Page 50 - Drumul_socialismului_1986_11
P. 50
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULU
Pămînt de Obîrşa Tele
wm ^ q
Fiecare piatră mă cunoaşte Rămuros mi-e neamul, neclintit 19,ou Teicjui
13.05
La sfi:
în carpatic panthcon de brazi
%W4iA^ vin şi trec mereu spre a renaşte Mi-c poemul lut pentru ulcioare 14.45 mină ,
(şoapta frunzei trece spre cuvînt)
Săptăn
15.00
închid'
prin copii, din dacic legămînt din Obîrşa, apă dă-i, să bea inului.
19.00
Telejuj
şi din palmele crăpate-n soare .19,20 Teloem
Din cuvinte simple olărit inima-n ulcior se va schimba... i (color)
vin, din mînă-n mină, pînă azi, EUGEN EVU 19.45 Toamn
't tă(i (c
col cu
gistrat
care aceşti vizitatori o au tem să nu aderăm la una sportul
Vizitatorii despre artă. Ei ou rămas sau alta dintre aceste vi 20,25 Film
rii din
Iată-mă din nou în ju
inerţia ? „De cîţi ani lu
tributari prejudecăţii după ziuni. Principial însă, deţul Hunedoara, printre tru prima oară în viaţa craţi în anină?" îl întreb i lor) : ,
mea într-o mină. Expli-
ln prelungirea celor scrise care arta trebuie neapărat n-avem nici un temei de a oameni şi locuri dragi, cîndu-mi „minunea", la acolo, în abataj, pe Şte 22.05 Telejur
22,15 Roman
săptămina trecută despre SĂ REPREZINTE (să reflecte, le nega dreptul la exis unde de nenumărate ori birintul creaţiei subte fan Dumitru, cel mai , do nou
Galeriile de Artă, v-aş In să oglindească, să „zugră tenţă ca modalităţi de ex am avut memorabile întâl rane cu o pasiune dez vârstnic miner care lu 22,30 închide
vita azi să ne contemplăm vească") ceva cunoscut sau presie artistică. De aceea, niri cu spectatori din De armantă, Gli. Moţ a con crează aici. „Din tinereţe", inului.
o clipă pe noi înşine, vizi măcar imediat inteligibil: cea mai rezonabilă atitu va, Hunedoara, Simeria, chis : „După cum vedeţi, îmi răspunde el zîmbind.
tatorii acestui spaţiu cul o scenă de gen, un episod dine a vizitatorului de artă, Orăştie, Brad, Călan sau mineritul este o artă". „Şi nu v-a fost frică?"
tural. Aş porni de la ob celebru din istorie sau mi mai ales atunci cind nu Certej. De data aceas Desigur, este artă, dacă (pentru că tot timpul aici
servaţia, aliată la indemîna tologie, un portret, o na are calificarea necesară ta am trăit un schimb arta înseamnă şi invenţie, se aud nişte trosnituri ve
oricui, că inovaţia şi evolu tură statică, o alegorie etc. pentru A IUDECA, nu este do experienţă cu to rigoare, tehnică, ingenio nind din pereţii galeriei,
HUCUREŞ'
ţia în artă sint acceptate Dar o dată cu evoluţia aceea de a emite verdicte tul inedit. Locul: Ţebea. zitate, ştiinţă, dar mai ales cu care mi-e greu să mă dioprogrnmi
şi omologate mult mai definitive, fatalmente semi La clubul întreprinderii Buletin de -
docte, ci de a aspira înspre dacă înseamnă pregătire. obişnuiesc, fără să mă spe
anevoios şi după un timp ÎNŢELEGEREA noilor ipos miniere de aici, m-am în- Căci arta mineritului în rii puţin; Gh. Moţ mi-a ordinea zile
7,00
tură;
mai lung decit in celelalte taze artistice. O aspiraţie tîlnit cu un grup de mi seamnă arta pregătirii ac spus că sint sunete obiş 7,30 Azi, în
domenii ale vieţii sociale. 11. specifică omului modern şi neri în cadrul unei ac tului exploatării propriu- nuite, datorită presiunii vlsta presei
Ni se pare azi absolut fi care ar fi mult facilitată ţiuni în premieră, pentru pămîntului, nemulţumit rul melodiil
letin de ştii
resc să călătorim cu un civilizaţiei şi a modului dacă i-ar veni în întimpi- a susţine un dialog pe tema că-i tulburat de lucrul o- dlcnţa radio
supersonic şi nu cu poş de gindire, au evoluat şi nare insâşi instituţia cultu comediei în general şi a mului). „Nu, niciodată. comoara foii
talionul, să ne bucurăm de modalităţile de expresie ar rală pe care o reprezintă comediei cinematografice ARTA PREGĂTIRII Aici mă simt în siguranţă. Revista litei
11.00 Bule:
imensele avantaje ale tele în special. După o deslu 11.05 Din tăi
tistică. A trecut astfel un Galeriile de Artă. In ma Uite, vedeţi, stîlpul ăsta...
comunicaţiilor moderne, să timp considerabil de cind rile centre muzicale se şire a conceptului, pe e ultimul pus de anine cînd 11,35 Meda
purtăm in buzunar un mini- arta, pe lingă vechea ei practică în mod curent exemple concrete, ajungând am intrat în schianb. Cred nistic : Peti
12.00 Buletl
calculator, so uzăm (şi să capacitate de A REPRE concertul educativ. De ce la originalitatea comediei zise. Namaivorbind de fap că am pus mii şi mii de 12.05 Publici
abuzăm) de antibiotice ZENTA şi-a dobindit şi n-ar institui şi Galeriile de de tip cinematografic, prin tul că galeriile, aerajele, stîLpi la graniţa asta de pe marca si
etc. etc. Ne mai surprin dreptul, estetic validat, de Artă, prin analogie, expo definirea elementului ei puţurile au ceva ce te lume... Cu mina mea i-aim 13.00 De Ia
diojurnai; 1!
dem, in schimb, cu reacţii A PREZENTA. O pictură ziţia educativă ? Adică, in specific, gag-ul, făcînd apoi face să le compari cu pus şi atunci cum să-mi mloră radi
de contrarietate in faţa nonfigurativă, bunăoară, cadrul expoziţiilor progra o incursiune în istoria co arhitectura şi sculptura. fie frică?". Şlagăr pt
Apoi felul cuim se înain
15,3r Hogi
artei abstracte sau nonfi nu mai REPREZINTĂ nimic mate aici, să existe zile şi mediei cinematografice tează într-o galerie sau Gh. Moţ îmi ţine, aş 1G,0i ui loji
gurative, deşi ea are o in sensul cu care ne-a ore dinainte stabilite şi mondiale şi româneşti, am eum se exploatează zăcă putea spune, un adevărat Romanul, pi
virstă cu mult mai venera- obişnuit arta tradiţională ; susţinute publicitar, cind răspuns la cîteva întrebări. curs tehnic şi uman de ini trial conteni
Buletin de
! bilă decit supersonicul, in schimb, ea SE PREZINTĂ critici de artă sau artişti în replică, gazdele, in mântul în abataje e aseme ţiere în arta mineritului, Muzică pe i
1 electronica sau ampicilina. ca o entitate de sine stă cu darul elocinţei să co ginerii Ion Nistorescu, Mir- nea cunoaşterii înseşi, o în arta pregătirii, artă 18.00 Orele !
\ Există încă vizitatori, care tătoare, ea PREZINTĂ sau menteze pentru cei dornici cea Sîrbu şi contabilul şef cunoaştere în acest caz a care, în fond, stă la baza tămînn polit
internaţional
l dinaintea unei pinze non- PROPUNE o realitate in de iniţiere operele expuse. Vasilo Popa, m-au invitat pămîntului, a filoanelor a tot ce este mişcare şi informaţii, :
i figurative, încearcă senti- solită, conformă viziunii S-ar instaura astfel o tra să vizitez mina „Ţebea sale, a căror ordine geo creaţie. Căci nu oare ca Radiojurnal;
> mente de neaderenţă, de artistului şi subiectivităţii diţie intru totul stimabilă, Vest". Deşi am fost de logică părea veşnică. Am un artist plin de chib- gestia dv. ;
\ nedumerire sau perplexita- sale, dar cu nimic mai care ar fi in folosul tutu multe ori prin preajma văzut minerul pipăind căr zuire se pregăteşte mereu jurnal: 22,10
PagJ.-Ţ muz
l te, dacă nu cumva se simt puţin semnificativă decit ror, inclusiv al reputaţiei minelor, niciodată n-am bunele cu mîna, de parcă-1 natura să renască ? Şi nu Moment poc
? pur şi simplu scandalizaţi. realitatea figurativă tradi noilor Galerii de Artă. coborît în adîncul pămîn mîngîia sau îi lua „pul artă a pregătirii este a- z.ică de dan:
) Dezacordul provine din i- ţională. Fireşte, personal, tului. Pentru mine, mina sul". Şi, într-adevăr, aici, pariţia vieţii înseşi ? Buletin de (
ţ maginea tradiţională pe temperamental, afectiv pu RADU CIOBANU se reducea la' ideea de în abataj, afli toată ştiinţa Cind am ieşit la supra
mină şi mă locuia ca un şi arta mineritului. Care faţă se întunecase. Soa
spaţiu spiritual, ca un loc înseamnă deci pregătire, rele dispăruse de acolo, de C i n e »
r- migală, înaintare fără
RONICA LITERARĂ misterios. Prezenţa ei se sus, unde-1 lăsasem cînd
identifica în viziunea mea grabă, cînd fiecare grindă am intrat în mină, în acea DEVA: Dai
Valorificînd străbunul o- cu arta. Şi mare mi-a de susţinere pusă, ca o zi de toamnă, de neuitat Profetul, au
Ionel Pop Povestiri vînătoreşti blcei al colindatului cu fost fericirea cind aceste coloană a infinitului, pare pentru anine, zi a unei Icnii (Arta);
RA : Lanţu
duba, artiştii amatori din
experienţe unice, tainice,
satul Boiu (Gurasada) sint idei mi-au fost confirmate un gest la limita vieţii. pe care o nevoie adîncă, — seriile 1-1
mereu prezenţi la manifes
După ce în primele luni bustia afectivă cu care tările folclorice din judeţ, de un adevărat miner. De Oare nu aceasta este ca într-un reflex al mâinii A); Din n
(Modern —
bărbatul plin de voinţă şi
ile anului 1986 apăruse, la autorul învăluie şi uma fiind, de fiecare dată, pri arta, opera de artă, rezul scriitoare, mă îndeamnă — seriile I-i
Editura Albatros, volumul nizează vieţuitoarele, a- miţi cu căldură de public. iubire întru meseria mine tat al unei pregătiri înde s-o împărtăşesc aici. Cobra se îi
„Inima pădurii" de Ionel cestea avînd parte de trăi ritului, inginerul cu nume lungate, al muncii creatoa tel); PETRO
tătorli de £
Pop (1889—1985), în vara rile existenţei : suferinţă, simbolic, Gheorghe Moţ, re, al aşteptării active ? GRID MODORCEA, I-II "arîng
aceluiaşi an scriitorul era iubire, isteţime, tandreţe, cu care am pătruns pen Nu este ea oare luptă cu critic de artă — 'a I-
prezent în viaţa edito devotament, frică, curaj — brlc. Noi,
întîi — seri
rială prin culegerea „Po trecînd prin toate vămile rea); LUPI
vestiri vînătoreşti", publi vieţii, de la inocenţa şi nopţii (Cult
cată de Editura Ion Crean fericita copilărie („La lea CRONICA FILMULUI CAN : Căpi
— seriile I-
ga. găn"), pînă la slăbiciunile rui); LONI
Situîndu-se în rîndul ce şi degradările senectuţii Dispariţia de căprioai
lei mai valoroase tradiţii („Moşneagul"). ANINOASA:
setofonului i
a literaturii noastre ci îmbinînd într-o manieră statuietei de jad URICANI: (
negetice — reprezentată originală ficţiunea cu ob etajul X, (Rei
prin Al. Odobescu, I. M. servaţia realistă şi chiar Interesul chinezilor pentru Cantonul p
roşie);
Ol
Brătescu — Voineşti şi M. ştiinţifică uneori „Povesti valorile trecutului lor multi floare şl do
Sadoveanu — Ionel Pop o rile vînătoreşti" cuprind un milenar, pentru valorile do seriile I - n
continuă şi o diversifică, impresionant volum de cu artă în special, este prelucrat nicul şl d
artistic într-un film de ac
minori (Fia'
îmbrăţişînd cu viziunea-i noştinţe despre vieţuitoa ţiune, palpitant. Dezlegarea GIU-BAI ;
generoasă îndeosebi lumea rele cu sînge şi sevă ale misterului statuii de jad Im turcoaze (C
faunei şi a florei montane pămîntului românesc, pe plică o poveste complicată. ră); 1IAT
Un vas de jad pentru nrs
din caleidoscopicul peisaj care sensibilitatea şi ta mirodenii, piesă antică de o în Pacific
transilvan. lentul lui Ionel Pop le valoare inestimabilă, trimis la BRAZI : Ha
LAN : Ca-n
Toate cele 58 de poves comunică prin intermediul Beijing pentru expertiză-, dis de cultură);
tiri din sumarul ultimu emoţiei autentice, oferind pare în chip misterios. Refa Actorul şi
cerea
parcurs
traseului
do
lui volum, prefaţat de dr. astfel o lectură reconfor buclucaşa statuetă compune o seriile I-Ii
ILÎA : Intoi
M. Georgescu şi ilustrat de tantă, cuceritoare şi toni tramă de esen(ă poliţistă, din nllor (Lun
cunoscutul şi talentatul fiantă. care nu lipsesc urmăririle, ră LARI : Yan
dispariţiile,
falsurilo
fuielile,
grafician Eugen Taru. vin sau fauna de negustori ne le I-II (Mi
să completeze în mod feri Prof. DUMITRU SUSAN cinstiţi, escrocii, receptionerii
sau dansatoarele, to(i implicaţi
cit literatura noastră de în Iţele unei lumi a aface
vînătoare şi pescuit, adre- rilor necurate.
sîndu-se tuturor iubitorilor In anul 1947, un colecţionar
şi admiratorilor bogăţiilor Diferenţe în pronunţie Despre pronunţie (II) blugi scris şi blue-jeans de obiecte de artă îi propune
Numerele
şi frumuseţilor pământului se constată şi în cazul (pronunţie engleză blu- arheologului Situ Yu — custo tragerea di
dele muzeului din localitate —
românesc şi, mai ales, mi neologismelor formate cu pod, antidot, anticorp, anti Rostirea cuvîntului cu gins), balonzaid (germană să plece în străinătate. Co brie 1981 :
Extr. I ; I
cilor cititori doritori să elemente de compunere, în teză, antinomie. prefixul ante este, deci, Bâllonseide), pateu (fran lecţionarul reuşeşte să . prindă, 42, 87, 44, 72
la limită, ultimul avion al
cunoască lumea mirifică a primul rînd prefixe. hipercorectă. ceză (pate), piure (fran gomindanlştilor fugari, cu Extr. a n
vieţuitoarelor din fasci O categorie bine repre Vorbitorii folosesc — în ceză purre), rugbi (scris cîteva ceasuri înainte ca Ar- 75, G8, 25, i;
nantul sanctuar al natu- zentată în limba română cazul unui cuvînt răspîndit Există, de asemenea, însă şi rugby), corner (am muta populară să fi eliberat Fond total
Beijing-ul.
refuză
Situ
Yu
rn. este cea a neologismelor — şi antecameră şi anti mulţi termeni încă neadap bele din franceză şi en propunerea, rămînîiul în po 904 070 lei,
102 287 lei, 1
Urşi, lupi, cerbi, mistreţi formate cu prefixele ante cameră, „cameră în care taţi limbii române, în gleză). sesia unui geamantan, conţi tegorla l.
şi căprioare, rîşi, bursuci, şi anti, ambele de pro aşteaptă cei ce urmează special din domeniile culi nutul Iul : obiecte de artă
vulpi, jderi şi veveriţe, venienţă latină. să fie primiţi în audienţă". nar şi sportiv, lată cîteva Ezitarea în scriere şî în de marc preţ, disoărute cu
mulţi ani în urmă. Printre
alături de păsări, peşti şi Cuvîntul circulă • mai ales exemple : blugi, pronunţat pronunţie este o dovadă acestea, statueta cu pricina.
insecte de toate neamuri Ante înseamnă „înainte", şi bluginşi ; balonzaid, cu evidentă a inadaptării Noul el tezaurier o depune
le mişună în cele 166 pa aşa cum o dovedesc şi în sintagma „a face anti variantele baîonzeid, chiar acestor categorii de ter undc-i era locul do drept — Pentru azi
muzeul oraşului, de tinde dis
gini ; se zbat, se bucură, cameră" a aştepta (mult) balonsaid ; pateu, pronun meni la specificul limbii pare din nou. în final, an fi în gcncn
se duşmănesc, se apără, se următoarele cuvinte neo pînă a fi primit în audien ţat şi pate, pire, rostit noastre. chetatorii descoperă pe au cu cerul va
prigonesc, se sfîşie sau se logice : antediluvian, ante- ţă sau Ia o consultaţie şi pure şi pireu, rugbi, torii furtului. prezentate fn va sufla sl
Tntîmplările
rat din sec
ocrotesc — îşi trăiesc în meridian, antedeviz, ante (medicală, juridică, etc.). corner, pronunţate şi rirrbi, Deci, să apelăm Ia în fLlmul „Disoaritla statuetei de prezentînd î
tregul ritual existenţial data, a căror pronunţie Anticameră s-a generali cornăr, chiar cornel. dreptarele de scriere şi 1ad“ (reeie: Zhancr Jinbino, licări izolat
după legi imuabile şi ances corectă este aceasta şi zat însă după sensul din rostire atît de folositoare Pan Xianehe : scenariu : Uu Temperaturii
W'>n, Gu Zemin. I.u Shouiun)
fi cuprinse
trale. nu cea cu prefixul anti. Italiană (anticamera), cu Normele gramaticale ac exprimării. oferă spectacolul inedit al u- 2 şi plus 3
Ceea ce constituie nota Acesta din urmă are vînt în care prefixul are tuale recomandă rostirea nei combinaţii de fantezie, cele maxim
specifică a povestirilor sensul „împotriva" : anti- sensul lui ante „înainte". după scrierea românească: EUGEtJ BURZA inventivitate, ritm, susoans, 15 grade, pi
dîrzenle si eroism, unic în
ridicate în
volumului şi le conferă felul său roasă. Izola
un farmec aparte este com- VERONICA PALADE
