Page 53 - Drumul_socialismului_1986_11
P. 53
La invitaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu,
preşedintele Prezidiului R.S.F. Iugoslavia va efectua
o vizită oficială de prietenie în ţara noastră
La invitaţia tovarăşului liste România, tovarăşul iicială de prietenie în Re
Nicolae Ceauşescu, secre Sinan Hasani, preşedintele publica Socialistă Româ
tar general al Partidului Prezidiului Republicii So nia, în a treia decadă a
Comunist Român, pre cialiste Federative Iugosla
şedintele Republicii Socia via, va efectua o vizită o- lunii noiembrie 1986.
ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Al P C Sporurile de producţie vor fi majorate
S I A l C O N S I L I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N
In contextul obiectivelor la forajul cu sondeze, de ghe Stoica, Zamfir Paras-
stabilite de Congresul al 2 700 metri, spor de pro chiv, Paul Cristian şi Lau-
Anul XXXVIII, nr. 9 021 DUMINICA, 16 NOIEMBRIE 1986 4 pagini — 50 bani XlII-lea al partidului în ducţie pe care vrem să-l rian Stan, sondorii Ioan
sectorul bazei de materii ridicăm, pînă la sfârşitul Scorobete, Sabin Cosma şi
prime şi resurse energeti anului, la cel puţin 3200 Ilie Roba. Sporul de pro
ce a ţării, întreprinderii metri. Succesele în muncă ducţie al grupei însumea
de prospecţiuni şi explo au la bază priceperea şi ză, de la începutul anului,
rări geologice Deva Si re hărnicia oamenilor noştri, mai mult de 1000 . metri
vin sarcini importante, de preocupările lor consecven de foraje.
mai-e complexitate şi răs te de a exploata raţional In perioada care a mai
pundere. Pentru că noi, instalaţiile de foraj, cres- rămas pînă Ia sfîrşitul a-
România — promotoare a unei cei care lucrăm în acest cînd astfel lună de lună nului vom finaliza lucrări
domeniu, căutăm şi co-
mensurăm volumul resur Patriei —• cit mai
politici de dezarmare, pace selor minerale, apoi pregă
tim condiţiile pentru ea
.minerii să poată pune în multe minereuri!
valoare rezervele de căr
şi Înţelegere intre popoare bune şi minereuri, de alte vitezele de avansare. La le la puţul de la Vadu Do-
substanţe utile, tăinuite în
brii, unde am atacat, de
subsolul fertil al patriei. grupa geologică Strei-Ghe- curînd, orizonturile inferi
lari, unde lucrăm cu trei
UN DA FERM PENTRU DEZARMARE Ş! PACE Noi, cei care acţionăm instalaţii, am interceptat, oare, în vederea intercep
în perimetrul Munţilor Po de curînd, prin cele opt tării mineralizaţiilor. de
Pacea este un cuvînt drag tenească şi caldă oricărui salva pacea. Chemarea vine iana Ruscăi, sintem deplin
tuturor oamenilor de bine, popor aflat in primejdie. intr-un moment cind asupra conştienţi de obligaţiile pe foraje executate, o impor fier cunoscute in partea
Cu atit mai mult el ne este Preşedintele nostru, cel mai planetei stăruie pericolul u- care le avem în vederea tantă mineralizaţie de fier, superioară şi punerii în e-
căreia, în prezent, i se cal
drag nouă, ţăranilor, cei iubit fiu al naţiunii, tovară nui război nuclear, cu con punerii în evidenţă a unor videnţă a noi rezerve. De
care avem mereu nevoie de şul Nicolae Ceauşescu, a a- secinţe din cele mai grave. cantităţi continuu sporite culează volumul de rezer asemenea, în scopul extin
linişte şi pace, pentru a ne Urmat în nenumărate ocazii De aceea, consider că e- de resurse minerale utile ve. La aceasta activitate derii perimetrului de mi
semăna ogoarele, a na bucu dorinţa de pace a poporu xemplul concret oferit de şi substanţe nemetalifere s-au evidenţiat inginerul neralizaţie do. la Bqiţa Li-
T
ra de roadele pămintului pe lui român. Iar prin impor România prin trecerea încă şi acţionăm în consecinţă. geolog - Cecilia Szentes, vezi, am început activi
care-l muncim. Dorinţa de tantele documente adoptate din acest an la reducerea Sarcinile se cunosc bine la maistrul Vasile Nichifor, tatea la un nou sector —
pace q poporului nostru este de Plenara Comitetului Cen cu 5 la sută a electivelor şi nivelul brigăzii, al fiecărei sondorii şefi'Petre Rădu- Pleşu IV —, la Ghelari-A-
lescu, Glieorghe Filipoaică
dintotdeauna. Străbunii noş tral al Partidului Comunist cheltuielilor militare deschi grupe şi formaţii de lucru, şi Liviu Iliescu, sondorul Iun şi Strei, ca şi la Va
tri, moşii noştri şi părinjii Român, precum şi la recen de o generoasă perspectivă se munceşte. ordonat şi e- Tiberiu Socină- şi alţii. lea Fierului (comuna Den-
noştri au luptat cu bărbăţie ta sesiune a Marii Adunări pentru înfăptuirea propune nergic, - obţinîndu-se. lună Cu bune’ rezultate acţio
şi vitejie pentru apărarea Nafionale, această dorinţă rilor care vizează dezarma de lună rezultate notabile. nează şi ' grupa geologică IOAN ROSETTI,
vetrei, româneşti. Ei au' lăsat de pace trainică a fost din rea generală şi totală, in Cele mai bune realizări secretarul
plugul şi secera şi au luat nou afirmată cu putere. Se primul tind dezarmarea nu le avem la activitatea de Lclese, condusă de subln- organizaţiei de partid,
ginerul Alexandru Raţiu,
arma in mină numai atunci cretarul general al partidu cleară. Această hotărire este foraj, coordonată, de mais din cadrul căreia se re Ing. CORNEL MILEA,
;
cind moşia, {ara le-a fost lui a adresat încă o dotă o încă o dovadă a voinţei trul principal Dumitru Po- marcă, prin hărnicie şi şeful Brigăzii geologice
cotropită. Şi, la nevoie, au vibrantă chemare tuturor poporului român de a trăi pcscu. în perioada rare a compleze Teliuc
ştiut să întindă o mină prie popoarelor lumii pentru a intr-o lume fără războaie, conştiinciozitate,- inginerul a l.P.E.G. Hunedoara-Deva
intr-o lume a păcii şi înţe trecut din acest an înre geolog Emil Florea, son
gistrăm o depăşire de plan,
COPIII SĂ CREASCĂ SUB SENINUL legerii intre toate naţiunile, dorii şefi Ioan Moţ, Ghcor (Continuare în pag. a 2-a)
.in. care să-şi poate edifica
LINIŞTII Şl AL ÎNŢELEGERII liber şi demn viitorul socia
list şi comunist. Buna organizare şi desfăşurare a invăţămîntului
5intern educatori, modela dumului de la 23 noiembrie, Noi ţăranii, cooperatori de
tori de caractere. Sintem pe na pregătim să ne alăturăm la C.A.P. Veţel dorim să
dagogii generaţiilor de co cu demnitate la acel DA pe sporim rodnicia muncii pe agrozootehnic — condiţie esenţială pentru
pii născuţi şi crescuţi in anii care il va rosti întreaga ogoare şi in sectorul creşte
libertăţii patriei, sub seninul ţară. rii animalelor. Dar pentru
păcii. Susţinem cu toată Vom semna DA cu gindul aceasta avem nevoie de obţinerea de producţii agricole mărite
fiinţa noastră poziţia realis la semenii noştri, la copiii pace şi linişte, lată de ce
tă, dinamică şi consecvent noştri, la cei aproape 1 800 politica înţeleaptă şi respon Subliniind faptul că acest context, secretarul malelor. Nu este deloc în-
constructivă pe care o pro de elevi din şcoala în care sabilă promovată statornic pentru realizarea obiecti general al partidului ară tîmplător că la C.A.P. Ro-
movează secretarul general ne desfăşurăm activitatea şi de t o v a r ă ş u l . Nicolae velor noii revoluţii agra ta că: „Trebuie să învă mos, Rapoltu Mare, Ha
al partidului, t o v a r ă ş u l unde strădania colectivă se Ceauşescu se bucură de a- re este necesară cunoaşte ţăm oamenii cum să ob ţeg, Ostrov şi în alte uni
Nicolae Ceauşescu, in poli măsoară în merituoase: re probarea noastră deplină, rea şi aplicarea pe scară ţină o producţie bună a- tăţi, se rc;ilizează an de
tica externă a partidului şi zultate educative, in locuri de totalul nostru sprijin. largă a tehnologiilor de gricolă! Aceasta înseam an recolte sporite la hec
statului nostru. Noua sa ini de frunte pe {oră la olim lată de ce, noi, toţi coo lucru avansate în fiecare nă a te ocupa de agricul tar, că se asigură o ren
ţiativă — de a se trece, pînâ piadele pe obiecte de invă- peratorii, mecanizatorii şi sector de producţie, secre tură, a fi revoluţionar în tabilitate ridicată a pro
la finele acestui an, la re ţămint, în premiile I şi II, specialiştii de la C.A.P. Vc- tarul general al parti agricultură ! Trebuie să duselor în condiţiile apli
ducerea unilaterală, cu 5 la Încununate cu lauri în eta ţel vom spune un DA răs dului, tovarăşul Nicolae schimbăm conştiinţa, fe cării principiilor autocon-
sută, a armamentelor, elec pa republicană a Festivalu picat la referendumul din Ceauşescu, a cerut ca o a- lul de a gîndi al oameni duceril şi autogestiunii eco
tivelor şi cheltuielilor mili lui naţional „Cintarea Ro 23 noiembrie, un DA pentru tenţie deosebită să fie a- lor ! Aceasta înseamnă nomice.
tare — am primit-o cu inima mâniei" ca şi în faza finală pace, linişte in lume şi in- cordată ridicării nivelului crearea conştiinţei revolu-
deschisă, alăturindu-ne gin- a întrecerii „Educaţia rutie ţelegere intre popoare. de pregătire politică şi -ţionare, socialiste, înccpînd Pentru . a asigura valori
durile de aprobare întregu ră, educaţie pentru viaţă". profesională a ţărănimii, cu atitudinea faţă de ficarea deplină a potenţia
lului productiv al fiecărei
lui nostru popor. Nc-am Iar prin cele peste 60 de IONEL PINTEA, cadrelor şi tuturor lucră muncă!“. Iată deziderate
bucurat mult allind despre cercuri ştiinţifice şi tehnico• preşedintele C.A.P. Veţel torilor din agricultură. în a căror înfăptuire se în unităţi agricole şi unităţi
acest nou pas făcut intru îm aplicative noi pregătim mai scrie ca un obiectiv dc ad ministrativ-teritoriale au
plinirea celui mai nobil ideal bine elevii pentru viaţă. Şi seamă în activitatea orga fost stabilite o serie de
al umanităţii — pacea. A- vrem ca viaţa să le fie lu nelor şi a organizaţiilor măsuri privind organiza
cum, cind luminoasa iniţia minată de razele păcii, vrem de partid din judeţul nos rea, desfăşurarea şi con -
tivă a preşedintelui Români să crească şi să se împli tru, a organelor agricole, ţinutul invăţămîntului a-
ei a devenit lege — prin a- nească sub seninul liniştii şi consiliilor populare, con grozoolehnic de masă,
probarea ei in forumul le al înţelegerii, vrem ca zborul precum şi instruirea ca
gislativ suprem —, acum .cind să le (ie înalt şi curat sub ducerilor unităţilor agri drelor din agricultură în
cunoaştem şi conţinutul De aripa albă de porumbel. cole şi a fiecărui lucrător anul 1986—1987. Impor
cretului Consiliului de Stat al ogoarelor, pornind de tant de relevat este că în-
al R.S.R. privind organiza Prof. TIBERIA STANCIU, la adevărul că obţinerea văţămîntui agrozootehnic
rea şi desfăşurarea referen Şcoala generală nr. 4 Deva unor rezultate supe-ioare de masă se va desfăşura
în producţia agricolă, în
))e tot parcursul anului,
condiţii de productivitate în perioada 15 noiembrie
A păcii stea şi de eficienţă mărite, nu — 25 februarie dezbătîn-
sînt de conceput decît prin
du-se în fiecare cerc, în
perfecţionarea continuă a
lJe cile ori răsare o floare pregătirii profesionale a raport de profil, 10—12
IC bucurie şi-n viaţa mea, oamenilor, care reprezin teme însoţite de demon
Flori lingă flori, parcă-s covoare, tă factorul hotărîtor în straţii practice, iar din lu
In care ard culori de stea. na martie şi pînă în no
realizarea programelor de
dezvoltare a agriculturii. iembrie se desfăşoară in
De cîte ori se naştc-un prunc, struirea practică în cîmp,
E numai zîmbct viaţa mea, De altfel, experienţa uni precum şi la activităţile
■Şi cu sclipirca-i mă petrece. tăţilor agricole fruntaşe specifice fiecărui cerc.
Din azuriu de boltă-o blîndă stea. din ţară şi din judeţul
nostru demonstrează cu Cercurile pentru cultura
prisosinţă că producţii a- cerealelor, plantelor tehni
Visez să cresc copiii-n tihnă şi omenie. ce şi furajere, cultura le
Nepoţii — apoi — cind vremea-a nins gricole sigure şi stabile
pe fruntea mea ; se obţin numai în condi gumelor, pomicultură, de
Al vieţii rod ce munca no-o-ncunună, ţiile însuşirii celor mai noi industrie mică şi prestări
.Cald stropul de sudoarc-i tot o stea. cuceriri ale ştiinţei şi a- servicii şi cele din zona
plicării tehnologiilor îna necooperativizâtă îşi vor
intate de cultivare a plan-
In tot ce făptuim spre comunism ureînd.
Voinţa ţării e şi-a ta, şi-a mea. ■ telor şi de creştere a ani (Continuare în pag. a 2-a)
Poporului din inimi dăruirii
I.U.M. Petroşani, atelierul ajustaj montaj. Lăcătuşii Muv
O nestemată — dor nestins —• a Păcii (turei Uuţulcac şl Toader lovuti finisează ta» uten|le „ ÎN ZIARUL DE ASTĂZI:
stea. grinzi Gl.INIK produse aici. ICI suit şl sîrguincloşl _ stu
denţi la cursurile serale ale Institutului de mine tlţn lo- Campania'agricolă de toamnă
IRIMIE STRÂUT r caU,a,e - r -Foto 'N. GHEORGHIU G „lume" clădită cu rivnâ şi pasiune.
