Page 51 - Drumul_socialismului_1986_11
P. 51
«JR. 9 020 • SÎMBĂTA, 15 NOIEMBRIE 1986 Pag. 3
gp§ Mai multă preocupare şi răspundere
HUNE in activitatea din zootehnie
«le s3t> tu- UN DA FERM PENTRU LINIŞTEA VIEŢII PENTRU UN CER (Urmare din pag. 1) 35 de ha poruml3 şi floa- de 73 la sută, obţinîndu-se
1
1 - î i rea-soarelui în cultură du pînă. aciun 111 viţei.
! politică SI MUNCII NOASTRE MEREU SENIN, dere pentru asigurarea ne blă şi 5 ha cu sfeclă fu
progra- INTR-O LUME cesarului de nutreţuri, ur rajeră, la care s-au mai La ferma din Veţei, fa
ţă de un efectiv planificat
(Urmare din pag. 1) un conflict care ar echivala marea fiind faptul că s-au adăugat 66 tone de coconi de 490 capete, există a-
pcdia cu o adevărată sinucidere. MAI BUNĂ depăşit prevederile ia fie tocaţi, s-au realizat 1070 ■ cum 462 bovine. La matcă
Ne-am bucura dacă exem
la varle- Iul mal autorizat liu al ei, Şl MAI DREAPTĂ care sortiment. în schimb, tone de siloz. La Veţei, minusul este de 73 vaci şi
. Specta- plul României de a reduce la Veţei, au fost asigura-’ de pe 69 ha culturi duble juninci (!). Procentul de
blic Snre- lanseaiă un nou îndemn la cu 5 la sută armamentele, (Urmare din pag. 1) te doar grosierele, la fî- (deci o suprafaţă de aproa natalitate este de 54,4 la
Falatul acţiune, apreciind că a so efectivele şi cheltuielile mi
ţi cultu- nuri .şi suculente minusu pe două ori mai mare) şi sută.
taUi (p.c.) sit momentul să lie stăvilit litare ar fi urmat neintir- rile fiind consistente. La 5 ha cu sfeclă furajeră în ce priveşte producţia -
■tic (co drumul spre prăpastia nu ziat şi de celelalte popoare, iubit întăreşte prestigiul şi unison, inginera ,Maria s-au realizat doar 700 tone
cosul" renumele tovarăşului Nicolae de lapte destinată fondu
cleară. lată de ce sintem indiferent de mărimea lor. Creţu, şefa fermei zooteh siloz. lui de stat, se constată di
Ceauşescu, de „Erou al
1 melodii profund recunoscători tova Eu gindesc că acest lucru nice, Ioan Nistor, ingine ferenţe apreciabile. De pil- .
(color) ar constitui un imens C’ştig păcii", confirmă o dată in rul şef şi Ionel Pintea, Toţi indicatorii
progra- răşului Nicolae Ceauşescu, plus dorinţa fierbinte de preşedintele cooperativei, dă, la C.A.P. Leşnic, mai
conducătorul iubit şi înţe pentru intreaga omenire, linişte şi pace a intregului motivau acest lucru prin sînt importanţi sînt de livrat 425 hi pînă
lept al partidului şi statului care ar vedea deschizindu-se popor român. suprafeţele mici afectate la realizarea planului a-
nual, în timp ce C.A.P. Ve
In activitatea sectoare
nostru, pentru noile demer in faţa sa noi perspective Referendumul la care vom bazei furajere - în imitate. lor de creştere a anima ţei mai trebuie să livreze
suri de a asigura un viitor pe calea dezarmării. oorticipa la 23 noiembrie „Pe hîrtie avem suprafeţe lelor fiecare indicator de 700 hi. După cum evolu- ,
r
paşnic naţiunii noastre, pen Am avut şi avem qinduri a.c. va constitui un nou p i- mari de fineţe, şi păşuni, plan este important. Să cază producţia zilnică de
mari, iar fapta noastră a le'j de a ne manifesta to dar în î'calitate ele nu pot
: 6,00 Ra- tru ridicarea continuă a gra fost pe măsura lor. O dove fi toate păşunate şi cosi vedem, deci, care este sta lapte marfă în cele două
mineţll » tala adeziune la politica in diul realizării acestora în cooperative, cu certitudi
: 6,30 I.a dului de civilizaţie şi bună desc şi realizarea in 10 luni ternă şi externă a partidu te. Iar în această vară a ne că unitatea din Leşnic
agricul- stare, de implinire a tutu din acest an a tuturor indi lui nostru comunist, consi- fost şi secetă mare !". La cele două Unităţi. La Leş
llojurnal ; ror năzuinţelor noastre de Lc.şnic nu există mai mari nic, efectivul total de bo va încheia anul :.u rezul
; 8,00 Re- catorilor economici ai sec derind şi in continuare că vine prevăzut pentru acest tate mai bune clocit cea
10 Curle- progres. Alături de tovarăşii ţiei noastre. In viilor gindu- cea mai inaltă îndatorire a suprafeţe de păşuni şi pa din Veţei şi la acest indi
3,00 Bu- mei de muncă, de toţi lo noastră este aceea de a sus jişti naturale decît la Ve- an este deja depăşit. Dar cator important. Argumen
1.05 Au- rile tuturor oamenilor din ţine şi Întări prin fapte de ţel. Dar ele au fost cură faţă de 200 vaci şi ju-
1.05 Din cuitorii acestui frumos oraş unitate ţintesc spre mai bme, ninci, în prezent unitatea tul ? Dacă de la acelaşi
dui; 10,25 muncă iniţiativele de pace ţate şi fertilizate în iarnă număr de vaci în lactaţie,
radio ; reintinerit din temelii am mai frumos. Tocmai de a- ale României socialiste, ale şi primăvară, dînd apoi deţine numai 150. Deci, cu în luna octombrie şi în pe
de ştiri ; primit cu o deosebită bucurie ceea vom spune un DA conducătorului iubit şi sti producţii frumoase de li 50 sub prevederile anuale
îocialistc; şi, cum afirma Virginia rioada trecută din noiem
compo- noua iniţiativă de pace, ferm la referendumul de la mat, asigurind in acest fel nuri. Ce i-a împiedicat pe brie, C.A.P. Leşnic a pre
lihâescu ; convinşi că ea răspunde in 23 noiembrie pentru pace, — pentru noi şi generaţiile cooperatorii din Veţei să Belea, preşedintele unită dat zilnic, în medie, 200 1
3 ştiri ; care vor urma — un cer me procedeze la fel ca veci ţii, efectivul poate spori
12,20 De cel mai inalt grad aspiraţii pentru liniştea vieţii şi mun do lapte, la Veţei canti
i a ţării ; lor noastre de a se inlâtura cii noastre. reu senin, intr-o lume mai nii lor ? Şi un alt aspect. doar prin cumpărări. Pro tatea de lapte marfă pre
3 * Rn- bună şi mai dreaptă. La C.A.P. Leşnic, de pe centul de natalitate este dată este de aproximativ
Avanpre-
I ; 15,15 100 1 pe zi.
eridia-o ; Simpozion: „ROMÂNIA — PROMOTOARE Aspectele arătate evi
ultui i denţiază elocvent situaţia
i; j A UNEI POLITICI DE DEZARMARE,
limus- actuală din sectoarele zoo
n; 17,00 PACE SI ÎNŢELEGERE ÎNTRE POPOARE" tehnice ale celor două u-
; 17,05
:a dv, ; în cadrul manifestărilor la viaţa internaţională, la nităţi, modul cum condu
* Siip- prilejuite de referendumul edificarea unei lumi mai cerile colective ale coope
nternă şl rativelor şi conducătorii
Muzică, de la 23 noiembrie, ieri, drepte şi mai bune, a unei sectoarelor de creştere a
că; 20,00 la Deva, a avut loc sim lumi a păcii şi colaborării"
0 La su- pozionul cu tema.. „Româ — Maria Pele, vicepre animalelor s-au preocupat
0 Radlo- pentru realizarea sarcini- 1
irt ; 22.25 nia — promotoare a unei şedinte al Organizaţiei ju lor de producţie. Este ne
2*'10
1 : politici de dezarmare, pace deţene a Asociaţiei jurişti
23,10 Mu- şi înţelegere între popoa lor,’ preşedintele Tribuna cesar ca la C.A.P. Veţei,
3,55—21,00 conducerea unităţii şi a
re", organizat de Asociaţia lului judeţean: „Impera
juriştilor. tivul respectării legalităţii fermei să acţioneze cu mai
Au fost prezentate co internaţionale, a interese multă răspundere şi hotă-
municările: „Referendumul lor vitale ale tuturor po rîre în desfăşurarea acti- ’
de la 23 noiembrie — o poarelor" — Ionel Toma, vităţii zilnice, în aşa fel
nouă şi puternică expre procuror, secretarul Orga incit zootehnia să intre
sie a aspiraţiilor şi voinţei nizaţiei judeţene a Aso rapid pe făgaşul bunelor
(Patria);
şl arde- de pace a întregului po ciaţiei juriştilor; „Pres rezultate. In acelaşi timp,
JNEDOA- por, strălucită reafirmare tigiul operei ‘tovarăşului comitetul; comunal de
mintiriior a politicii externe a Româ Nicolae; Ceauşescu consa partid, factorii responsa
lodern —
împreună niei", susţinută de Ioan crate păcii şi ’cbîâberării" bili din C.U.A.S.C. Deva
Păcală Retegan, preşedintele Or — lt. mol. Nicolae Todea, • trebuie să se implice cu
Flacăra); ganizaţiei judeţene Hune adjunct al 'şefului Miliţiei' energie si fermitate pen
•ce (Căs- doara a Asociaţiei juriş
I: Cău- judeţene; „Dreptul la tru rezolvarea probleme
— seriile tilor, procurorul şef al ju viaţă trebuie asigurat şi lor cu care se mai con
Sparta' ’s deţului ; „Concepţia tova apărat pe planeta noastră" fruntă cele două unităţi şi
1 N' 1 răşului Nicolae Ceauşescu. I.M.M.U. Slmeria. I.uora lori din formaţia de debitori, condusă «le ştefan Stării, pre eliminarea neajunsurilor
din , a — Emilian Igna, preşedin gătesc semllunilnatc, pentru a fi prelucrate în maşina de debitat — o instalaţie de pro
-II (Uni- privind' ; strategia partici tele Colegiului de avocaţi ductivitate mărită, aflată în dotarea atelierului. ce se mai fac simţite în
Slîrşitul pării active a României al judeţului Hunedoara. activitatea acestora.
; VTJL-
1 Florian
(Luceafă-
Vînătorul Siderurgiştii hunedoreni in realizările lor. Este
Minerul);
;retul ca- sînt recunoscuţi ca mun Exigenţe calitative sporite în siderurgia hunedoreană necesar ca potenţialul de
cltoresc); citori harnici şi conştiin creaţie al cercetătorilor şi
mină la cioşi, ale căror realizări în proiectanţilor, al tuturor
I;BRAD: producţie le-au adus multe îndeosebi aprovizionarea ţinerea unui ritm lent de indicatorilor . şi normelor miei noastre naţionale şi specialiştilor, să fie mai
it (Steaua neritmică şi în cantităţi promovare a progresului de consum, asigurării rit care trebuie înţelese la
riE : O satisfacţii, un prestigiu bine folosit în sprijinul
Sdinari — binemeritat. Sarcinile lor insuficiente cu o serie de tehnic, de modernizare şi mice şi integrale — can întreaga lor dimensiune şi efectiv al producţiei, ca în
ria); Bu- de plan, ca şi realizările, materii prime şi mate automatizare a proceselor titativ, calitativ şi în îndeplinite în mod exem fluxul atît de vast şi ne
elincvenţi riale de strictă necesitate de fabricaţie din anumite structură — a materiilor plar, presupune un mod
■ ; GEOA- sînt de la an la an mai cesar al alimentării oţe-
:rul de mari, asigurind economiei în procesele de producţie sectoare, la nevalorifica- prime, materialelor, com realist, revoluţionar de lăriilor cu fier vechi să
de cultu- naţionale cantităţi sporite — cărbune, aliaje, calcar, rea deplină a posibilităţilor bustibililor şi energiei. în abordare a tuturor latu se adopte cele mai po
Furtună refractare, fier vechi etc. —, de sporire a eficienţei e- cuvîntul lor ei s-au an rilor care condiţionează
> a c i a) ; de metal, cu înalte per acest lucru. între acestea : trivite soluţii tehnice şi
• 18; CA- formanţe tehnice şi cali precum şi cu unele piese conomice a combinatului. gajat să îmbunătăţească organizatorice, ca fiecare
ne (Casa tative. Ei au muncit bine de schimb, care au de Participanţii la dezbateri indicii de folosire a uti folosirea raţională şi eco om al muncii să considere
IMEHIA : terminat in mare măsură n-au prea făcut referiri, lajelor, agregatelor şi in nomisirea severă a combus şi să* privească problema
iticii — şi în acest prim an al restanţele înscrise pe cele în cuvîntul lor, la aseme stalaţiilor, a tehnologiilor tibililor şi energiei, valo
Mureşul); celui de al optulea cin rificarea tuturor resurse calităţii produselor ca pe
ea Vlaşi- cinal, obţinînd rezultate 10 luni ale anului în curs. cea mai importantă şi mai
1 GBE- Dar nici eforturile proprii lor interne refolo.sibile onorantă sarcină de fiecare
— serii- superioare celor din pe nu au fost îndeajuns de Adunările generale ale oamenilor muncii — (Constantin Noghi) ; efec zi.
1). rioada corespunzătoare a consistente, îneît să com tuarea . la termenele pla
anului 1985. Totuşi, faţă penseze unele neajunsuri, expresie a democraţiei şi autoconducerii nificate şi la niveluri su Adunarea reprezentan
de planul pe 10 luni din consiliile oamenilor muncii muncitoreşti perioare de calitate a re ţilor oamenilor muncii din
anul curent, siderurgiştii din combinat şi din uzine viziilor şi reparaţiilor, Combinatul siderurgic Hu
hunedoreni înregistrează nu au acţionat cu toată îmbunătăţirea şi diversifi nedoara a concluzionat că
restanţe la majoritatea in fermitatea şi răspunderea nea aspecte din activitatea de fabricaţie şi a disci carea gamei de piese de programul unitar de mă
rase Ia dicatorilor fizici şi de e- suri adoptat, sprijinul mai
I noiem- pentru soluţionarea opera colectivelor în care lucrea plinei de producţie, im schimb . (Gheorghe Haşe- substanţial al Ministerului
ficienţă. tivă a unor probleme, pen ză, mulţumindu-se să soli plicit a calităţii produse gan); perfecţionarea acti
2, 73, 21, Cei care au luat cuvîn- tru curmarea stărilor de cite centralei şi ministe lor realizate. „în 1987, sar vităţii transporturilor fe Industriei Metalurgice, for
tul în cadrul adunării ge lucruri negative, in ceea rului de resort un sprijin cinile luminătorilor cresc roviare uzinale şi soluţio ţa tehnică şi organizatorică
39, 3, 40, a colectivului — probată
, 26. nerale a reprezentanţilor ce priveşte organizarea mai hotărît, mai consistent, îndeosebi în privinţa la narea definitivă — prin
cîştigurl: oamenilor muncii din com producţiei şi a muncii, res ceea ce, într-adevăr, se turilor calitative şi sorti asigurarea necesarului de cu rezultate bune ani la
n care binat au sublinit cu jus mentale ale producţiei, a- rînd — vor asigura desfă
•t la ca- pectarea riguroasă a teh impune. vagoane — a problemei
teţe şi obiectivitate cau nologiilor de fabricaţie, RCferindu-se la nivelul răta Ionel Cîndea — de calcarului (Ioan Mânu). şurarea în condiţii cores
zele principale care au implicarea mai dinamică în deosebit de mobilizator al la uzina nr. 4. Va trebui Alţi participanţi la dez punzătoare a activităţii
generat neîndepiinirea. pre activitatea productivă a prevederilor de plan pe să definitivăm cit mai bateri — Silviu Samoileşcu, productive din anul 1987,
vederilor de plan, s-au cercetării ştiinţifice şi in anul 1987, Constantin Ca- coreot şi cit mai repede Ştefan Cornea, Emil Pc- continua ei îmbunătăţire
angajat să depună eforturi gineriei tehnologice. trinoiu, Mihai Ariciu şi structura planului pe fie truş — au relevat evolu sub toate aspectele şi în
susţinute pentru îmbună Acestea au condus la Nicolae Furdui — de la care laminor, să pregătim ţia pozitivă a dezvoltării deplinirea integrală a sar-
■emea vai
Inimoasa, tăţirea activităţii de an dereglări în aprovizionarea uzinele nr. 3, 2 şi, respec şi să desfăşurăm în mod combinatului siderurgic tinilor de plan, aşa cum
1. Vîntul samblu şi să diminueze cu anumite materii prime tiv, 1 — au apreciat că . corespunzător revizia ca hunedorean, dotările teh cere cu insistenţă secre
a modc- volumele nerealizărilor, să sarcinile sînt pe deplin pitală a laminorului de nice importante din ultimii tarul genera! al partidu
sudlc, şi materiale — mai ailes
i Intensl- pună temelii solide pro cu calcar şi fier vechi —, realizabile, subliniind — 800 mm, să luăm măsurile ani şi marea responsabili lui, tovarăşul Nicolae
a Banat, ducţiei anului viitor. la frecvente defecţiuni ale pe baza rezultatelor din tehnice ce se impun pen tate economică şi socială Ceauşescu. întregii naţiuni.
nlme vor utilajelor şi agregatelor acest an, a dotării exis tru îndeplinirea sarcinilor cu care partidul a învestit Creşterea realizărilor din
e minus Este adevărat că în acest puternic colectiv acest an, fată de 1985,
ide, iar munca lor, colectivele din (şi ca urmare a nerespec- tente şi a performanţelor pe 1987".
tre 10 şl marele combinat side tării termenelor de revi ei tehnice actuale, a dis Realizarea prevederilor muncitoresc, considerînd că este o elocventă dovadă a
icuri mai rurgic hunedorean s-au zii şi reparaţii şi a cali ponibilităţilor personalului pe anul viitor, care derivă toate aceistea ar trebui să faptului că «p coate
i delu- din planul naţional unic se regăsească mai preg
iţa. confruntat cu greutăţi de tăţii necorespunzătoare a muncitor — necesitatea co
natură obiectivă, privind unora dintre ele), la men relării realiste a tuturor de dezvoltare a econo nant în munca oamenilor, DUMITRU GHEONEA
