Page 54 - Drumul_socialismului_1986_11

DRUMUL SOCIALISMU
fag. 2

Buna organizare şi desfăşurare
CAMPANIA AGRICOLĂ DE TOAMNA
a mvăţămîntului agrozootehnic

Arăturile adinei — pe ultimele (Urmare din pag. 1) dezbaterilor şi schimburi­ sprijini activ conducerile ii.no
unităţilor agricole în asi­
lor de experienţă un ca­
desfăşura activitatea în zi­ racter concret, cu accent gurarea celor mai bune 11,35
suprafeţe; la fertilizări — lele de joi, intre orele pe însuşirea de către toţi condiţii pentru perfecţio­
15—17, iar cele de zooteh­
narea pregătirii profesio­
participanţii a celor mai
nie, probleme sanitar-ve- noi cunoştinţe ştiinţifice şi nale a tuturor lucrătorilor 12,10
ritm continuu agriculturii — tot joia, în­ tehnice privind metodele ogoarelor, iar pe baza a-
tez-inare şi de mecanizarea
nalizelor periodice ce le
moderne de cultivare a
tre orele 10—12. pămîntului şi de creştere fac, să intervină cu măsu­ 13,00
Hotărâţi să traducă iu şi îoan Cînda, au fertili­ renurile ce urmează a De menţionat faptul că a animalelor, pe întărirea rile ce se impun, astfel *
viaţă sarcinile şi indicaţii­ zat cu îngrăşăminte chi­ fi insăminţate cu sfe­ la învăţămînt se cuprind spiritului de ordine şi dis­ îneît această importantă
le puse în faţa lucrători­ mice 100 ha însămânţate clă şi cartofi. Mecani­ obligatoriu şi trebuie să ciplină la fiecare loc de formă de ridicare a nive­
lor ogoarelor de secretam! cu grîu şi orz. zatorii Vasile Bob, cu participe efectiv toţi ţăra­ muncă, ca o condiţie esen­ lului de cunoştinţe profe­
general al partidului, to­ După ce a încheiat de Ifronul, Dumitru Andreu- nii cooperatori şi cu gos­ ţială pentru aplicarea ri­ sionale să-şi găsească fi­ *
varăşul Nicolae Ceauşescu, efectuat ogoarelor pe toa­ că, Gheorghe Burleanu cu podărie individuală, meca­ guroasă a tehnologiilor sta­ nalitate în creşterea pro­ ■Â-
mecanizatorii, cooperatorii te cele 79 de ha planifi­ M.I.G. şi Gavrilă Mititea- nizatorii, muncitorii din bilite in vederea realiză­ ducţiei agricole la toate *
şi specialiştii din unităţile cate la C.A.P. Veţel, for­ nu, cu vidanja au admi­ I.A.S., precum şi cadrele rii imperativelor noii re­ culturile şi pe toate su­
agricole ale Consiliului u- maţia de tractoare cu plu­ nistrat gunoiul de grajd din conducerea unităţilor voluţii agrare. prafeţele, în sectorul zoo­ ★
nic agroindustrial Deva guri, la volanul cărora se şi dejecţiile lichide pc 36 agricole şi comunelor. Pen­ Organizaţiile de partid tehnic şi în sectoarele de ★
muncesc în aceste zile la aflau mecanizatorii Lucian de ha. tru a avea o eficienţă ri­ de la sate vor exercita industrie mică şi prestări *
efectuarea arăturilor adinei Bobar, Aurel Cătălina, In C.U.A.S.C. Deva, e- dicată se va urmări în fie­ un control permanent a- servicii — premisă hotărâ­
de toamnă pe ultimele Ludovic Buştea, Petru Ma- fectuarea ogoarelor este care cerc îmbunătăţirea sUpră modului cum se des­ toare pentru îmbunătăţi­ A
suprafeţe planificate, la finalizată în cele mai mul­ conţinutului învăţămîntu- făşoară învăţământul agro­ rea radicală n întregii ac­ ★
transportul şi administra­ te dintre unităţi. în lui agrozootehnic de masă, zootehnic de masă, vor tivităţi din agricultură.
rea în cîmp a îngrăşămin­ C.U.A.S.C. Deva schimb, la transportul şi în sensul că accentul tre­ 11,15
telor organice şi chimice. ad ministrarea îngrăşămin­ buie să fie pus pe cunoaş­
Toţi sînt concentraţi asu­ telor organice în cîmp rit­ terea şi aplicarea expe­
pra aceluiaşi deziderat : tei, Graţian Bistrian şi murile. de 'lucru sînt mai rienţei unităţilor şi forma­
executarea unor lucrări do Gheorghe Rusu a trecut lente. Este necesar ca în ţiilor de muncă fruntaşe,
calitate, menite să asigure să are la C.A.P. Leşnic. zilele următoare în fieca­ toate dezbaterile teoretice
în anul viitor producţii Dovedind aceeaşi hărnicie re unitate să se treacă cu fiind însoţite obligatoriu • în această săptămînă, dependenţă, pentru făuri­ 20,20
sigure şi stabile la toate şi dăruire in muncă, me­ hotărîre la transportul gu­ de schimburi de experien­ judeţul nostru a fost vi­ rea statului unitar român". 21.50
culturile. canizatorii amintiţi au noiului din fermele zoo­ ţă şi de demonstraţii prac­ zitat de un grup de elevi ® Masa rotundă organi­
La C.A.P. Brănişca, de reuşit ca în cîtcva zile să tehnice. antrenîndu-se la tice. Iată de ce este foar­ ai Şcolii centrale a U.T.C. zată de comitetul U.T.C. I,U
pildă, mecanizatorii Axcn- apropie şi aici de finali­ lucru, pe lîngă utilajele te important ca toţi cei în fiecare zi, grupul s-a de la U.M.M.R. Crişcior a 20,00
te Negrilă, îoan Floca, zare lucrarea respectivă. mecanice, atelajele unită­ ce răspund de conducerea deplasat în cîte o locali­ avut în dezbatere implica­ 20,20
Mircea Voica, Lucian Bic, Tot la Leşnic l-am gă­ ţilor şi ale locuitorilor sa­ cercurilor să asigure un tate, unde a avut întâlniri ţiile programului tehnico- 20,35
Mihai Ursa şi Nicolae sit la datorie pe mecani­ telor. bun climat de desfăşurare cu activul U.T.C., abordînd ştiinţific asupra moderniză­
Cioază arau, vineri, în bri­ zatorul Fiorin Buştea, ca­ MIRCEA LEPÂDATU a activităţii, imprimînd o gamă largă de probleme rii producţiei, precum şi 20.50
gada Tîrnăviţa. „Efectuăm, re fertiliza cu dejecţii li­ ale stilului şi metodelor de a sarcinilor ce revin orga­
de fapt, ogoarele pe ulti­ chide o suprafaţă ce ur­ lucru în mobilizarea tine­ nizaţiei U.T.C., tuturor ti­ 1,50
mele hectare — preciza mează a fi plantată cu retului la îndeplinirea o- nerilor în realizarea sarci­
Lucian Albu, inginerul şef cartofi. De asemenea, fer­ biectivelor şi sarcinilor re nilor ce derivă din progra­
al cooperativei. Dişeară tilizarea este o lucrare le revin din hotărîrile Con­ mul de ridicare a nivelu­ [l
vom putea raporta înche­ în curs de desfăşurare şi gresului al XIII-lea al lui tehnic şi calitativ al
ierea arăturilor pe toate la C.A.P. Veţel. unde — partidului, ale Comitetului producţiei. Bl
cele 209 ha prevăzute. preciza îoan Nistor, ingi­ judeţean de partid. • La C.S. Hunedoara a Ictin
Toţi mecanizatorii antre­ nerul şef al cooperativei • în perioada 10—16 no­ avut loc consfătuirea „E- cerţi
tuall
naţi la această lucrare au — s-au administrat în cîmp iembrie, peste 6 000 de ti­ ducarea materialist-ştiinţi- te ;
muncit cu hărnicie' şi răs­ 300 tone gunoi de grajd. neri din întreprinderi mi­ fică — parte integrantă & setei
v 1
mini
pundere, deseori în schim­ La C.A.P. Deva, la efec­ niere, din combinatele si­ formării tinerei generaţii. 1986
buri prelungite, reuşind să tuarea ogoarelor de toam­ derurgice Hunedoara şi Că- Căi şi modalităţii de e.du- 13,35
încheie lucrarea la terme­ nă este antrenată o for­ lan, de la I.M. Orăştie, care materialist-ştiinţifică for|a
nul stabilit. Sînt mulţu­ maţie de opt tractoare cu I.M.M.R. Siimeria şi din al­ a tineretului". bal i
Undi
mit şi de calitatea lucru­ pluguri. Sergiu Shuchca, te unităţi au participat la • In organizarea comite­ (iutii
lui". inginerul şef al unităţii, ample acţiuni de muncă tului UiT.C., la mina Vul­ Muzl
Tot aici se muncea şi preciza că mecanizatorii patriotică în sprijinul pro­ can s-a desfăşurat un sim­ 19,15
Radi
la fertilizarea cu îngrăşă­ muncesc în aceste zile în ducţiei. Cu acest prilej, ti­ pozion pe toma „Conţinu­ Şl
minte organice a suprafe­ schimburi prelungite. Pî- nerii au aprovizionat locu­ tul şi trăsăturile epocii 21,00
ţelor destinate a fi plan­ nă acum, Nicolae Lupuţ, rile de muncă cu 100 va- contemporane. Trecerea 22,00
I*ani
tate în primăvară cu car­ Gavrilă Sălvnn. îoan No- României la stadiul de ţa­ Rom
tofi şi însămînţatc cu sfe­ diş, îoan Asimionesei. îoan gonete cu lemn de mină, ră mediu dezvoltată". Au poeţi
clă. Mecanizatorii Gheor- Rezeanu, Dumitru Gaciu, 50 vagonete de bolţari şi participat membri ai acti­ mu zi
letin
ghe Betea şi Augustin Ţie Toan Borodi şi îoan Stan- 40 vagonete cu armături vului U.T.C.
au transportat în cîmp şi ciu au' executat arăturile metalice. De asemenea, au • Expunerea ţinută la
împrăştiat pe o suprafaţă adinei pe 120 ha. fost reparate 4 vagoane de E.M. Deva in faţa unui
de 40 de ha peste 1600 O formaţie de fertilizat marfă, 3 locomotive elec­ important număr de tineri,,
tone gunoi de grajd. La cu îngrăşăminte organice trice, 5 motoare şi' 10 uşi a avut ca temă: „Rolul
DE
rîndul lor, mecanizatorul este antrenată zilnic la de la bateriile de coos'fi- organelor şi organizaţiilor Prof
îoan Dăncuş, ajutat de administrarea gunoiului care. U.T.C. în respectarea nor­ Icnii
cooperatorii Aurel Gavrilă de grajd şi a urinei pe te­ • Comitetul U.T.C. de melor de tehnica securită­ RA :
la I.M.M.R. Skneria a or­ ţii muncii, în înfăptuirea — si
ganizat un simpozion cu spiritului de . răspundere, A);
(Moi
iecare om (tocmai produs de calitate, apre­ punct de pe suprafaţa pi­ 4 ani şi, neapărat, parti­ tema „Lupta poporului ro­ ordine şi disciplină la toa­ — S(
pentru că este OM I) ciat de iurnaiişti. Aurel lotului trebuie să existe ciparea la construcţia u- mân pentru unitate şi in­ te locurile de muncă". Cobr
are nevoie de o lu­ Redenciuc, loan Renţa, Da­ temperatura medie stabili­ nei baterii de cocsificare tel);
me a lui I Poate că este niel Creifenstein, Cornel tă : 1360 grade Celsius. Se sau, cel puţin, la repara­ UI tor
I-II
prea exagerat să zicem Farcaş, Mihai Beregată, admite, prin instrucţiunile ţia capitală a unei ostiei — SI
„lume", mai degrabă fiind losil \/aida, Virgil Bizadea, tehnologice, o abatere ma­ de baterii. Sporurile de producţie brie)
vorba de un spaţiu con­ Gheorghe Radu sînt doar ximă de 7 grade. Dar, in Este un adevăr simplu, Intîi
rea);
cret, un perimetru bine cifiva dintre oamenii care lumea fantastică a lui A.S. desprins din experienţa vor fi majorate nopt
stabilit ţi populat cu tot se află în lumea fantasti­ nu se admite I La o bate­ proprie. Comunistul Andrei CAN
ce este necesar pentru a- că a iui A.S. rie există 1247 de puncte Spunei şl-a Început mun­ — SCI
T.ON
Urmarea personalităţii. Li­ Totuşi, de ce ,,fantasti­ pentru controlul temperatu­ ca de cocsar ta C.S. Hu­ (Urmare din pag. 1) sarcinile pe activităţi geo­ capri
nii îşi plăsmuiesc „lumea" că" ? Fiindcă — faţă de rii i Toate operaţiile se nedoara, pe cind prima logice, formaţii de lucru şi TRIL
iară a o materializa vreo. baterie de cocsificare se resurse minerale, ne apro­ trate
ANII
dată, alţii o găsesc de-a afla Io... fundaţii. De aici suş), dezvoltăm cercetările vizionăm cu materialele şi SGtOf
gata, iar cei mai mulţi ţi-o incepe „lumea" pe care pentru mineralizaţii de fier, piesele de schimb necesa­ URIC
construiesc (la propriu I) 0 „lume“ clădită maistrul şi-o clădeşte, fn Iar la Lelese — pentru re, asigurăm condiţiile de ctnju
Cant
cu eforturi ţi devoţiune. continuare, cu pasiune şl talc, definitivăm aspectul lucru şi sociale ale oame­ roşie
Dintre aceţlia din urmă fa­ rivnă. Pe lingă cele patru structural al întregii zone nilor pentru perioada iernii. Ciule
ce parte ţi Andrei Spunei, cu rîvnă şi pasiune baterii de la C.S. Hune­ Poiana Ruscăi, unde vom Angajamentul colectivu­ RA.Ş'
maistru principal specialist doara, din acest spaţiu acţiona mal intens în anii lui nostru, exprimat ple­ grădi
(Patr
la secţia cocsificare din mai fac parte alte 15 ba­ viitori, în întregul cincinal nar în recenta adunare delim
C.S. Hunedoara. terii de cocsificare - din 1986—1990. generală a reprezentanţilor ra);
llerul
Aici, la Hunedoara, lu­ ceea ce ştiam pină acum desfăşoară în termene a- ţară şi din străinătate — Şi în activitatea de mi­ oamenilor muncii, este de de cu
mea Iul A.S. o constituie, - din discuţiile purtate cu tît de sirinse, incit le-am la punerea cărora in func­ nerit se depun eforturi a încheia cu rezultate bu­ tună
in principal, cele patru maistrul Andrei Spunei am putea numi rigide. Pentru ţiune a participat. stăruitoare, îndeosebi la ne la toţi indicatorii pla­ BRA
baterii de cocsificare şl aflat lucruri care nu pot un cocs de calitate, insă, ...Cind vorbeşti despre Vadu Dobrii şi Dealul nul pe anul 1986, de sa­ LAN
locul nestins ce rulează - li denumite altfel. De pil­ nimic nu poate fi rigid. De un copac oarecare - spu­ Muntean, la Valea Fieru­ borda de pe baze sol'de de ci
Actoi
pe baza unui „grafic op­ dă, comprimarea pilotului pildă, intre descărcarea şi nea un mare scriitor - tre­ lui şl Livezi, unde şefii de sarcinile mobilizatoare din scrlll
tim“ - prin zecile da ca­ de cărbune care trebuie încărcarea unui cuptor nu buie s-o faci în aşa fel, grupă Nicolae Nicola şi cel de al doilea an al ac­ IEI A
mere de încălzire. Dar, mai introdus în cuptor este o se admite un timp mai ma­ incit acel copac să devină îoan Armeana, împreună tualului cincinal, sprijinind nllor
LARI
există cărbunele, ca mate­ adevărată artă. Trebuie re de 5 minute I Una din unic. Ascultindu-I pe An­ cu oamenii din subordine şi noi situarea I.P.E.G. le 1-
rie primă ţi produsul final comprimat in aşa fel, in­ fazele de formare a coc­ drei Spunei vorbind despre şi sub îndrumarea adjunc­ Deva pe un loc fruntaş în
- cocsul. Mai sînt maşi­ cit pilotul să aibă o den­ sului - aliată cam la mij­ •„lumea" sa din Hunedoa­ ţilor şefului de brigadă — întrecerea socialistă cu u-
nile de ţarjare uriaşe, care sitate uniformă şl să fie ra eşti convins că niciunde nităţile de profil din ţară.
locul procesului de cocsi­ inginerii Tiberiu Stoicuţa
alunecă intr-o parte şi-n destul de „robust° faţă de ficare - se numeşte plas­ nu mai există alta fa fel. şi Nicolae Bogdan — exe­ Este şi expresia concretă
alta pe şinele de cale fe­ manevrele ia care este su­ tică", aducind parcă şi mal Este lumea fantastică a u- cută lună de lună un a- a sentimentului nostru de Pen
rată, prin faţa cuptoarelor pus. Dar, însăşi formarea aproape de artă activita­ nui „AS" in fabricarea preciabil volum de lucrări. fierbinte ataşament la po­ fi pri
inguste aliniate in corpul pilotului se face după O tea nobilă a coc sărilor. Ce cocsului. Plusurile de pro­ litica partidului şi statu­ cu c
mult
bateriilor... Şi mai există reţetă care trebuie să fie ducţie înregistrate; in 10 In paralel cu strădaniile lui, de adeziune deplină la sufla
cocsari! — oamenii cu fe­ de „înaltă clasă" in ce pri­ s-ar mai putea spune des­ luni din 1986 - 12 100 to­ pentru majorarea, pînă îa noile demersuri şi iniţiati­ derat
ţele „brumate" de atmos­ veşte proporţiile Introduse pre lumea laslaslică a iui ne de cocs metalurgic şi sfîrşitul anului, a sporu­ ve de pace ale tovarăşului tempi
fera specifică acestei pro­ din diferitele calităţi da A.S. ? 13 545 tone de cocs mă­ rilor de producţie obţinute Nicolae Ceauşescu, pentru la 40-
torul
ducţii şi cu sufletele curate cărbune. Conducerea pro­ — Pentru a deveni un runt - adaugă acestui pe­ pe cele 10 luni şi o deca­ care vom semna cu un DA rilc
ca şl gîndurile lor. cesului termo-hidraulic pen-, cocsar adevărat — ne-a de­ rimetru culorile vii ale rea­ dă, pregătim temeinic pro­ botărît la referendumul de prins
Pe fluxul cocsului" fie­ tiu fabricarea cocsului clarat maistrul Andrei Spu­ lităţii ! ducţia anului viitor, res­ la 23 noiembrie. Pentru că iar c
şi 17
care om are un toi deo­ presupune un grad ridicai nei - este necesară o pectiv documentaţiile de munca noastră nu poate ridice
i
sebit in fabricarea unul de profesionalism, fn orice muncă practică de circa MARIN NEGOIJA execuţie n noilor lucrări rodi dccît intr-un climat mine:
de cercetare, structurăm de linişte şi pace !