Page 42 - Drumul_socialismului_1986_11

DRUMUL SOCL

20,00 '
■■■><• 20,20 '
20,05 1
20,30 i
Cadrele telinico-inginereşti - activ şi efectiv 43289 kg tomate -

implicate în realizarea sarcinilor producţie medie Ia hectar I
21,00 I
Printre cele mai bune nentă îmbunătăţire şi per­ gerii unui larg activ de acestui an producţia mar­ Ferma noastră a dobîn- rea golurilor, unde a fost 1
de pe piaţa internaţională? fecţionare a tehnologiilor, specialişti în diferite do­ fă, cea fizică, productivi­ dit o experienţă valoroasă cazul, cu plante rămase de 21,50 '1
întrebarea am repetat-o precum şi printr-o activi­ menii de activitate. Faptul tatea muncii sînt depăşite, în ceea ce priveşte culti­ la rărit. Foarte importan­
de mai multe ori, iar răs­ tate asiduă de creaţie şi că, bunăoară, secretarii ad­ că sarcinile contractuale varea tomatelor şi obţine­ te au fost cele două lu­
punsul a fost acelaşi. Pro­ proiectare. juncţi cu problemele eco la export pe devize conver­ rea de producţii superioare crări de copilit. Trata­
dusul îşi are locul în Avînd în vedere acest nomice ai organizaţiilor de tibile sînt- îndeplinite. De la hectar la această cul­ mentele fitosanitare au
fruntea celor mai de sea­ lucru, în activitatea comi­ bază (tricotaje schimbul C, asemenea, au fost reali­ tură. In . anul trecut, re­ fost aplicate la avertizări,
mă. realizări de profil de tetului de partid şi-au tricotaje schimbul B, tri­ zate 266 noi modele pro­ colta medie a fost de 27 nesemnalîndu-se atacuri de I5U<
pe mapamond. Şi acest găsit.locul o seamă de for­ cotaje. schimbul A, ' sînt puse partenerilor interni tone la hectar, iar în acest boli sau dăunători care diopri
lucru, într-un domeniu în me şi modalităţi, care au Costache Năforniţă, ingi­ şi 109 pentru cei de peste an de pe cele 10 hectare să afecteze cantitatea şi Bulcti
care concurenţa este din­ dus la conturarea şi în­ nerul şef al întreprinderii, hotare. cultivate am realizat o pro­ calitatea -producţiei. în ra­ ordini
tură;
tre cele mai aprige. In chegarea unor experienţe Dumitru Spătaru, director Cu toate acestea are ducţie totală de 423,8 to­ port de cerinţele plantelor 7,30
ţară nu are, deocamdată, înaintate, cu rezultate perfectă dreptate tovarăşa ne, revenind, în medie, şi solului am realizat şi Kevisi
rival, pentru că e singurul. practice dintre cele mai adjunct comercial şi, res­ Maria Dragota, cînd spune cîtc 43 280 kg de roşii la două fertilizări faziale. rierul
letin
Ieşind în lume, însă, iată valoroase. Iar produsele pectiv, Emilia Năforniţă — că „trebuie să gîndim mai hectar. Prima fertilizare am fă­ pundt
unde a urcat. cu modele în relief amin­ a determinat o considera­ mult, să ne batem şi să Iată, practic, care a fost cut-o la o săptămînă după 10,00
— Din partea forurilor tite la începutul acestor bilă sporire a gradului de facem mai mult, fiind ne­ tehnologia aplicată şi cum răsărirea plantelor, apli- 10.05
10,15
de specialitate, am primit rînduri constituie unul implicare a cadrelor de cesare, de asemenea, mai pregătim recolta din anul cînd cîtc 300 kg azotat, pe Politi
confirmarea că este chiar multă iniţiativă, 0 ‘ mai Muzit
cel mai bun. Noi consi­ mare răspundere". Şi acest letin
derăm că-1 putem încă ÎNTREPRINDEREA DE TRICOTAJE lucru, cu deosebire în ca­ FERMA NR. 2 ţa se
Din 4
îmbunătăţi. HUNEDOARA drul atelierului de crea­ A A.E.S.C.H. DEVA 13.00
Cuvintele aparţin Emi­ ţie, locul unde se pune diojui
liei Năforniţă, preşedintele bază trainică pentru reali­ mierâ
citai
comisiei inginerilor şi teh­ dintre argumente. Elabora­ specialitate la realizarea zarea sarcinilor întregului viitor. Cultura am am­ rînd, concomitent cu pră- culese
nicienilor de la întreprin­ rea tehnologiei necesare a sarcinilor. colectiv. Pentru că, după plasat-o după ceapă us­ şitu), iar a doua ferti­ româi
derea de tricotaje tip lînă cerut multă muncă, efor­ Analizele periodice efec­ cum sublinia Mihaela Di- cată,. terenul fiind arat lizare suplimentară s-a nai ;
dio ;
Hunedoara. Tar ceea ce a turi. căutări. „A trebuit tuate în comun de comi­ mitriu, şefa atelierului, adine în toamnă. Fertili­ realizat înainte de înflo­ «urile
constituit obiectul unor a- s-o luăm de la început cu tetul de partid şi c.o.m., „partenerii sînt foarte exi­ zarea de bază s-a făcut rire, utilizînd cîte 400 kg 17.00
semenea aprecieri nu sînt învăţatul în unele do­ cele din adunările gene­ genţi, iar de calitatea, de cu cîte 400 kg superfosfat îngrăşăminte complexe la 17.05
mică
altceva decît tricotajele cu menii, să ne împrospă­ rale ale organizaţiilor de gradul de noutate şi fia­ la hectar. Primăvara s-au hectar. rînt, r
modele în relief, noile tăm cunoştinţele în altele" bază, discuţiile individuale, bilitatea modelelor noastre realizat lucrări de pregă­ Cel mai bine s-a com­
produse ale unităţii. Ves­ — ne spunea unul dintre rapoartele cu privire la depinde în bună măsură tire grădinărească a te­ portat soiul Cluj â0, la
tea este un prim indiciu a realizatori, ing. Emilia Nă­ modul în care s-au înde­ realizarea obiectivelor pre­ renului eu discul şi cu care producţia medie a fost •refere
lembr
ceea ce înseamnă aici im forniţă. Deci. o problemă plinit sarcinile încredin­ zente şi de perspectivă". combinatorul. Pentru com­ de 55 tone tomate la hec­ 19,00
plicarea, angrenarea şi spo­ de conştiinţă şi de probi­ ţate, munca de la om la baterea buruienilor, am tar, avînd şi cazuri de în­ 19,03
tu :
rirea continuă a forţei tate profesională. Exemplul om au dus nemijlocit la N. STELIAN aplicat preemergent, eu cărcătură eu cîte 5 kg roşii 20,30
creatoare a cadrelor teh- este relevant şi în ceea sporirea contribuţiei şi şapte zile înainte de se­ pe o plantă. bucur
nico-inginereşti în rezol­ ce priveşte munca celor angrenarea unui număr tot mănat, dual (5 1/lia) şi Recoltatul l-am început sugesf
varea problemelor ivite, cinci organizaţii de partid mai mare de cadre la .îm­ seneor (0,5 1/ha). la sfirşitul . lunii iulie şi , . - zi înti
' nai :
în realizarea sarcinilor şi în asigurarea cadrului pro­ bunătăţirea muncii în do­ Semănatul l-am făcut l-am încheiat in prima de­ Uc : :
obiectivelor stabilite. pice unei asemenea acti­ menii esenţiale ale activi­ în decada a doua a lunii cadă a lunii octombrie. zicală
— De fapt, ne spunea vităţi. Evident, modali­ tăţii colectivului. S-au fă­ aprilie, cu semănătoarea Tractoriştii Gavrilă Si- de şti
tovarăşa Maria Dragota, tăţile diferă, dar unele cut paşi importanţi în îm­ S.P.C.—6 echipată cu dis­ laglii şi Franeisc Bozo sînt
secretarul comitetului de s-au consacrat şi îşi do­ bunătăţirea tehnologiilor, curi speciale, pentru a cu adevărat specialişti în
partid din unitate — parti­ vedesc viabilitatea în ma­ introducerea de tehnologii debita l kg şămînţă la ha. lucrările ce le execută la
ciparea efectivă şi. cit mai joritatea cazurilor. Să men­ noi, reducerea consumu­ La semănat am folosit culturile de legume.
activă a celor 52 de cadre ţionăm înainte de toate rilor de materii prime, ma­ seminţe din soiurile Cluj în prezent sintem preo­
telinico-inginereşti la bu­ faptul că, prin alegerea teriale şi combustibili, per­ 80 (3 ha), Sortieşan (3 ha) cupaţi să pregătim bazele DEV
nul mers al treburilor con­ in toate' birourile organi­ fecţionarea caracteristici­ şi Heinti (4 ha). Ca lu­ recoltei de legume din Profet
stituie o preocupare con­ zaţiilor de bază a unor lor tehnico-funcţionale, com crări de întreţinere, ime­ anul viitor, punînd ac­ Ionii
stantă a organelor şi or­ specialişti de înaltă probi­ strucţive şi de fiabilitate diat după răsărire am fă­ centul pe fertilizarea tere­ HA :
ganizaţiilor noastre de tate profesională. s-a a- ale produselor, îmbogăţ'- cut o praşilă mecanică, ur­ nului. De asemenea, valo- — sei
A);
partid. Avem sarcini deo­ sigurat un cadru organi­ rea structurii sortimentale, mată de alte trei praşile rificînd mai biije posibi­ (Modf
sebite, atît în acest ultim zatoric adecvat partici­ realizarea de produse noi, mecanice şi două manuale, lităţile locale, ne vom — ser
trimestru al anului, cît şi pării lor, atît la viaţa in­ moderne etc. Argumente astfel cultura fiind menţi­ strădui să amenajăm o Cobra
în 1987. Le vom putea în­ ternă de organizaţie,- cît, în acest sens ar fi mai nută permanent curată de suprafaţă de 30 de hectare tel);
deplini numai printr-o su­ mai ales la tot ceea ce multe. In esenţă ele sînt buruieni. în vederea irigării şi creş­ tătorii
perioară organizare a pro­ presupune bunul mers al reflectate şi de faptul că Cînd plantele au avut terii producţiei de legume r ( ei
ducţiei, printr-o perma­ treburilor din secţii, atra­ pe primele 10 luni ale 6—8 frunze am făcut ră- la hectar.
U.U.M.H. Crişclor, sec­ »,..e>;
torul debitări. Lăcătuşul ritul la 25—30 cm între îniîi •
Maria Kuda supraveghea­ plante pe rînd, asigurând Ing. IOAN FÂGADARU, rea);
şeful fermei nr. 2
Salt peste... avarii ză debitarea automată a o densitate de 50 000 plante a A.E.S.C.H. Deva nopţii
axelor pentru vagoneţi.
CAN
la ha şi fucînd completa-
— SCI
rul);
In puţine locuri din ţară trebuie să le rezolvăm zi nacitate, cu mai multă dă­
se realizează asemenea de zi în producţie, ne­ ruire şi ambiţie, cu dorin­ torul i
TRIL;
„investigaţii" de mare în­ cesitatea înlăturării si­ ţa arzătoare de a reuşi. Autogospodărirea pe un teritoriu intim cltore
semnătate pentru funcţio­ tuaţiilor ca transforma­ Şi am reuşit. Marele a- Munţi
narea în siguranţă a insta­ toarele să intre în avarie, vantaj al acestei metode Legea privind autogos­ siliu] popular municipal. fiecare membru al comite­ nu AL
laţiilor sistemului energe­ ne-a determinat să căutăm este că nu necesită re­ podărirea şi autofinanţarea Consultării cu cetăţenii tului are sarcini precise, (Steai
tic naţional, respectiv a noi idei şi soluţii, metode tragerea din exploatare a unităţilor administrativ te­ care alcătuiesc asociaţia ce să rezolve, cînd şi eu HAR?
norul’
transformatoarelor şi auto- şi tehnologii de lucru pre­ transformatoarelor pe du­ ritoriale are corespondenţe noi îi iţcordăm o mare a- ce forţe din cadrul asocia­ floare
transformatoarelor de înal­ ventive, care să ne permită rata efectuării probelor, cu multe din prevederile tenţie pentru că în acest ţiei. Zona asociaţiei noas­ seriile
tă şi foarte înaltă tensiu­ o urmărire riguroasă a că se evită intrarea aces­ altor legi şi acte normative fel ne asigurăm partici­ tre este foarte bogată în nlcul
ne, cu puteri de peste funcţionării acestor insta­ tora în avarie. Adică pu­ referitoare la gospodărirea parea lor la acţiune. vegetaţie şi flori ^de care minoi
100 MW, ca în cadrul laţii, care costă milioane tem face oricând atît de şi înfrumuseţarea localită­ Se regăsesc în aceste ne ocupăm, şi acum, toam­ GIU-i
laboratorului chimic al de lei. într-un fel, ceea necesarul... salt peste avarii. ţilor. Tuturora însă le programe activităţi după na. De exemplu, zilele (Casa
l.R.E. Deva. Interlocutoa­ ce facem noi se aseamănă Acum avem o bună expe­ este comună esenţa : în­ anotimp: acţiuni de cu­ acestea am îngropat tran­ ţi:g
rea noastră, chimista prin­ rienţă în - ceea ce facem. deamnă la mai multă con­ răţenie generală în zona dafirii şi am înlăturat Luda
cipală Elena Murărescu, Ne bucurăm de aprecieri tribuţie din partea noastră, asociaţiei, toaletarea vege­ frunza căzută din copaci. Adio
şefijl acestui laborator, l.R.E. DEVA din partea beneficiarilor a tuturor, pentru a ne crea taţiei, mici reparaţii la Balcoanele asociaţiei noas­ CAL/
ne-a spus : pe care-i deservim —• trei în jurul nostru frumuseţea, mobiiieVul de pe zonele tre au arătat toată vara mula
— Practic, din ţară, sîn- sferturi din instalaţiile de curăţenia, ordinea de care verzi şi de la locurile 'de ca nişte mici grădini sus­ tură)
tem singurul laborator din acest tip ale sistemului avem nevoie pentru împli­ joacă ale copiilor, înfru­ pendate pentru că am im­ depăţ
ntreprinderile de reţele e- mult cu practica realiză­ energetic naţional. nirea aspiraţiilor noastre museţarea balcoanelor de primat gospodinelor un a- tntoa
iectrice care am pus la rii electrocardiogramelor în In laborator lucrează un de mai bine. la blocuri, vizite în apar­ devărat spirit de competi­ (Luni
punct, în cea mai marc medicină. Altfel spus, aş număr restrîns de specia­ Această necesitate au tamente spre a cunoaşte ţie în acest sens, iar- acolo
parte cu eforturi proprii, zice că viaţa transforma­ lişti. însă, cu toţii acordă înţeles-o cei mai mulţi din­ modul de întreţinere a lor, unde am constatat delţ)§a-
o metodă cît se poate de toarelor este în mâinile importanţă maximă opera­ tre cetăţenii care alcătuiesc etanşeizarea uşilor şi fe­ re, am intervenit la mo­
eficientă de diagnosticare, noastre. Ea depinde în ţiilor pe care le execută. asociaţia de locatari nr. 7 restrelor de la spaţiile de mentul potrivit.
a naturii şi gravităţii de­ mare măsură de pricepe­ Calitatea este determinanta din Hunedoara. Au înţe­ folosinţă comună şi chiar Avem mulţi gospodari
fecţiunilor existente sau rea şi calitatea . analize­ activităţii lor. De altfel, les-o pentru că i-a deter­ mici reparaţii la unele ele­ harnici in cadrul asocia­ Peri
ce pot apare în timp la lor efectuate, de prompti­ în acest fel au reuşit să-şi minat la înţelegere comi­ mente ale blocurilor, avînd ţiei noastre. I-aş nomina­ fi Ir
materialele electroizolante tudinea în aplicarea mă­ cîştig.e în ţară renumele de tetul asociaţiei de loca­ în vedere că la noi în aso­ liza pe eîţiva: Victoria mal
din componenţa acestor surilor în vederea înlătu­ tari, din a cărui experien­ ciaţie . locuiesc foarte mulţi Vîntu, Florica Daneliuc, va s
rat d
complexe instalaţii ener­ rării defecţiunilor la mate­ care se bucură. în prezent, ţă doresc să împărtăşesc siderurgi.şti şi constructori. Emil Brezean, Nicolae Ru- ratut-
getice, cu rol determinant rialele electroizolante afec­ multe întreprinderi de re­ cîte ceva în rîndurile ce Se regăsesc, de asemenea, su, Petrache Tăbăcaru, cuprl
în funcţionarea în sigu­ tate. Cum am ajuns la ţele electrice din ţară lan­ urmează. acţiunile de recuperare de Cornel Stan, Dumitru Crîş- plus
ridic:
ranţă a sistemului ener­ această metodă ? Am ur­ sează comenzi către l.R.E. Comitetul nostru, cum la populaţie a materiale­ maru, Scptimiu Oprea şi cele
getic naţional. Este vorba mărit literatura de specia-, Deva. Este un alt exem­ cred că se întâmplă şi la lor refolosibile. alţii. Ei sînt în cadrul 17 gi
despre analiza cromatogra- litate, ne-am extras unele plu al eficienţei muncii alte asociaţii, îşi desfăşoa­ Conducîndu-ne în acest asociaţiei nişte veritabili cal i
fică a gazelor dizolvate în idei- pe care împreună cu acestui harnic colectiv, din ră munca după un minu­ fel munca, pot spune eă la activişti obşteşti, sprijin de
I.a
uleiul electroizolant. propriile noastre concepţii lîndurile căruia se dis­ ţios program de activitate noi în asociaţie nu sînt nădejde al comitetului a- fi fi-
— Cum aţi ajuns la a- le-am verificat în practi­ ting lucrătorii Ovidiu Jur- alcătuit trimestrial. în el perioade de inactivitate. sociaţiei de locatari. mai
ceastă metodă de lucru că. Ne-au trebuit eîţiva ca, Eugenia Stanciu, Viori­ sînt cuprinse acţiunile care Mereu găsim cîte ceva de modr
1
şi cine sînt beneficiarii ani ca să ajungem aici. ca Giurgiu, Aurelia Do- au rezultat ca necesare în făcut pe lingă blocul care MIRCEA PASCAL, Loca
ta, c
eromatogramelor pe care Dar am perseverat. Am în- bi'omir şi Elena Pancu. etapa respectivă din con­ este casa noastră. Dar preşedintele asociaţiei ciură
le realizaţi ? tîmpinat greutăţi, am roluai sultarea cu cetăţenii; cît pentru, aceasta, în cadrul de locatari nr. 7
— Problemele pe care munca de la capăt eu te­ LIVIU BRAICA şi cele ordonate de con­ programului de activităţi Hunedoara