Page 33 - Drumul_socialismului_1986_11
P. 33
lovaraşui mcoiae teauşescu
PROLETAR» DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VÂ!
a plecat la Moscova pentru
a participa la întîlnirea de lucru
lUBIŢUl HuKEOOfiBfll
a conducătorilor partidelor comuniste
şi muncitoreşti din ţări socialiste
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA flt P C R
SI Al C O N S I L I U L U I P O P U I A R J U O E T E A N Tovarăşul Nicolae Conducătorul partidului ganizaţii de masă şi ob
Ceauşescu, secretar gene şi statului a fost salutat şteşti.
ral al Partidului Comunist la plecare de membri şi ★
Anul XXXVIII, nr. 9 016 MARţl, 11 NOIEMBRIE 1986 4 pagini — 50 bani Român, preşedintele Re membri supleanţi ai Comi La sosirea la Moscova,
publicii Socialiste Româ tetului Politic Executiv al pe aeroportul Vnulcovo, to
nia, a plecat, duminică, la C.C. al P.C.R., secretari varăşul Nicolae Ceauşescu
Moscova, pentru a parti ai Comitetului Central al a fost salutat de E. A. Şe-
România — promotoare a unei cipa la întîlnirea de lu partidului, de membri ai vardnadze, membru al Bi
roului Politic al C.C. al
cru a secretarilor generali
şl a primilor secretari ai C.C. al P.C.R., ai Consiliu P.C.U.S., ministrul afaceri
lui de Stat şi ai guvernu
politici de dezarmare, pace partidelor comuniste şi lui, de reprezentanţi ai u- lor externe al U.R.S.S.,. de
muncitoreşti din ţări so
alte persoane oficiale so
cialiste. nor instituţii centrale, or vietice.
şi Înţelegere intre popoare
MUNCA, AIDOMA PĂCII, VOTUL NOSTRU -
SLUJEŞTE VIAŢA PE PĂMÎNT ! EXPRESIE A
HOTĂRÎRII DE A NE
Mai este puţin timp pină pregătesc pentru economia
in ziua referendumului, or naţională o gamă largă de EDIFICA O ŢARĂ
ganizat la 23 noiembrie a.c.; minereuri şi alte substanţe TOT MAI BOGATĂ,
cind întregul popor român minerale utile, ştiu că un
este chemat să-şi exprime război nuclear poate şterge MAI FERICITĂ
voinţa de pace faţă de definitiv viaţa de pe pla
sine şi faţă de întreaga netă, iar pacea — in actua In lume - o ştim cu toţii
lume. Referendumul consti lele condiţii de supralnar- din presă, din emisiunile de
tuie un eveniment deosebit mare şi de încordare interna radio şi televiziune — se
de important in viaţa na ţională - constituie bunul iac cheltuieli uriaşe pentru
ţiunii noastre şi, sintem si cel mai de preţ al umani înarmare, se acumulează
guri, rezultatele sale vor tăţii. „Noi - imi spunea un mari stocuri de arme, inclu
confirma incâ o dată do miner - lucrăm cu tot pă- siv din cele cu mare pute
rinţa milenară de prietenie mintul deasupra, ba chiar şi re de distrugere ce pun in
şi linişte a românilor, rădă cu gospodăriile noastre din pericol pacea şi liniştea pla
cinile adinei pe care le au Boiţa pe umeri. Vrem să netei noastre, însăşi viaţa pe
in gindirea şi-n inima noas le ştim pe toate acolo, sus, pămint. în aceste condiţii
tră strălucitele iniţiative de in siguranţă şl la locul lor, poporul nostru îşi ridică gla
pace ale conducătorului iu pentru ca să putem extrage sul prin noua Iniţiativă de
bit, t o v a r ă ş u l Nicolae liniştiţi cit mal mult mine pace a României, a tovară
Ceauşescu, eforturile sale reu pentru faffi. De aceea, şului Nicolae Ceauşescu, se IT.U.M.R. Crlşcior. Puvel Slda, şeful sectorului debitări, împreună cu Volcan Sîrb
consecvente pentru instau vrem pace şi dorim să dove cretarul general al partidu şl Cornel lîota pregătesc debitarea unul nou lot de e Ion jeroane pentru şnsiele vago-
nc|llor de mină.
rarea unui climat de sigu dim aceasta prin rezultate cit lui, preşedintele Republicii, Foto N. GHEORGHIU
ranţă, încredere şi colabo
mai bune in muncă. La re făcindu-se un fierbinte apel
rare intre toate popoarele
ferendum ne vom scrie cu către toate popoarele şi
lumii. Acum, cind cunoaş La Deva a intrat în producţie
drag numele şi vom aproba guvernele, către toate for
tem - din recentul decret
publicat in presă, referitor din tot sufletul pasul im ţele Iubitoare de pace, pen
la organizarea şi desfăşura portant făcut de România tru instaurarea in Europa şi O unitate a tehnicii de calcul
rea referendumului - modul in această direcţie". in lume a unui climat de
concret de exprimare a op Am transcris mai pe larg linişte, de înţelegere şi co De curînd, harta indus cărui fapt se datorează nante, tehnica de calcul
ţiunii noastre, putem arăta această opinie pentru că ea laborare intre naţiuni. Este trială a municipiului Deva plasarea acestei capacităţi luînd amploare cu fiecare
că la întrebarea inscrisă in este caracteristică întregu o chemare ce exprimă voin s-a completat cu o nouă în una din ramurile do zi ce trece. Aşa a apărut
buletinele de vot („Sînteţi lui nostru colectiv. Iubirea ţa Întregului nostru popor, capacitate productivă. Este vîrf ale economici naţio ideea şi materializarea ei
de acord cu reducerea, de de pace dovedită prin mun angajat cu toată fiinţa sa vorba despre subunitatea nale şi mondiale — tehni ca în perimetrul judeţului
către R. S. România, cu 5 - că rodnică, pentru prosperi in ‘înfăptuirea Programului de producere a calculatoa- ca de calcul — în muni- Hunedoara — ca urmare
la sută, a armamentelor, e- tatea şi înflorirea patriei făuririi societăţii socialiste a ponderii sale în angre
fectivelor şi cheltuielilor mi socialiste, constituie insăşl multilateral dezvoltate şi ‘îna najul economiei naţionale
litare ?) vom semna din starea noastră de a fi pe intării României spre co / • CINCINALUL VII! • DEZVOLTARE INTENSIVA-] şi a strădaniilor organe
toată inima la rubrica ,,DA"I care ne-o insuflă permanent, munism. lor locale de partid şi de
Afirm aceasta in numele oa prin- exemplul său pilduitor, Noi, cei ce muncim in a- stat — să fie organizată
menilor muncii din cadrul secretarul general al parti- gricultură, angrenaţi in în relor electronice, din ca cipiul Deva.
Sectorului minier Boita — făptuirea noii revoluţii drul I.C.E. „Felix" Bucu — In contextul politicii o subunitate a întreprin
Haţeg, alături de care imi Ing. IACOB JITEA, reşti. economice mondiale se derii de calculatoare elec
desfăşor activitatea. şeful Sectorului minier FRANCISC DRAGOTA, L-am rugat pe inginerul pune un accent din ce în tronice „Felix" Bucureşti
Am discutat, deseori, des Boiţa-Haţeg brigadier Tiberiu Bedea- ce mai pronunţat pe teh — singura de acest gen
pre pace cu minerii şi pre la C.A.P. Boş şeful subunităţii, să nicile de accelerare a pro din ţară —, care să con
paratorii noştri. Aceşti oa dea cîtcva relaţii. Pcn- gresului tehnic şi social — stituie un important pas
meni paşnici, care extrag şl (Continuare în pag. a 2-a) (Continuare în Daa. a 2-a) început, l-am întrebat pe automatizarea, roboti înainte în promovarea pro
zarea, cibernetizarea pro gresului tehnic şl îmbună
ceselor de producţie, pe tăţirea tehnologiilor de lu
promovarea tehnologiilor cru în întreprinderile ju
înaintate în toate sferele deţului nostru.
de activitate — a preci
zat interlocutorul. Şi la DUMITRU GHEONEA
noi, preocupările în aceste
Zile decisive pentru incheierea grabnica a araturilor direcţii sînt tot mai preg (Continuare în pag, a 2-a}
Râspunzînd comanda cu randament ridicat a meinice viitoarei producţii Cîrneşti, ing. Ilie Bufnea,
mentelor formulate de tractoarelor şi timpului ■ agricole. există realmente condiţii
secretarul general al parti bun de lucru în cîmp şi Ţinînd seama de expe ca în această săptăimînă Minerii din Paroşeni f
dului, tovarăşul Nicolae organizării muncii în rienţa pozitivă ce au do- să fie terminate arăturile \
Ceauşescu, privind asigu schimburi prelungite. Re- bîndit-o în privinţa obţi adinei de toamnă pe toate au îndeplinit planul anual \
rarea celor mai bune con nu-nţînd la orele de odihnă nerii de recolte sporite la suprafeţele planificate.
diţii în scopul obţinerii de duminică, cum au fă hectar la toate culturile, Pe ultimele hectare, din ) Dcsîăşurînd o activitate susţinută în abataje,. pe \
unor producţii agricole su cut-o şi în alte ?ile de săr îndeosebi la cartofi, me cele 206 prevăzute să fie \ întregul flux de extracţie a cărbunelui, utilizînd Ia \
2 i
perioare în anul viitor, me bătoare din acest an, cu canizatorii de la C.A,P. arate în această toamnă, capacitate modernele mijloace’ tehnice din dotare,
canizatorii acordă atenţie cele 8 tractoare ale secţiei Ostrov s-au aflat şi du se lucrează astăzi şi la minerii de Ia Paroşeni şi-au îndeplinit şi depăşit lună
deosebită finalizării grab mecanizatorii au lucrat din minica trecută, aşa cum o C.A.P. Şoimuş. Şeful sec dc lună sarcinile de plan dc la începutul anului. \
Dobîrtă, a ţinut să-i evi f
nice a arăturilor adinei plin în brazdă, meritînd fac de altfel zilnic, cu toa ţiei de mecanizare, Aurel Eforturile lor au fost încununate în aceste zile de un \
v de toamnă. Un exemplu laude pentru vrednicia ce te cele 9 tractoare în succes de prestigiu: îndeplinirea planului anual la \
: bun de urmat în această o dovedesc Voicu Iosivoni, brazdă, apropiind şi ei de denţieze îndeosebi pe trac V producţia de cărbune. Pînă la această dată, ei au ex
privinţă îl oferă şi trac Liviu Lăzăroni, Stoicuţ finalizare . ogoarele de toriştii Iosif Răbulea, Pe tras suplimentar prevederilor 83 000 tone de cărbune s
toriştii din secţia condusă Vîrvoni şi alţii. toamnă. Ion Iosivoni, Ion tru Gavrilă, Horia Cutean, \ şi s-au angajat ca la sfîrşitul anului plusul de produc \
de Dionisie Pîrvu, care au Asemenea fapte am pu Brăilă, Dumitru Bogdan, Ioan Pantea, Martin An- \ ţie să însumeze 130 000 tone. In acest fel, mina Paro
reuşit să termine efec Ion Ioani, Ion Opric, Li dax, Mihâi şi Costel Va- şeni va realiza, pentru prima dată, în existenţa sa de \
tuarea ogoarelor — la tut consemna şi despre viu Strucăl şi Ion Mi- siliu (tată şi fiu), Aurel l do \
două decenii, o producţie de peste un milion tone de
activitatea rodnică desfă
C.A.P. Peşteana şi la aso- şurată . de - mecanizatorii huţoni sînt oamenii, care, Tomşa şi alţii, care au cărbune.
' cinţia economică intercoo- cu pricepere şi hărnicie, participat cu răspundere, r
peratistă cu profil zoo din secţia condusă de Ioan pregătesc de pe acum con inclusiv duminică, la efec
tehnic din localitate — pe Dolha, care acum lucrează diţii pentru ca însămînţă- tuarea arăturilor adinei de
toate suprafeţele,-' acum la. efectuarea arăturilor rile din primăvara viitoa toamnă. în continuare, ei
deplăsîndu-se pentru a veni pe ultimele suprafeţe la re să poată fi realizate la sînt gata să răspundă so IN ZIARUL DE ASTĂZI
-
în sprijinul cooperativei C.A.P. Toteşti. Teodor Ni- timp şi la un nivel cali licitărilor de a veni în
agricole din Sarmizegetusa. codi-m, . Miron Fluieraş, tativ superior. Cu spor se sprijinul altor unităţi a-
încheierea arăturilor- a Cornel O.laru, David Dumi- lucrează în aceste zile şi gricole din C.U.A.S.C. De
fost posibilă datorită mo trescu, Doinei Olaru şi alţi pe ogoarele celorlalte uni va pentru a încheia grab
dului responsabil în care tractorişti au muncit fără tăţi agricole din C.U.A.S.G. nic ogoarele pe toate su
■ mecanizatorii s-au mobi preget, inclusiv duminica, Toteşti unde, aşa cum a- prafeţele stabilite.
lizat în vederea folosirii pentru a pregăti baze te precia directorul S.M.A. N. TiRCOB
