Page 57 - Drumul_socialismului_1986_11
P. 57
PROLETARI CM TOATE ŢĂRILE.ONlfl-VÂ!
zare in munca
lUDUUl XUttOOtBA
pentru încheierea a i i u i u i c u planul
îndeplinit la toţi indicatorii
Colectivul întreprinderii ţat realizările formaţiilor re. ioan Băţălan, şeful
-
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Al P.C „Marmura” Skneria acţio de muncă, ale atelierelor biroului desfacere, subli
şi secţiilor. Unele, cum
nia că toate' comenzile
nează cu dăruire, în lumi
na orientărilor şi sarcinilor ar fi cele referitoare Ia iansate în fabricaţie anul
trasate de secretarul gene disciplina de producţie, acesta au fost realizate în
ral al partidului, tovarăşul utilizarea la capacitate a avans. „La plăci din mar
Nicolae Ceauşeseu, pentru maşinilor şi instalaţiilor, mură — accentua interlo
Anul XXXVIII, nr. 9 022 MARTI, 18 NOIEMBRIE 1986 4 pagini - 50 bani încheierea primului an al efectuarea de revizii şi re cutorul —, sortiment so
celui de-al optulea cinci paraţii de calitate, folosi licitat la export, am li
nal cu planul exemplar în rea deplină a timpului de vrat suplimentar contrac
deplinit la toţi indicatorii. muncă disponibil ş.a. ne telor circa 4 500 mp. De
Ce se poate spune despre aparţin, altele — şi -am asemenea, • sîntem pregă
activitatea acestui colectiv în vedere aici aprovizio tiţi să oferim beneficia
în perioada care a trecut narea cu unele materiale rilor străini şi alte pro
din acest an ? Tovarăşul strict necesare (îndeosebi duse, realizate la înalt ni
Ioan Haţegan, directorul cu scule dinmantate), asi vel calitativ.
adjunct al întreprinderii gurarea vagoanelor pentru Producţiile suplimenta
CETĂŢENI $1 CETĂŢENE! preciza: livrarea produselor fini re obţinute de „Marmu
te — au depăşit posibili
ra" Simeria — atît la in
— Pe tot parcursul anu
lui, lună dc lună, zi de zi, tăţile şi competenta în tern, cit şi la export —
aceste
treprinderii.
în
ne-am străduit să ne creăm
au la bază, înainte de
OAMENI Al MUNCII DE LA ORAŞE Şl SATE, condiţii, totuşi, prin uni orice, hărnicia, priceperea
cele mai bune, condiţii pen
tru realizarea ritmică a rea eforturilor oamenilor şi conştiinciozitatea oame
sarcinilor ce ne revin, muncii, am reuşit să în nilor de aici, preocuparea
TINERI Şl TINERE! pentru onorarea la termen, registrăm, la zi, însemna lor permanentă pentru
te sporuri la producţia fi
conform prevederilor sta
bilite, a contractelor în zică sortimentală. creşterea productivităţii
muncii, indicator care ex
cheiate cu partenerii din La aceste plusuri s-a
DA la referendumul din 23 noiembrie în ţară şi de peste hotare. referit şeful compartimen primă eficienţa muncii co
S-a pus accentul pe îm tului producţie, Sevr.stiţn lectivului. Comparativ cu
seamnă DA politicii de pace, DA dezarmării, bunătăţirea activităţii la Pănescu. De la începutul aceeaşi perioadă din 1985
— aprecia Ovidiu Hagea,
anului, la placaj din mar
toate locurile de muncă,
începînd din cariere şi pî- mură, sarcinile fizice au şeful compartimentului or
DA colaborării şi înţelegerii internaţionale, DA nă la finisare şi ambala fost depăşite cu peste 9 700 ganizarea muncii — pro
re,. pe creşterea producti mp, la dale mo mi cate cu ductivitatea este mai mare
vităţii muncii şi executa
libertăţii şi progresului tuturor popoarelor 1 rea unor produse de cea aproape 5 800 mp, la . mo în acest an cu 10 377 lei
zaic granulat ::U D100 to
mai bună calitate. Reali ne, obţinîndu-se un spor pe om al muncii. Este o
zările obţinute sînt eloc la producţia marfă de cir
vente în această privinţă. ca un milion lei. creştere care exprimă stră
Ce trebuie să ştim despre referendum sau reclamaţie pe motive producţiei pentru cerinţe daniile colectivului unită-
Nu avem nici un refuz
în paralel cu realizarea
de calitate din partea be le interne, la „Marmura” LIVIU BRAICA,
neficiarilor noştri Aceasta Simeria se acordă o aten IOAN JURA,
Dorinţa de pace a Româ Pentru că problema pă
niei a fost şi este perma Discuţie cu tovarăşul cii şi dezarmării interesea nu înseamnă însă că pro ţie deosebită finalizării corespondent
nent afirmată printr-o NICOLAE STĂNCULESCU, ză intr-un grad înalt tî- ducţia a decurs fără greu contractelor încheiate cu
multitudine de acţiuni sau secretarul năra generaţie, în cadrul tăţi. Acestea au influen partenerii de peste hota (Continuare în pag. a 2-a)
iniţiative atît pe plan in Comisiei judeţene referendumului vor fi con
tern cît şi pe plan inter pentru organizarea sultaţi şi tinerii în vîrstă
naţional. Consecventă în referendumului de la de 14 pînă la 18 ani îm
politica sa dc pace, poli 23 noiembrie 1986 pliniţi.
tică iniţiată şi aplicată în — între ce ore şi în ce CAMPANIA AGRICOLĂ DE TOAMNA
viaţă de tovarăşul Nicolac feetivelor şi cheltuielilor locuri se va desfăşura ac
Ceauşeseu, secretarul ge militare. Consultarea po tul votării ?
neral al partidului, pre porului prin referendum — Referendumul se des
şedintele Republicii, ţara într-o problemă de o deo făşoară între orele 6—18 Eforturi susţinute pentru încheierea
noastră a hotărît să redu sebită importanţă pentru în ziua de 23 noiembrie
că unilateral, cu 5 la sută pacea planetei reprezintă 1986. Locul de desfăşurare
efectivele, armamentele şi o nouă expresie a adînci- a referendumului se stabi arăturilor adinei si la fertilizări
cheltuielile militare, cu rii democraţiei noastre so leşte de către toate între
consultarea întregului po cialiste. prinderile economice şi
por în cadrul referendu instituţii, precum şi dc — Efectuarea ogoarelor 1 257 ha prevăzute a fi o- nologiilor de lucru, calită
mului de la 23 noiembrie, — Ce trebuie să ştie către consiliile populare este în prag de finalizare gorîte în această toamnă ţii arăturilor, menite să
reafirmîndu-şi astfel do despre referendum fieca municipale, orăşeneşti şi şi în consiliul nostru unic în consiliul nostru, arătu asigure recolte sporite in
rinţa arzătoare de a in re cetăţean care la 23 no comunale pentru persoane — arăta Petru Hancheş, rile s-au efectuat pe 1210 anul viitor.
staura pacea în lume iembrie se va prezenta le de toate vîrstele neîn preşedintele C.U.A.S.C. ha, aşa că, în ccl mult Două formaţii de trac
Despre semnificaţia po spre a-şi exprima opţiu cadrate în muncă. în în Geoagiu. Pînă acum ară două zile, vom termina In toare erau mobilizate pe
litică, organizarea şi des nea în legăt’ş"ă cu reduce treprinderi şi subunităţi, turile adinei de toamnă au totalitate ogoarele, concen- ogoarele C.A.P. Vaidei şi
făşurarea referendumului rea unilaterală a arma votarea se face în secţii fost executate pe întreaga trîndu-ne, în continuare, Geoagiu. La Vaidei, bună
ne-a vorbit tovarăşul Ni mentele, efeotivelor şi chel şi ateliere; în instituţii — suprafaţă planificată la eforturile la transportul şi oară, se aflau cu pluguri
colae Stănculescu, secreta tuielilor militare ? în birourile pe care le sta cooperativele agricole de administrarea îngrăşămin le în brazdă 15 tractoare,
rul Comitetului executiv — în cadrul referendu bilesc conducerile; la sate producţie din Aurel Vlai- telor organice în cîmp. Do la volanul cărora i-am re
al Consiliului popular ju mului vor vota, sub 'sem votarea se face la sediile cu, Romos, Romoşel, Gig resc să subliniez responsa marcat pe mecanizatorii
deţean, secretarul Comisiei nătură, prin Da sau Nu, mau şi Pişchinţi. In pre bilitatea cu care s-a mun Dorel Boca, Cornel Dragotă,
judeţene pentru organiza toţi cetăţenii în vîrstă de Discuţie consemnată de zent sc ară pe ultimele cit în majoritatea unită Mihai Leontin, Petru Cio-
rea referendumului: 18 ani împliniţi, care au ION CIOCLEI suprafeţe la C.A.P. Geoa ţilor, mecanizatorii şi spe rogar, Gheorghe Hila, Va
— La 27 octombrie 1986, drept de vot. Toate unită giu, Vaidei şi A.E.I. Vai- cialiştii acordînd atenţia lentin Gaiu, Nicolae Ga-
Marea Adunare Naţiona ţile socialiste, consiliile (Continuare în pag. a 2-a) dei. Mai exact, din cele cuvenită respectării teh nea şi alţii. Muncind şi
lă a adoptat Legea cu pri populare municipale, oră duminică la arat. ei au
vire la modificarea Con şeneşti şi comunale au o- reuşit ca pînă ieri să efec
stituţiei Republicii Socia bligaţia de a asigura în tueze ogoarele pe 160 ha
liste România, prin care acest sens cunoaşterea de din cele 175 ha plan'fica-
s-a stabilit consultarea po către cetăţeni a prevede te la unitatea respectivă.
porului pentru a hotărî rilor Decretului Consiliu
prin vot reducerea cu 5 lui de Stat nr. 360 din 5 La rîndul lor, mecaniza
la sută a armamentelor, c- noiembrie 1986.. torii Aron Inel, SLmion
Trosan, Iosif Popa, Si m ion
DEPLINĂ CONCORDANTĂ ÎNTRE Olea, Cornel Moga, Da-
mian Crăciun, Ioan Dan-
VORBE SI FAPTE dea, Gheorghe Ghirca şi
Lucrez in agricultură de mai mari de arme cu mare Viorel Stiop, care, organi
mulţi ani şi am fost mar putere de distrugere, cind zaţi, de asemenea, în for
torul ascensiunii neîntrerup nori ameninţători . plutesc maţie de arat, efectuează
te a acestei ramuri de bază deasupra planetei■ noastre, ogoarele de toamnă la
a economiei naţionale, mai România, prin cel mai iubit C.A.P. Geoagiu, au muncit
ales in ultimele două dece liu al ei, cheamă la pace, în aceste ziie în schim
nii, de cînd in fruntea parti la colaborare între popoare, buri prelungite, reuşind să
dului şi statului se altă to ia eliminarea războiului, la încheie lucrarea pe 240 ha.
varăşul Nicolae Ceauşeseu, dezarmare generală şi to Aşa că putem afirma că
cel mai iubit şi stimai fiu tală. Dar ţara noastră nu atît la Geoagiu, unde este
al naţiunii noastre. Pentru a numai cheamă la pace ci, planificat să se ogorască
înfăptui cu succes progra aşa cum a stabilit recenta în această perioadă 250
mele de dezvoltare a agri ha, cît şi la C.A.P. Vai
culturii, noi, lucrătorii o- sesiune a Marii Adunări Na dei există toate condiţiile
goareior, ne exprimăm tota ţionale, a hotărît să între ca lucrarea să se finali
la adeziune la noua iniţia prindă măsuri concrete in zeze în cursul zilei de as
tivă de pace a patriei noas acest sens, reducînd cu 5 tăzi.
tre, a tovarăşului Nicolae la sută efectivele şi cheltu Inginerul Virgil Tudan,
Ceauşeseu, un vibrant apel ielile militare. Acesta este directorul S.M.A. Geoagiu,
adresat tuturor popoarelor preciza că au fost consti
şi guvernelor, ce cheamă la VERONICA PiRVA, tuite şi formaţii mecani-
statornicirea şi consolidarea brigadieră întreprinderea de tricotaje Petroşani, atelierul de tricotat. In vederea respectării
păcii în Europa şi în întrea la C.A.P. Băcia tehnologiilor t ie lucru, tehnologul Mariana Trofim efectuează permanente controale în sec MIRCEA LEPĂDATU
torul aflat în subordinea sa. lat-o efectuînd verificarea asu pra materialului tricotat la
ga lume. In actualele con una din maşinile deservite de Georgeta Catrlna. p 0 ţ 0 N ©HEORGHIU
diţii, cind există stocuri tot (Continuare in pag. a 2-a) i (Continuare în pag. a 2-a)
