linia efortului propriu iilor
pregătit, experienţa sa şi că obiectul unor inai con­ termen foarte apropiat. prejmuirea urgentă a uni­ printre altele, referatele de gîndirc şi acţiune de mulţi
capacitatea de a expune sistente preocupări, . ele Dar, important este că pe' tăţii (factor determinant „Preocupări pentru reali­ aici, care conduc la mari bric)
explicit şi argumentat fiind determinante în des­ siderurgiştii din Călan îi în creşterea disciplinei zarea sarcinilor de plan şi efecte în fluxul muncii, la . îilrea
tacus
ideile punîndu-şi serios făşurarea unui învăţămînt preocupă îtî cel mai înalt muncii), cooperarea tutu­ de perspectivă la nivelul o sporire considerabilă a turul)
amprenta asupra, calităţii politico-ideologic la nive­ grad problemele unităţii I.M.H.", prezentat de ing. productivităţii şi calităţii toni i
dezbaterilor. lul exigenţelor şi cerinţe­ în care muncesc. Se poa­ ror factorilor răspunzători in muncă. LONI
Elena Augustinov, Mar­ lor. te consemna că oamenii îşi pentru soluţionarea corela­ Ioan Toplicean, directorul şi ar
PETP
cela Drăgulcscu, Silviu VALENTIN NEAGU cunosc bine Jocurile de tă a problemelor de pro­ unităţii,. „Din activitatea IOAN VLAD, (Mun
Morariu au subliniat in in­ muncă şi ştiu ce trebuie ducţie şi altele. cercului de invenţii şi ino­ corespondent SA:
(Mun
tervenţiile lor, între altele, Ca-n
că înfăptuirea obiectivelor BRAI
şi sarcinilor ce revin co­ (Urmare din pag 1J rea anchetelor ginecologi­ rfl o
lectivului presupune creş­ Rezultatele din zootehnie ce, a montelor ş.a. RAB/
extra
terea continuă a rolului fost temeinic pregătite Care este urmarea di- OltAŞ
conducător al organizaţiei pentru iarnă, vitele fiind diţiile ca viţele'să fie in­ siere, s-au adunat doar 140 matca de 380. Există a- rectă a responsabilităţii şi trla);
de partid, că rezultatele ţinute noaptea în grajduri. troduse în adăpost. Nu e- tone fin uri, 630 tone sucu­ ■cum nici 593 bovine, eu priceperii cu care se mun­ canţă
dobîndite, ca şi unele nc- Şefa fermei preciza că în xistă, însă, spiritul de răs­ lente şi 420 tone grosiere. La peste 100 animale sub pre­ ceşte in cele două ferme ? GIU-
tobuz
împliniri, depind în mare ziua respectivă animalele pundere în muncă, de ini­ ambele unităţi, furajele vederile anuale. La matcă îri luna octombrie, la Si­ ră):
măsură de calitatea muncii vor intra definitiv în spa­ ţiativă şi simţ gospodă­ sînt depozitate în condiţii se înregistrează un minus meria, de la 110 vaci mul­ din I
Cîntc
fiecărui comunist în par­ ţiile de cazare, lotizate pe resc. Dovada este şi fap­ bune, în spaţii îngrădite. de 122 capete. Referin- se s-au obţinut în jur de I’rictt
te. în cuvî^.ul lor, cursan­ categorii, producţie şi sta­ tul că adăpostul nr. 5, Sc pare că, la Rapolt, mai du-ne la reproducţie, indi­ 350 litri lapte marfă zil­ do <
ţii au relevat ideea că în re de gestaţie. Şi o obser­ deşi so ştia că urmează a sînt perspective — se an­ cator important în realiza­ nic, producţie care s-a Din
te (1
toate domeniile vieţii so­ vaţie. Să se întroneze or­ fi utilizat în iarnă, a fost gaja inginerul şef al coo­ rea producţiei de lapte şl menţinut şi în luna noiem­ patru
ciale, conducerea de către dine şi curăţenie şi în spoit doar pe dinafară, perativei,. Cornel Tără- carne, în timp ce Ia ferma brie. De la aproximativ GIIEI
curtea fermei, unde mai acelaşi număr de vaci în pen ti­
sînt unele lucruri de pus înăuntru, totul este vraiş­ poancă — ca stocul de din Simeria procentul de lactaţie, la Rapolt s-a ob­ rul).
te. .Acum, cînd iarna este
la punct. suculente , şi grosiere • să natalitate este în prezent ţinut la începutul lunii
La Rapolt, pregătirile ca şi venită, şi-au propus sporească în următoarele de 90 la sută, la Rapolt
de iarnă n-aii fost finali­ tovarăşii din conducerea zile. La Simeria, asemenea acesta abia a ajuns la 57 octombrie o producţie de
265 litri lapte marf&L'A-
zate. Da un adăpost lip­ unităţii şi a fermei zooteh­ perspective nu prea sînt. la’sută. Şi acest lucru ţi­ poi producţia a scăzut Ver­
:
sesc numeroase ochiuri de nice să-l: pună la punct. De aceea, la ambele uni­ ne direct de modul în tiginos, de la o zi la alta,
sticlă la ferestre şi plouă Dar lucrările nici n-au de­ tăţi trebuie să se gospo­ care organele sanitar-vete- ajungînd la finele lunii la Per
marat.
înăuntru. Grajdul nr. 4, dărească cu cea mai mare rinare, conducerile ferme­ 55... litri. în săptămîna fi re
nou construit, cu e capaci­ în privinţa asigurării ba­ grijă furajele, să se evite lor; şi operatorii însămîn- trecută din această lună minei
tate de 124 locuri stă gol, zei furajere nici una din orice risipă. Or, semne ale ţăto'ri din cele două uni­ producţia de lapte marfă rlabll
in timp ce 156 de anima­ cele două unităţi nu stă risipei am întîlnit la bu­ tăţi înţeleg să-şi facă da­ şana,
Izola'
le (tineret şi vaci.) sînt lă­ pe roze. La această oră, cătăria furajeră a C.A.P. toria, de răspunderea cu ■n-a depăşit 100 litri pe slabe
sate peste noapte afară, fiecare au in depozit cu Rapolt, unde baloţii de care se implică în realiza- zi (? I). mode
în frig şi noroi, sub pri­ mult mâi puţine furaje paie şi sacii cu sare erau tic.
nlmc
virile nepăsătoare ale con­ decît necesarul stabilit amestecaţi cu îngrăşămin­ în iândurile de pînă acum ne-am străduit să re­ tre n
ducerii fermei şi unităţii. prin balanţă. Exemplifi­ te chimice ! ? levăm, pe baza cifrelor şi faptelor, felul în care se de, 1
De ce ? „Lipsesc lanţurile - căm: la C.A.P. Rapolt, în Şi acum, să vedem care munceşte în sectoarele zootehnice ale celor două u- tre
eu care să legăm anima­ comparaţie cu un necesar este situaţia indicatorilor nităţi. Credem că lucrurile sînt edificatoare pentru Loca
lele" — vine scuza pre^ de 724 tone fibroase, 3 240 de plan. La Simeria, faţă oricine. Este necesar ca toţi cei care răspund de La
şedintelui şi a şefului de tone suculente şi 1 099 to­ de un plan anual dc 580 activitatea din ferma zootehnică a C.A.P. Rapolt fi rc
Izola
fermă. „De ce nu le-aţi ne grosiere, sînt puse la bovine efectiv total şi 300 să-şi schimbe radical atitudinea, stilul de muncă. Iar va s
In sectorul maşini II al pus pînă acum ?". „N-avem adăpost 113 tone de fin, efectiv, matcă, ferma deţi­ factorii ' dc decizie de la nivelul comitetului comu­ ’tensl
secţiei Nalaţl de la I.P.L. bani să le cumpărăm". I,n COO tone suculente şi 450 ne la această dată 563 bo­ nal de partid, ai Consiliului unic agroindustrial Si­ 70 k
Deva, numele muncito­ cgle din urmă s-a dovedit tone grosiere- La;. Sitn.eria, vine, din care. 250 ...sînt meria să intervină cu energie şi competenţă pen­ nord
rului. DIdnisle, Slvulescu diritr-un neeăsar de 416 vaci şi juninei. La Rapolt, ri vl
este el însuşi garanţia că existau şi bani (am nu­ tru a. scoate unitatea dc pe „toboganul nerealizări- de sc
lucrului de calitate. mărat, lipseau 'doar 11 tone fibroase, 2 020- tone efectivul total planificat lor“, înscriind-o ferm pe drumul redresării.
lanţuri), existau toate con- suculente şi 717 tone gro­ este de 700 bovine, iar