Page 46 - Drumul_socialismului_1986_11
P. 46
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMI
Organizare unitară, nivel, conţinut, eficienţă, GÎND Şi FAPTĂ PENTRU PACE
(Urmare din pag. 1) pentru pace. In aceste
în concordanţă cu exigenţele economico-sociale actuale clusiv în slujba vieţii, a- zile de toamnă tîrzie am
împlinit 14 ani, deci voi
ceastă dorinţă de pace. avea dreptul să-mi exprim 20,00 Teleju
De aceea, la referendumul şi eu, prin semnătură, a- 20,20 Viaţa
Potrivit orientărilor date şi mobilizare, în confor vederea trecerii României Ceauşescu, a hotărîrilor de de la 23 noiembrie privind * Noul
de Comitetul Politic Exe mitate cu marile obiective la stadiul de ţară mediu partid şi de stat. aprobarea de către între luturi de oamenii mari, Uomlci
acţiuni
cutiv al C.C. al P.C.R., a- economico-sociale adopta dezvoltată. In al .doilea Extinzînd puţin între voinţa mea de pace. O voi 20,05 Cadrai
nul de studiu 1986—1987 te . de Congresul al XIII- rînd, se vor .pune mai ac barea dumneavoastră, re gul popor a măsurilor de face din tot sufletul cu lor),
în întregul sistem de în- lea al partidului. Cu alte centuat în relief proble marcăm că pentru noii reducere cu 5 la sută a convingerea că numai în mare
văţămînt politico-ideologie cuvinte, învăţămîntul po- mele fundamentale ale is membri de partid, precum armamentelor, efectivelor pace vom putea şi noi, O nov
tă ini
şi cheltuielilor militare voi
copiii de astăzi, să ne rea
capătă valenţe calitative litico-ideoldgie este che toriei patriei şi partidului, şi pentru oamenii muncii spune DA, în numele vie lizăm mai tîrziu ca oa şedinti
noi. Pentru a veni în spri mat să îndeplinească uri activitatea neobosită a to care se pregătesc pentru ţii pe care o apăr zi de meni". Ceauşi
jinul organelor de partid, rol şi mai activ în ridi varăşului Nicolae Ceauşescu a intra în rîndurile parti zi prin munca mea.- Voi Frumoase, generoase gîn- 20,55 Clasul
glas di
sindicale, U. T. C. şi carea nivelului de pregă pentru transformarea re dului sînt organizate Cînteo
patriot
O.D.U.S., al Uniunii jude tire al comuniştilor, al tu voluţionară a societăţii cursuri anuale de studie spune DA, convins fiind duri exprimate în cuvinte. 21,10 Serial'
Asemenea gînduri pentru
că exemplul României nu
ţene a cooperativelor agri turor oamenilor muncii, româneşti. re a- Statutului partidului, va rămîne singular, că referendumul dc la 23 no lor):
cole de producţie cu unele însuşirea, cunoaşterea te Revenind la întrebare iar pentru membrii dc popoarele, mari sau mici, iembrie au exprimat şi mărilo
lămuriri de principiu pri meinică şi aplicarea în este de subliniat faptul că sindicat, U.T.C. şi O.D.U.S. vor găsi la timp calea profesorul Gheorghe Mun- 21,35 Experl
vind organizarea şi desfă viaţă a politicii interne şi prin organizare şi proble din unităţile economico- către raţiune şi înţelegere". teanu, directorul Şcolii tă —
elenţă
şurarea noului an de stu externe a partidului şi matica supusă dezbateri sociale se pune un accent Adrian Sehrench, elev: generale nr. 11 şi ingi 21,50 Report
diu, ne-am adresat tova statului nostru, pentru lor, învăţămîntul cuprinde crescînd pe cunoaşterea „Trăiesc şi învăţ în Hune nera Tatiana Cazan de la
răşului Constantin Purci- creşterea spiritului revo atît cadrele şi activiştii hotărîrilor de partid şi a depozitul din Hunedoara
lean, directorul Cabinetu luţionar de luptă, întări de partid, 'de stat şi din legilor ţării, în vederea doara, oraş a cărui tinere al I.L.P.P., ca şi lucră
lui judeţean pentru acti rea exigenţei, a combati economie, cît şi masa lar mobilizării mai active a ţe se datorează în cea mai toarele comerciale Florica
mare parte epocii Nicolae
vitatea ideologică şi poli- vităţii şi responsabilităţii gă • a comuniştilor, a oa tuturor oamenilor muncii Ceauşescu, părinte iubit Botofan de la I.C.S.A.P. şi
tico-educativă, cu cîteva la transpunerea în viaţă a şi prieten al tinerei gene Piroşca Moţiu dc la I.C.S. bucure:
întrebări: acestora. Membrii O.D.U.S. raţii. Atît eu cît şi cole mărfuri alimentare. Gîn dioprogram
— Intîi de toate, tovară ANUL DE ÎNVAŢĂMÎNT din oraşe şi sate, neînca- gii mei am luat cunoştinţă duri de pace, întărite de 0,30 I.a o
agricultură,
şe director, ce orientare POLITICO-IDEOLOGIC 1986—1987 draţi, vor fi cuprinşi în cu mândrie despre măsu fapte în folosul propăşirii judeţe ; 7,0
fundamentală este dată în cursurile pe cartiere şi rile pe care ţara noastră ţarii, al înfrumuseţării 7,30 Azi, în
vlsta prese
văţămîntului politico-idco- sate, în cadrul cărora vor le ia pentru dezarmare, vieţii oamenilor. rul melodii
logic în noul an de stu cadrelor de partid şi de menilor muncii, urmărind fi prezentate informări a- tin de ştiri
diu ? stat, a fiecărui oim al închegarea organică a cu supra principalelor pro dem ascult
Buletin do
— Ideea centrală care muncii la locul de produc noştinţelor polit.ioo-ideolo- bleme ale politicii interne Un univers
şi externe a partidului şi
trebuie să stea în atenţia ţie şi în societate gice şi tehnico-ştiinţifce statului nostru. CAMPANl AGRICOIĂ DE TOAMNA dan ; 10,35
zent şi vili
întregului învăţământ este — Partidul concepe atît acumulate cu problemele Cînteee ; 11,
relevarea faptului că, în ansamblul muncii ideolo noi ce au apărut şi apar în acelaşi cadru, reţine social-eetaţ
condiţiile uriaşelor acu gice, cît şi învăţămîntul în procesul constructiv. atenţia faptul că atît în (Urmare din pag. 1) mecanizatorii din forma Compozitor
mulări realizate de po politico-ideologie — parte Succint, de aici decurge mediul urban, cît şi în cel ţia care deserveşte coo şoară. Ter
12.00 Bul
porul nostru în procesul integrantă a acesteia — şi faptul că în organiza rural, se dezbat cîte 10 Conducerile S.M.A. Că- perativa agricolă din Strei, J2,05 Din c
făuririi noii societăţi, ale într-un mod unitar, în rea sa, învăţămîntul are teme, diferenţiate în ra lan şi cooperativei agri din caro se remarcă prin rului; 12,30
obiectivelor şi sarciniloi chegat, bine sistematizat. în vedere cele două sfe port cu sarcinile specifi cole din Nădă.ştic au nu hărnicie şi conştiinciozita ma ţării,
versuri ; l:
te Victor Munteanu, Eu
adoptate de Congresul al Cum se reflectă aceasta re: cea destinată cadrelor ce. convorbirile recapitu mai cuvinte de laudă la gen Lăzărescu, Ioan Lucas, artistice Ia
lative desfăşurîndu-se în
XHI-lea, dezbaterile au şi în structurarea noului an şi cea destinată masei două activităţi colective. adresa tractoriştilor din Ion Bărbuţă şi Ion Vasi- tiv>- ' -iţi “
R<
trebuie să aibă la origine de studiu ? largi a comuniştilor, a tu De asemenea, documente formaţia condusă de Du lache. în paralel cu efec 1 3 i
— alături de dezvoltarea — înainte de a răspun turor oamenilor muncii. mitru Cioarec. Organizîţi- tuarea arăturilor adinei, 15.00 Avanjl
bazei tehnico-materiale — de acestei întrebări, con Important este că fiecare le de partid ce vor apare du-şi bine munca şi folo la C.A.P. Sîncrai s-a tv. ; 15,30
exprimarea activă a con sider necesar să mai sub verigă a acestei structuri de-a lungul anului de sind zilnic cu randament trecut şi la fertilizarea să, cinste i
10.00 Radio
ştiinţei socialiste, revolu liniem cîteva idei. Intîi, are la îndemână tematici studiu vor fi dezbătute şi ridicat tractoarele, meca semănăturilor de toamnă Publicitate
seminarizate, ca parte in
Nicolae
concrete, în strînsă legă
nizatorii
Pătruţ,
ţionare, patriotice, afirma că învăţămîntul trebuie' tură cu sarcinile de an tegrantă a învăţămîntului. Ion Fodoreanu, Dionisie cu îngrăşăminte chimice, Emilia Diţu
mitrescu ;
rea mai pregnantă a con să pună un accent mai samblu şi specifice tuturor — Ce se întreprinde în Stanciu, Ion Sima şi Ion acţiune ce trebuie să stea patrie ; 17,‘
vingerilor ideologice, poli mare pe cunoaşterea te domeniilor. în acest con prezent, tovarăşe director, Popa au efectuat, pînă ieri, în atenţia specialiştilor şi dicatelor ;
tice şi morale înaintate, meinică a obiectivelor, ce text merită subliniat fap în organizaţiile de partid arături pe mai mult de mecanizatorilor din cele rli * Bulei
18,Ed DA
de o înaltă abnegaţie, an rinţelor şi sarcinilor ce le tul că în mod distinct se în vederea bunei desfăşu 120 ha din cele 184 ha ce lalte cooperative agricole, ferendumul
gajare şi răspundere în Impune conducerea ştiin va realiza pregătirea ca rări a învăţămîntului po- trebuie însămînţate în pri întrucît fertilizarea de bază iembrie ! ;
muncă a comuniştilor, a ţifică a societăţii, afirma drelor de conducere şi a Iitico-ideologic ? măvara viitoare la C.A.P. s-a făcut pe suprafeţe formaţii, r
Sport ; 19,:
tuturor oamenilor muncii. rea mai amplă a factorilor activului consiliilor popu — întrucît anul de în Nădăştie. Ba mai mult, restrînse. feri, atenţii
De aceea, recentele mă intensivi ai dezvoltării, lare, urmărindu-se studie lucrînd în schimburi pre Apreciind că există po Meteo ; 20,(
suri adoptate vizează ne ridicarea nivelului tehnic rea temeinică a probleme văţămînt s-a deschis, or lungite, ei au ajutat la sibilităţi ca în această 20,15 Fentr
mijlocit ridicarea întregu şi calitativ al producţiei, lor perfecţionării mecanis ganele de partid operează urgentarea arăturilor şi în decadă arăturile să fie vigoarea n
21,0
tre ;
din mers, cum se spune,
lui învăţămînt politico- îndeplinirea riguroasă a mului economico-financiar, modificările ce se impun. alte cooperative agricole terminate în toate unită dv. ; 22,00 <
ideologie la un nivel ca sarcinilor de export, creş aplicarea fermă a auto- Una dintre cele mai im din C.U.A.S.C. Călan. ţile din C.U.A.S.C. Călan, * Radiojur
mont poeţi'
litativ superior, sporin- terea mai accentuată a conducerii, autogestiunii şi portante acţiuni ce au loc O altă formaţie lucrea ing. Ioan Cotuţiu, directo citate ; 2'
:lu-i forţa de convingere productivităţii muncii, în autoaprovizionării terito- este instruirea' propagan ză în aceste zile pe ogoa rul S.M.A., ne spunea că, muzicală; :
riale, a sarcinilor ce re diştilor de la oraşe şi sa rele C.A.P. Boşorod, unde în continuare activitatea ietin de şt
vin consiliilor populare te, din întregul sistem al mai sînt de arat aproape mecanizatorilor se va con
Piese turnate din fontă şi oţel — peste plan din programele adoptate. învăţămîntului. în care 100 ha. Având front de centra la efectuarea repa
Cum este şi firesc, o în sînt antrenaţi primii se lucru larg, tractoriştii raţiilor şi reviziilor la
La turnătoria de la C.S. Hunedoara am schimbat cî semnătate deosebită acor cretari şi secretarii comite Alexandru Rozoti, Lazăr tractoare şi la maşinile a-
DEVA: D:
teva cuvinte cu tovarăşa Maria Romoşan, contabila şefă dă măsurile adoptate în telor judeţean, municipa Tămăşoi, fraţii Petru şi gricole, în paralel cu a- Pir a
a secţiei, secretar adjunct cu probleme organizatorice în văţămîntului de masă pen le şi orăşen.şti, secretarii Tiberiu Vi.şoi. Nicolae To ceasta organizîndu-se şi Iert. »rta
comitetul de partid. Am reţinut: Planul producţiei fi tru membrii de partid din adjuncţi, propagandiştii por şi alţii depun eforturi transportul îngrăşămintelor IlA : Lanţ
organice în cîmp Acţio
— seriile I
zice, de Ia începutul anului, este depăşit cu 216 tone unităţile economice so comitetelor judeţean, mu susţinute pentru a termina A); Din
piese turnate. Cele mai mari realizări se înregistrează cialiste de la oraşe şi sa nicipale şi orăşeneşti, alte grabnic arăturile pe în nând în acest mod, me (Modern -
canizatorii din C.U.A.S.C.
la piesele turnate din fontă — 154 tone, dar şi Ia lingo- te, unde activităţile se vor cadre cu munci de răs treaga suprafaţă. Cu bune — seriile I
desfăşura lunar, în cursuri pundere. rezultate se lucrează şi la Călan îşi vor aduce o Cobra se
tiere şi piese turnate din oţel. Tot în perioada la care la nivelul organizaţiilor contribuţie meritorie la tel); PETR
Potrivit indicaţiilor, din
ne referim s-au economisit 43 232 kVVh energie electrică de partid, pe baza unor cele 10 teme date pentru C.A.P. Vîlcele, unde. trac transpunerea în viaţă a tătorii de
toriştii
Andronic;
Moga,
şi mai bine de 1000 mc gaz metan. obiectivelor noii revoluţii I-II (Pariu
expuneri şi referate, ur întregul an, 6 au caracter Victor Pădurar, Ionel Bâ- — seriile 1
Printre cei mai destoinici muncitori se numără zil mate de dezbateri şi comun, iar 4 sînt speci nu, Ion Boglea şi Doinei agrare. brie); Noi,
nic echipele de turnători conduse de lacomi Frunzescu, schimburi de experienţă, fice principalelor domenii Onescu au apropiat de Intîi — sei
rea);
lui
Iosif şi Ioan Borza, muncitorii Elena Lipşa, Ioan Borz, punîndu-se un accent spo economico-sociale din ju încheiere arăturile adinei. nopţii (Cu
Octavian Bozan, Ioan Bodelean, Cornel Păcurar, Nicolae rit pe seminarizarea ex deţ. De asemenea, din zori şi CAN : Că]
Gabor, Gheorghe Roşian, mulţi alţii. (VASILE GRIGO- punerilor şi cuvântări Interviu realizat de pînă în noapte se află cu — seriile
rul); LOM
RAŞ, corespondent). lor tovarăşului Nicolae CORNEL ARMEANU tractoarele în brazdă şi METALE do căprio;
ANINOAS/
IN CONCENTRATE sctofomdui
UltlCANl:
(Urmare din pag. 1) beneficiile cu 48,0,1a sută. PESTE PREVEDERI etajul X (Ri
„Prin reducerea preţului roşie); C
Cantonul
vele şi sarcinile măreţe de cost pe produs — Harnicul colectiv al floare şi d
ale celui de-al optulea sublinia ec. Marin Dachin, Minei Coranda—Certej seriile I-II
cincinal şi acţionează cu contabilul şef al unităţii raportează înscrierea, în nicul şi i
minori (Fii
’iotărire neabătută pentru — s-au obţinut economii bilanţul aferent perioa GIU-BAI :
•ealizarea lor" au fost omologate instala comandă la despicătorul lajelor au asigurat de mari, îndeosebi la pro dei care a trecut din a- turcoaze (t
I-IA'
Desigur, nu pot fi re ţia pentru despicat supra- hidraulic şi altele. păşirea prevederilor la dusele din mase plastice ccst an, a unor impor ră); Pacifli
în
flectate într-un singur gabariţi, unele repere din productivitatea munco cu şi din metal. Şi la acti tante cantităţi supli BRAZI : H
Acum, iată, u,n fapt pe
articol toate mijloacele şi mase plastice pentru dis care l-am întîlnit — tre 16 la sută, faţă de anul vitatea din cariere preţul mentare de metale în LAN : Ca
netodele folosite de harni- pozitivul de prindere elas buie să accentuăm aceas trecut". de cost este mai mic faţă concentrate şi de alte de cultură)
ul colectiv al I.P.I.C.C.F. tică a şinelor de metrou, ta ! — foarte rar în alte Gospodărirea chibzuită a de 1985. Menţionez că în substanţe minerale uti Actorul şi
Seriile
I-)
Deva pentru îndeplinirea s-a trecut la reparaţia pom unităţi economice : indice resurselor de materii prime baza indicaţiilor date şi a le. Astfel, prevederile IEI A : Intc
’nainte de termen a sarci pelor hidraulice cu paleţi le de utilizare a maşini- şi materiale a stat în noilor planuri de finanţare de plan au fost depă nllor (Eu
nilor de producţie Aici, şi 3 etaje etc. Preconizăm lor-unelte a fost depăşit prim-planul preocupărilor în acest an am reuşit şite la plumb cu 309 LARI : Ya
le I-II (M
insă, putem spune că am cît de curînd, introduce reducerea stocurilor la tone, zinc — 149 tone,
reuşit — cu ajutorul unor 11 cu 0,4 la sută! „Practic, colectivului de muncă. „în materii prime şi materiale cupru — 31 tone, sulf
interlocutori — să „prin rea „în serie a repa — sublinia ing. Voicu To- bilanţul perioadei trecute cu peste 10 milioane lei, — 1 887 tone ş.a. Meri
dem" cîteva dintre cele mai raţiei distribuitoarelor DN dereanu, din biroul pro din acest an — ne-a de la producţia neterminată tă subliniat faptul că
importante. Despre înnoirea 20, a agregatelor de sus ducţie — s-a obţinut un clarat sing. Gheorghe Stan- cu 3 milioane lei şi la pro aceste rezultate deose
Pentru a?
şi modernizarea produselor, pensie ciment şi a unor procent de 85,4 la sută, ciu, şeful atelierului con bite au fost obţinute, 11 frumoas
a tehnologiilor de fabri construcţii metalice reali faţă de 85 la sută cît a strucţii metalice — se află duse finite — cu aproape în mare parte, pe sea mai mult i
4 milioane lei. E necesar
caţie — cerinţă fermă a zate în colaborare cu fost planificat. La unele o economie de peste 134 ma creşterii productivi va sulla s
dezvoltării intensive, o- I. M Oţelu Roşu şi I.C.M. grupe de maşini s-au ob t.c.c., precum şi 185 tone să continuăm acţiunea de tăţii muncii, cu 3190 rat. Temp
nime între
biectiv prioritar al actua Reşiţa. ţinut indici de utilizare şi de oţel predate în mod reducere a stocurilor exis lei/om al muncii, prin zero grade,
lului incinai — n-c-a vor — Ce s-a urmărit la mai mari. De pildă, la suplimentar la întreprinde tente, în principal la pro sporirea randamentelor xime între
duse finite şi piese de
bit mg. Petrişor Magda, introducerea în fabricaţie maşinile de alezat şi fre rile de revalorificare". schimb. în acest fel, co la maşinile şi utilajele Frecvent t
ceaţă dimii
şeful compartimentului pro a produselor noi 7 zat — 96 la sută, la freze Realizările superioare ob folosite în extracţia mi
Ea munţi
iectări „La secţia meca- — S-a avut în vedere — 95,4 la sută, maşini de ţinute la producţia ' marfă lectivul de muncă al în nereurilor din subteran fi frumoas
no-energetică Deva s-au creşterea nivelului tehnic găurit — 97 la sută, la sînt oglindite pozitiv şi treprinderii noastre dove şi carieră, precum şi mai mult
introdus în fabricaţie o şi calitativ al acestora, strunguri paralele — 88,7 în bugetul de venituri şi deşte că este ancorat cu pe fluxurile de prepa va sufla m
serie de produse noi — cum sînt : introducerea co la sută ş.a. Perfecţionările cheltuieli al întreprinderii: toate forţele în realizarea rare ale celor două tensiîicări
agregat pentru suspensii menzii electrohidraulice la şi modernizările realizate faţă de aceeaşi perioadă a optimă a sarcinilor din uzine. 40—50 km/
va produce
coloidale, elemente pompă agregatul de suspensie ci in acest an, utilizarea in anului trecut, veniturile au 1986 şi din ■ întregul cin punere de
de injecţie, supapă DN 20, ment sau a grupului de tensivă a maşinilor şi uti crescut cu 16,1 la sută, iar cinal".