Page 38 - Drumul_socialismului_1986_11

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMUL*

Adunările generale ale oamenilor muncii —

expresie a democraţiei şi autoconducerii muncitoreşti 20,00 Tei Pei
20.15
pac
O !
flec
Permanent în atenţie - mai buna Angajare fermă pentru realizarea 20.30 tar cin
car
isto
gospodărire a energiei electrice sarcinilor din acest an şi din 1987 20,40 Filr
râ
lan
21.30 Fot
Roi)
„Colectivul de oameni Baza dezbaterilor care au rii tehnico-materiale a în­ In perioada oare a trecut Desigur, cea mai marc ţii minereurilor, reactivi­ nar.
ai muncii din întreprinde­ avut loc în cadrul adună­ treprinderii, a fost urmă­ din 1986, colectivul Minei parte a raportului a fost lor, a pieselor de schimb Iui
rea de reţele energetice rii nu a constituit-o însă rită şi în intervenţiile Coranda—Certej, mobili- consacrată analizării cau­ şi altor materiale nece­ mls
la
Deva se prezintă la aceas­ relevarea rezultatelor bune celorlalţi yorbitori, între zîndu-şi forţele şi '■ acţio­ zelor care au condus la u- sare pe fluxul productiv. za
tă analiză cu hotărîrea de înregistrate, ci prezentarea care Cornel Cazan, Petre nând cu înaltă răspundere nele nerealizări, descoperi­ Mecanicul şef al minei, 22.15 Teii
a lua toate măsurile ce se deschisă, în spirit critic Stanciu, Herman Geng. muncitorească în punctele rii mijloacelor şi măsuri­ ing. Vichcntc Voica s-a 22.30 Roii Fotl
impun pentru încheierea şi autocritic, a greutăţilor Participanţii la dezbateri de extracţie a minereuri­ lor necesare pentru lichi­ angajat, în numele colec­ 2-a
şi neajunsurilor proprii au formulat propuneri con­ lor, precum şi în cele două darea urgentă a lipsurilor tivelor de meseriaşi ai u- 23,20 Inel
cu rezultate bune a aces­ uzine de preparare, a reu­ şi îndeplinirea integrală a nităţii, să acţioneze ferm mu)
tui prim an al cincinalului care s-au mai manifestat crete de îmbunătăţire a şit să obţină rezultate bune sarcinilor. S-a arătat, de în direcţia depăşirii indi­
1936—1990, pregătind în în munca oamenilor, a celor activităţii, în vederea creă­ la o parte din indicatorii pildă, că, prjntr-o mobili­ celui de utilizare a maşi­
acelaşi timp condiţiile generate de colaboratori şi rii unor condiţii propice în­ principali cuprinşi în pla­ zare mai bună, puteau fi nilor şi instalaţiilor, pen­
optime în vederea reali­ beneficiari. „Avem posibi­ deplinirii viitoarelor sar­ nul unităţii. Astfel, la evitate minusurile înregis­ tru reducerea în 1987 —
zării tuturor indicatorilor, lităţi reale să încheiem a- cini. producţia globală s-a ob­ trate la producţia marfă cu circa 10 milioane —
a sarcinilor de producţie nul 1986 cu rezultate din­ „Prevederile producţiei ţinut un plus de peste 32 vîndută şi încasată, la a valorii utilajelor inactive. nucul
ce revin unităţii noastre tre cele mai bune — a- anului viitor sînt realizabi­ milioane lei, la producţia minereul complex şi lu­ „Vom produce pe plan in­ dioprogr;
în anul 1987". Am consi­ răta în cuvântul său Nicolae le — concluziona maistrul marfă aproape 28 milioa­ crările de descopertă din tern cea mai mare parte Buletin
derat acest citat din cu­ Podelean, şeful biroului Mihai Chiş, secretarul co­ ne lei, la producţia netă cariera Coranda. Tot la din piesele de schimb ne­ Sfatul ni
ordinea
prinsul raportului prezen­ P.O.P.I.R. Cifrele de plan mitetului de partid, pre­ 5 893 000 lei, productivita­ capitolul restanţe a fost cesare pentru reparaţii" — tură; î
tat de ing. Ioan Haţegan, pentru anul următor, des­ şedintele consiliului oa­ tea muncii a crescut cu amintit şi volumul total al concluziona vorbitorul. 7.30 Azi,
In ce priveşte investiţiile,
3190 lei/om al muncii,
menilor muncii din între­
vista pr
directorul întreprinderii, pre care am luat cunoş­ cheltuielile totale la 1000 cheltuielilor de producţie, ing. Constantin Pipoş, şe­ rierul
depăşit cu circa 26 milioa­
ca fiind edificator pentru tinţă, marchează creşteri prindere. îmbogăţit cu lei producţie marfă au ne lei. ful biroului de specialita­ Buletin
relevarea spiritului anga- deosebit de mobilizatoare. propunerile valoroase fă­ fost reduse cu 7,2 lei etc. te al unităţii, a menţionat Răspunde
10.00 Ru
jant în care s-au desfăşu­ Alcătuim un colectiv re­ cute de participanţii la S-au obţinut cantităţi su­ în acelaşi ton cu rapor­ că sînt asigurate toate 10.05 Cil
dezbateri, programul uni­ tul, cei care au luat cu-
rat lucrările adunării ge­ cunoscut pentru modul în tar de măsuri aprobat în plimentare şi la produsele vîntul în adunarea gene­ condiţiile pentru recupe­ 10.25 Si
nerale a reprezentanţilor care înţelege să-şi onoreze fizice — plumb, zinc, cu­ rală s-au. referit la direc­ rarea restanţelor pînă la folclorici
10,(5 P
oamenilor muncii din ca­ sarcinile de producţie ce îi această adunare şi, mai cu pru, sulf şi alte metale ţiile concrete prin care pot sfîrşitul acestui an. „Pla­ Litera
drul I.R.E. Deva. Avînd revin şi dorim să nu ne seamă, înfăptuirea întoc­ în concentrate sau sub­ fi recuperate toate restan­ nul de investiţii pe 1987 — 11.25 Iuti
un perimetru vast de ac­ dezminţirii acest renume. mai a fiecărei prevederi ne stanţe minerale utile. ţele pînă la finele lui 1986, arăta vorbitorul — este pe uşoară;
Ştiri ; îs
oferă garanţia succeselor
tivitate, practic întregul De aceea, în 1987, an de In rîndurile do mai sus precum şi la crearea con­ deplin realizabil. Vom rale; 12,
judeţ, colectivul întreprin­ bază pentru îndeplinirea viitoare. Cu sprijinul cen­ am reprodus,- succint, cî- diţiilor optime pentru rea­ pune un accent deosebit premă, I
)>' -le Vi
derii are ca principală sar­ obiectivelor ce ni le-am tralei şi al ministerului de teva din informaţiile po­ lizarea producţiei anului pe lucrările planificate la .ara
cină asigurarea operativă propus în perioada celui resort, precum .şi cu un zitive cuprinse în raportul viitor. „Vom acţiona în minele Băiaga şi Certej, H r m
la l la
a transportului şi distribu­ mod propriu de acţiune prezentat la recenta adu­ aşa fel — arăta ing. Mir- în scopul creşterii pro­ 15.00 Av
ţiei energiei electrice de al optulea cincinal, una mai dinamic, vom .încheia nare generală a reprezen­ eea Josan, din cadrul bri­ ducţiilor de minereu". dlo-tv. ;
pentru toţi beneficia­ dintre preocupările impor­ acest an cu rezultate bune, tanţilor oamenilor muncii găzii mixte Coranda — Şi alţi participanţi la 16.00 Ra
rii din nomenclatorul tante trebuie să o consti­ abordând ■ sarcinile anului de la Mina Coranda— îneît să putem raporta în­ discuţii — ing. Ioan Fi- Publiclta
său. Este o activita­ tuie creşterea productivi­ 1987 cu hdtărîr'ca de a ne Certej — forum democra­ deplinirea integrală • a sar­ lipaş, şeful sectorului mină, folcloric
por şl
te deosebit de complexă, tăţii muncii". înscrie între. unităţile tic al autoconducerii mun­ cinilor anuale. Pentru 1987 ec. Aurel Moldovan, con­ 17.00 Bl
ce implică responsabilităţi Ing. Ionel Gîdca, şeful fruntaşe din economia ju­ citoreşti, care a analizat ne-am stabilit să definiti­ tabilul şef al unităţii, 17.05 Co
nUcc ; r
sporite, solicitând, în ace­ brigăzii de construcţii- deţului nostru". activitatea desfăşurată în văm treapta carierei situa­ Nicolae Simon, preşedintele iw-zlcă |
laşi timp, depunerea unor montaj, sublinia: „Nu 1986 şi. a aprobat sarcinile tă la cota 570 m şi să a- comitetului sindical de din Slatl
MIRCEA DIACONU de plan pentru anul viitor. tacăm treapta- „555". Pro­ secţie — suprafaţă, Ioan politico-i
eforturi stăruitoare pentru poate fi concepută ritmici­ Albu, inginerul şef cu Orele se
ca energia electrică să tatea în realizarea sarci­ pun să fim dotaţi cu un ştiri ; 18
cîntar pentru maşinile mai producţia — au adus în naţionali
ajungă la timp şi în canti­ nilor pe care le are în­ faţa adunării generale pro­ zică, Inf
tăţile necesare la consu­ treprinderea noastră fără mari de 25 tone, iar con- bleme esenţiale ale acti­ 20.00 Pa
matori, să fie folosită cît o aprovizionare ţehnico- casorul cu fălci existent vităţii de extracţie şi pre­ Agriculti
să fie înlocuit cu un con-
zică, inf
mai raţional, mai econo­ materială corespunzătoare. easor giratoriu, in- scopul parare a minereurilor: 21.30 Foi
mic. Rezultatele obţinute Iar la această dată nu creşterii productivităţii deschiderea lucrărilor la Spania,
de cei ce muncesc în ca­ putem fi mulţumiţi cu si­ muncii". Operatorul Con­ orizonturile — 40 m şi reetă de
drul I.R.E. Deva ilustrează tuaţia existentă, regăsită stantin Susan, “de la uzina — 200 m (organizarea unui Nocturni
— 24,00
convingător aceste efor­ de altfel şi în minusul din nr. 1, a adus’ în prim- orizont model la „— 200"),
turi depuse în perioada investiţii". „In schimb — plan necesitatea creşterii reducerea stocurilor şi sto­
care a trecut de la înce­ a continuat ing. Andrei calităţii minereului extras parea risipei de materiale,
putul anului: producţia Samuel, şeful Centrului şi îmbunătăţirea aprovi­ asigurarea vagoanelor ne­
marfă pe total activitate de distribuţie a energiei zionării cu piese de cesare pentru expedierea DEVA
producţiei finale, corelarea
— 101,39 la sută, produc­ electrice Petroşani, s-au schimb pentru instalaţiile cantităţilor de minereu cu tr' • C
ţia marfă în profil teri­ creat stocuri supradimen­ de preparare. In acelaşi posibilităţile mari de pre­ (
torial — 101,4 la sută, pro­ sionate la stîlpi din beton context, lăcătuşul Petru parare ale celor două L„.. r lll i
Gherman, şeful unei echi­ riile I-Ii
ducţia de construcţii ma­ şi confecţii metalice, oare, pe de întreţinere la uzi­ uzine (şi, în acest sens, Din not
şini — 121,6 la sută, pro­ din lipsă de conductori, necesitatea creşterii pro­ dern —
O forezâ electrohidraulică purtiiul marca întreprinderii na de preparare nr. 2 (u- seriile
ducţia de construcţii-mon- grevează asupra normati­ de utilaj minier din Petroşani se allă in stadiu de finali­ zina nouă), a menţionat că ducţiei de minereu din Şeherezc
taj — 106,6 la sută, veni­ velor mijloacelor circulan­ zare la atelierul secţiei ma şlnl de ■ abataj şl prototipuri. pot fi obţinute rezultate cariera Coranda), îmbu­ TROŞAls
aur — :
turi brute din activitatea te" In imagine, şeful formaţiei de lucru Ioan Famlc, împreu­ şi mai bune printr-o or­ nătăţirea continuă a acti­ ring);
nă cu Avram Hoca şi Crişca Nagy, efectuează pregătirile
de transporturi — 105,5 la Aceeaşi problematică, a pentru expedierea către beneficiar. ganizare temeinică a mun­ vităţii. riile I-I
<ută. îmbunătăţirii aprovizionă­ cii, prin creş'terea calită­ MARIN NEGOIŢA Stigmat»
PENI : i
sivă (i
CAN :
In noua structură de or­ cantităţi ne sînt necesare, (Luceaţi
ganizare, conducere şi sub­ Eforturi conjugate, stăruitoare pentru îmbunătăţirea îneît să conferim întregii Urma i
F
rul);
ordonare, întreprinderea de noastre activităţi o efi­ nirea (6
producţie industrială şi cienţă cît mai ridicată". NINOAS
vremii i
prestări' servicii Hunedoa­ activităţii de producţie şi a prestaţiilor In cadrul adunării s-a citoresc)
ra—Deva are largi posi­ făcut observaţia, deplin ţii alb
bilităţi de dezvoltare şi justificată, ca I.J.P.I.P.S. BRAD :
modernizare a activităţii, organelor tutelare ale a- torii de conducere din în­ Ioan Faur — directorul de construcţii, mic mobi­ Hunedoara—Deva să pună (Steaua
BARZA
de ridicare a calităţii şi cesteia, factorilor respon­ treprindere au făcut efor­ fabricii din Brad, Viorel lier din lemn etc. — însă un accent mai mare pe nerul):
eficienţei la nivelul exi­ sabili din sectoarele apro­ turi, au solicitat, sprijin, Napău — directorul fabri­ repartiţiile de materiale valorificarea în procesul măvară
genţelor actuale, al sar­ vizionării şi transportului, au rezolvat multe proble­ cii din Hunedoara, desţpre sînt cu mult sub nivelul de producţie industrială a tria); u
cinilor stabilite în dome­ colaboratorilor. me, determinînd îndeplini­ slaba dotare tehnică şi sarcinilor de plan, ceea resurselor materiale lo­ căra);
Hangar
niul industriei mici, de Aducînd în dezbatere rea sarcinilor la export şi insuficienţa forţei de mun­ ce influenţează negativ cale, să dezvolte mai mult tură); I
Congresul al XlII-lea al asemenea necesităţi strin­ a beneficiilor planificate, că necesare, lipsa unor realizările, releva Eduard prestările de servicii către această
partidului. Aceasta nece­ gente pentru îmbunătăţi­ însă la ceilalţi indicatori materii prime şi materia­ Brenner, directorul comer­ populaţie — cu deosebire BRAZI :
tinereţii
sită însă o temeinică or­ rea radicală, de ansam­ s-au acumulat restanţe, le, care nu au încă baza cial al întreprinderii. Va în activitatea de. construc­ de form
ganizare a producţiei şi blu, a activităţii I.J.P.I.P.S. cele mai mari — la una de contractare, despre ca­ trebui să ne organizăm cultură)
serviciilor — multiple, dis­ Hunedoara—Deva, în ca­ din activităţile cele mai renţe de organizare şi dis­ mai bine, să ne preocupăm ţii, reparaţii şi întreţinere biâ dep
(Mure.şu
persate în întreg perime­ drul recentei adunări gene­ importante : prestările de ciplină a muncii. Vorbi­ mai mult de aproviziona­ a spaţiilor de locuit ale Biblnn
1
trul judeţului —. asigura­ rale a reprezentanţilor oa­ servicii către populaţie. torii au apreciat că sarci­ rea secţiilor cu cele ne­ populaţiei, dar şi în celi* '’ LARI ;
rea spaţiilor corespunză­ menilor muncii, participan­ Cauzele nerealizărilor sînt nile pe anul 1987, deşi cesare, să solicităm mai lalte sectoare ale vieţii (Mlneru
toare. dotarea cu maşini, ţii la dezbateri nu au prea mai multe şi vorbitorii extrem de mobilizatoare, insistent sprijinul Consi­ sociale, să se manifeste
instalaţii, şi scule adecvate, avut motive de satisfacţie le-au semnalat cu claritate pot fi îndeplinite, dacă liului popular judeţean, al mai multă solicitudine faţă
încadrarea cu personal su­ pentru munca depusă şi toţi factorii care concură organismelor centrale de de trebuinţele cetăţenilor.
ficient şi bine pregătit, realizările obţinute de la şi obiectivitate. Unele se la coordonarea industriei resort". „In acelaşi timp, Aprobând cifrele de plan
menţin, nu se întrevede a
cooperarea strînsă cu uni­ începutul anului, care au fi soluţionate în scurt timp mici îşi vor conjuga preo­ a adăugat Ioan Ticula, pe anul 1987 şi programul Pentri
tăţi industriale din judeţ fost sub posibilităţi, sub cupările şi strădaniile în contabilul şef al unităţii, de măsuri menit să asi­ fi frurr
mal mc
şi din ţară. cu furnizorii nivelul prevederilor de şi nu dau garanţia recu­ vederea fundamentării ju­ trebuie să manifestăm cea gure înfăptuirea lor, par­ va sufi
de resurse şi beneficiarii plan. Este adevărat că în perării integrale a restan­ dicioase, în cel mai scurt mai mare atenţie faţă de ticipanţii la adunare s-au moderai
produselor şi prestaţiilor, unele unităţi — fabricile ţelor pînă la sfîrşitul anu­ timp, a planului, corelă­ folosirea şi gospodărirea angajat ca, împreună eu Temper;
aprovizionarea cu materii­ din Brad şi Hunedoara —, lui ; mai mult. vor greva rii realiste a indicatorilor materialelor şi produselor, colectivele în care mun­ fl cupr
4 şi pi
le prime, materialele şi ca urmare a unor acţiuni şi demararea optimă a pro­ cu posibilităţile tehnice şi să lichidăm stocurile supra- cesc, să depună eforturi mal ric
piesele de schimb necesare susţinute şi responsabile ducţiei anului viitor, care umane din unităţi, cu baza normative, să ne stabilim maxime
la nivelul prevederilor de din partea colectivelor, a marchează creşteri faţă de materială ce va putea fi cît mai curînd posibil no­ stăruitoare, să-şi îmbunătă­ grade,
se va s
plan. din an în an mal sprijinului acordat de con­ 1986 de circa 25 la sută. asigurată. „Executăm, în menclatorul produselor şi ţească sub toate aspectele
mari, mai importante. ducerea întreprinderii şi cadrul întreprinderii, o prestaţiilor pe care le activitatea, să raporteze La in
Sigur, principalele obli­ de organele locale de partid Este vorba, după cum a- serie de produse de mare vom executa, pentru a nu anul viitor rezultate su­ moaşă,
gaţii în aceste direcţii re­ şi de stat, s-au obţinut rătau în cuvântul lor Oc- trebuinţă, solicitate de be­ mai lucra la întâmplare, perioare celor din acest an. Vînt sli
rat. E
vin consiliului oamenilor o serie de rezultate po­ tavian Roschnafscky — şe­ neficiari — confecţii me­ pentru a' şti din timp ce ceaţă.
muncii din întreprindere şi zitive. S-a relevat că fac­ ful secţiei din Orăştie, talice, textile, materiale fel de materiale şi în ce DUMITRU GHEONEA