Page 6 - Drumul_socialismului_1986_11

Pag. 2 DRUMUL SOCI)

Inur pentru pace

In linipedca lumină puternică, fecundă Cit şoapta de-iubire peste izvor
Cu lauri de mîndric viaţa ne inundă * se-apleacă.
Şi-n frumuseţea-i calmă cu flori ne
% M Â 4A J< - In dragostea eternă de Pace şi de înfăşoară Spre slava şi mărirea atîtor generaţii HĂ

Ţară. S-acoperim pămîntul cu pure vegetaţii li,:
Şi-n faţa unor fapte făcute-n necuprins
Albastrul zilei noastre veghează ca
un steag Să fim un foc al păcii, un foc mereu
Şi El este cîrmaciul şi navă şi catarg nestins. 12.4
Iar rîul vieţii curge, nu piere, nici 13,(
nu seacă DAVID RUSU
Radu cîobanu „Casa Fericiţilor" 14.4

Intelectual lin, care a- pează prin forţa lor sem­ dar nu şi formele sa­ O continuă autoexigenţă artistică 19,(
cordă /aspectul cuvenit cer­ nificativă : moartea Iu' le. Mădâiinei nu i se 19,2
ţilor in a căror tăcere grea Visalon, dispariţia broaştei potriveşte brăţara recu­ tn peisajul creaţiei plastice se declanşează In raportul nos­ — Ml-am asumat acest risc
de înţelepciune se retrage ţestoase, tăierea nucului perată deoarece ea, Mă- hunedorene, pictorul Ion Ten- tru cu societatea, cu timpul şi nu vreau să abdic nici un
pe.care îl trăim, după o pe­
cu discreţie, prezent în din grădina Casei Fericiţi­ dălina, aparţine unui timp glicru este un nume cunoscut rioadă firească de meditaţie, moment de la el. Omul, în 19.4
diverse ipostaze, trebuie să
şi apreciat. In primul rînd
viaţa literară în primul rind lor, moartea Bunaianei, care şi-a creat el însuşi pentru calitatea lucrărilor sale, de sedimentare a gîndurilor, fie prezent în creaţie. Adesea, 20,2
prin cărţile pe care le o- soarta casei ‘n ultimă in­ notele specifice, Bunaiana pentru căldura formelor uşor a ideilor artistice. Nu sînt un unele lucrări ale mele ţin de
leră cititorului, Radu Cio- stanţă. Secvenţele se or­ se stinge cu discreţia tim­ estompate şi a culorii, pentru pictor al spontanului. Gaut în altele mai vechi, dar cu toa­ 21.5
prezenţa
uman
mine, în locurile ascunse ale
personajului
te acestea, flecare devine alt­
banu este scriitorul care ganizează şi se motivează pului care trece, în timp ce care face ca în orice tablou memoriei şi raţiunii acel ce­ ceva. Nu te poţi repeta nici­
îşi concepe substanţa roma- în roman ca semne ale Mircea, intr-un final sem­ să pulseze viaţă, tn al doi­ va fără de care o operă dc odată. Personajele, in general,
nescă pornind de la o dispariţiei, ca nişte semne nificativ de roman, are lea rînd pentru caracterul artă s-ar reduce doar la meş­ sînt într-o stare de linişte,
de meditaţie, în contrast cu
teşug artizanal. Există clipe
omului—artist, pentru doza sa
realitate ideatică, de la o dreptul la timp, are în faţă de interiorizare şi sensibilitate. în care o lucrare exercita, spaţiul care ponte fi nede­ 20,0
tensiune intelectuală pe perspectiva, posibilitatea. — Un plastician spre a li prin existenţa ei materială, o finit şi de aici o anumită 20.5
care nu o „rezolvă" 'la mo­ CRONICA LITERARĂ Deşi spaţiul nu ne per­ cunoscut şi recunoscut aro adevărată tiranie asupra crea­ nuanţa de dramatism. Nu sînt 20.3
un căutător dc stil, deşi, ori-
dul demonstrativ, c o mo­ mite, nu putem să nu evi­ nevoie de o permanentă pre­ ţiei mele. încerc să dau un cît nc-am feri, personalitatea
zenţă expoziţională.
tivează firesc ca pe o rea­ ale devenirii, subordenin- denţiem aici o secvenţă noastră artistică defineşte o 20.5
— Intr-adevăr, am luat parte
litate artistică susţinută pe du-se finalităţii volumu'ui. care reţine atenţia prin de-a lungul anilor la un nu­ anumita modalitate de expri­ 21.3
mare. Oricît aş încerca să
deplin de textul care o în­ Scriitorul reţine in [inii Si­ fineţea cu care autorul măr destul de mare de expo­ ATELIER DE CREAŢIE par altfel, sînt, în ultimă
temeiază, Ideea se eviden­ gure o lume po iak de sugerează sensurile: in ziţii organizate pe plan local, instanţă, doar ceea ce sînt.
Ajungînd la acest punct
—
ţiază şi în recenta carte dispariţie, lume care se momentul in care se taie interjudeţean, în Festivalul na­ răspuns. Adesea trăiesc im­ al discuţiei, ne gîndim la ceea
României".
„Cîntarea
ţional
(„Casa Fericiţilor", Editura duce luind cu sine forme nucul, Bunaianei I se vor­ M-am bucurat, deopotrivă, de presia că nu am făcut nimic. ce afirma despre creaţia dum­
Cartea Românească) prin şi atitudini specifice. Inten­ beşte, pentru a nu auzi trei expoziţii personale, de — E o exigenţă firească. neavoastră, criticul şl istori­
—
Altfel, nu-mi pot con­
atenţia pe care prozatorul ţia autorului nu este pole­ zgomotul securilor. Ea este cîteva expoziţii de grup, ală­ cepe creaţia artistică. cul de artă Dan Grigorescu :
turi de membri al Filialei
„Ion Tenglieru aparţine acelei
o acordă unor secvenţe mică ; el urmăreşte în fond protejată in faţa eveni­ Deva—Petroşani a U.A.P. des­ — Trln tematică aţi dovedit admirabile direcţii a artei B
care devin autentice simbo­ oameni şi timpuri, iar per­ mentului prin informaţia chise în Capitală şi chiar peste că sînteţl extrem de sensibil româneşti în care logica rigu­ tuu
luri ; acestea nu sînt con­ sonajele sale ciştigă prin care vizează un anumit hotare. In total am participat la evenimentul istoric, la rea­ roasă a ideii picturale şi sen­ nul
vis
cepute artificial, Iiindcă faptul că înţeleg sensurile timp, timpul ei, ea fiind de la aproximativ 60 de expoziţii. litatea timpului nostru. sibilitatea liniei şi a culc pre
se asociază într-o viziune p
Pregătirea lor, mai ales a ce­
— Ca orice artist cetăţean
realitatea lor se integrează timpului şi ale devenirii. fapt protejată prin cobo- lor personale, nu se face în- i.înt sensibil la tot ee se în­ sonală. Arta lui urmăreşte Ma
perfect unui roman de ale Dacă trecutul Bunaianei rire intr-un timp care l-a tr-o perioadă dată. Ea este făptuieşte. In compoziţiile mele descopere ordinea lăuntrică a De
Ra,
cărui dimensiuni realiste şi al înaintaşilor întemeie­ aparţinut. rodul activităţii continue şi abordez o tematica cu nuanţă lucrurilor, raţiunea care orîn- cin
duteşte şi dă înţeles formelor
înseamnă o acumulare perma­
istorică, patriotica. Aş aminti
cititorul este pe deplin în­ tori este invocat cu mîn- Mal mult decît roman al nentă de experienţă avînd me­ lucrările : „August fierbinte", lumii vizibile. Dar — ascul- Rac
credinţat. Roman ai fami­ drie, ca rădăcini, prezentul unşi case, simbol al tini- nirea dc a destăinui persona­ „Războiul de Independenţă", tlnd, pesemne, îndemnul iul zlg
nul
liei, roman de atmosferă este un timp al unor lu­ tăfii şl statorniciei 1 omi­ litatea artistului cu ce are ea „Episoade istorice" (Mihal Vi­ Lucian Blaga — el nu des­ bal
parte ideea de sentiment, ci
mai bun.
in unele pagini (amintind cizi care nu-şl pun pio- liei, „Casa Fericiţilor" este — In ultimă Instanţă, calita­ teazul, Iloria, Cloşca şi Cri- le cuprinde înlr-o însufleţl- 16,(
„1907". Cred în
şan ş.a.),
mc
file frumoase din cărţile blema adoptării unor fo'me romanul omului care îşi în­ tea Intrinsecă a lucrărilor, te­ posibilitatea lucrării de n ex-, toare sinteză : linia se mlă­ Pui
de pînă azi ale scriitoru­ şi care îşi trăiesc prezen­ ţelege pe deplin fiinţarea matica lor se Impun atenţiei prima sentimente patriotice. diază, visătoare, culoarea a- me
daugă un spor do poezie aces­
lui), roman al relaţiei din­ tul fără a simţi nevoia de în timp şi Intr-un spaţiu; publicului şi a criticii de spe­ Lucrarea do artă nu are însă tor construcţii calme, lipsii" cui
cialitate.
tre individ şi timp (dar a repeta gesturi. Un tre­ înţelegere care îi acordă — Fac parte dintre acei crea­ dreptul de a neglija nici de ostentaţie. Geometrille hij, str
aspectul pictural, de calitate.
Jur
clasificarea tematică este cut este recuperat prin şansa de a nu fi singur tori care nu se rup nici un — In majoritatea lucrărilor evocînd alcătuirile lăuntrice 20,1
ale lumii vizibile, sînt înfio­
ingrată!), „Casa Fericiţilor" spiritul său şi nu prin for­ şi străin. moment de realitate, dar care dumneavoastră, personajul li­ rate de prezenţa lirismului". fol
se conturează in jurul u- mele şi simbolurile sale, se acumulează informaţie şi pe man, aşa cum aminteam, e — Ne bucurăm cînd creaţia Fes
cu predilecţie prezent, ceea ce
tar
alte căi, vizltînd muzeele ţării
nor episoade care se decu­ acceptă o sensibilitate MIRCEA MOŢ şl cele de peste hotare, stu­ presupune şl o dificultate In noastră este apreciata. Tu
— Proiecte de viitor ?
diind mereu. Actul de creaţie pius a creaţiei. — Aş dori să creez lucrări Rai
care să facă plăcere atît o- rar
bll<
Despre pronunţie (I) chiulul cît şi sufletului şi care poc
să constituie pentru mine hra­
na spirituală de zi cu zi. mu
Pentru că atunci cînd nu pic­
Data fiind ezitarea — şi, ortografic, ortoepic şi mor­ tez nu mă simt întreg, ci
uneori, deruta — unor vor­ fologic ai limbii române, bîntuit de-nemulţumiri şi re­
proşuri.
bitori, ne vom ocupa, as­ Ed. Acad. R.S.R., Bucureşti,
tăzi, de pronunţia unor cu­ 1982); MINEL BODEA
vinte. Este prioritar fără E
îndoială cazul unor împru- Camping, pronunţat ast­ CRONICA DISCULUI bvi
turi lexical * din limbile de fel sau chemping, este tot '\\
largă circulaţie. un împrumut din limba en- Pir
Concerte sul
,ORDINEA CUVINTELOR' pentru pian cin
Ml;
(FI
Magazinele de specialitate nc sea
pun la dispoziţie un nou disc, ŞA
Suspense („acţiune plină gleză, deci pronunţia co­ care ne propune pentru în­ (Pa
tle suspense") este pronun­ rectă este chem-ping, reco­ ceput audierea „Concertului
ţat eînd franţuzeşte, cu na­ mandare pe care o face şi nr. I pentru pian şi orches­ bri
dar
tră în Do major, op. 15“ do
zalizarea lui e, cînd engle­ sus - menţionatul dicţio­ Ludtvlg van lieethoven. Cai
zeşte i syspEns. Ceea ce nar. în limba engleză Lucrarea de faţă ni-1 pre­ ral)
exprimă cuvîntul astăzi camping înseamnă : 1. zintă pe Beetlioven ca un din
r-i]
demn urmaş al Iul llaydn şi
este sensul său din engle­ drumeţie, excursie ; 2. Mozart. Concertul dovedeşte NE
ză, şi deci, el trebuie pro­ camping, campare, aşezare pe de altă parte străduinţa rul
nunţat ca atare. de corturi, tabere, campa­ compozitorului de a găsi noi în
res
ment, turism" (Dicţionar mijloace dc expresie, de echi­ Exi
libru şi de densitate emoţio­
„Lcxis" (Librairie La- englez-român, Ed. Acad. nală. UR
rousse, Paris, 1975) îi dă R.S.R., Bucureşti, 1974). (De Conceput in 1798, lucrarea rul
etimonul în engleză (de notat că verbul a campa, se caracterizează prin con­ BR.
l’angl. suspense), explicîn- este de obîrşie -franceză). traste tematice accentuate, Rt\7.
GU
du-1 ca „moment al unui prin ample introduceri, care *
tind spre. simfonizarea concer­
film, pasaj al unei opere Prof. EUGEN BURZA tului. In 1800, la Naţional (Mi
literare în care acţiunea ţi­ Iloftheater din Viena n avut Din
gos
ne spectatorul sau citito­ ION TENG1IERU: „1907“ loc prima audiţie a „Concer­ căr
tului", partea pianistică fiind
rul într-o tensionată aten­ (Ulei). susţinută de compozitor. cur
ţie la ceea ce se întîmplă". I’artea a Il-a a discului nc Cip
prezintă înregistrarea „Concer­ sori
tului pentru pian şl orchestră tur;
„Limba română corectă" tn la minor, op. 79", dc KarI trul
(Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, Filmul regizorului sovie­ li zardul il salvează de halu­ Marlu von Weber (1786—1826). cad
1973) îl socoteşte însă, ală­ tic Elem Klimov — pe un CRONICA FILMULUI „DlJ-te Şi V0Z5 cinanta represiune, dar îl Compozitor, dirijor, pianist şi Con
turi de bcaties, business, scenariu de A. Adamovici, desemnează să îndeplineas­ publicist, demn continuntor al bra
tradiţiei operei naţionale ger­
cult
pop şi puzzle, termen străin producţie a studiourilor tură partizanilor rămaşi în sonalităţii băiatului ajuns că misiunea chinuitoare de mane, creatorul „feeriei muzi­ ţl un
tle limbă română". „Bielorusfilm" şi „Mosfilm" viaţă, continuînd lupta pî­ un fel de vizionar ce pă­ martor. Privirea este ob­ cale", Weber esle cunosc.'it in reşi
literatura muzicală mnlxl uies
Cert este că el are azi, 1985 — este inspirat de e- nă la capăt. trunde într-un trecut care sesia acestui film cu pre­ prin operele sale: „Freischtttz", Pac
LAI
o largă circulaţie, mai ales venimente reale petrecute Dedicaţia filmului este nu este al său. Astfel, el meditate şocuri vizuale. O- „Euryante" şi „Oberon". Ic ]
Dintre lucrările sale pentru
în limbajul criticii litera­ în timpul celui de-al II-lea explicită : el se închină lo­ asistă la diferite evenimen­ diseea tragică a adolescen­ pian menţionăm celebra „In­
re sau de film, ceea ce în­ război mondial. cuitorilor celor 628 de sate te care au marcat ascensiu­ tului bielorus este evocată vitaţie la vals" şi cele două
dreptăţeşte pronunţarea sa Eroul principal, Fliora bieloruse în care hitleriştii nea nazismului în Germa­ cu un adevăr sfîşietor şi o concerte. Cel mai popular din-
în accepţia dicţionarului Gaişun, un băiat de 13 ani, au ars de vii, în 1943, mare forţă de convingere. tre ele este concertul denu­
francez. îşi caută tatăl, plecat pe 83 000 de persoane. Pornind nia şi, de fiecare dată îl Dincolo de impresionan­ mit „Cruciatul", care este
înregistrat pe disc. Aceasta
Să adăugăm acestuia alte front şi se înrolează volun­ omoară pe Hitler (De alt­ tul său mesaj antirăzboi­ lucrare, al cărei subiect este Pt
cîteva exemple, tot împru­ tar. Surprins de bombar­ de la un subiect în apa­ fel, într-o primă variantă, nic, noul film al lui Elem conceput de către autor după -schi
renţă simplă : tragedia u-
o idee proprie, redă atmosfe­
muturi din engleză (angli­ dament, victimă a unei ex­ filmul s-a intitulat „L-am Klimov (acelaşi autor a re­ ra unei povestiri legate de vâri
cisme, în terminologia plozii, rămîne fără auz şi nui copil în Bielorusia de­ omorît pe Hitler). Mesajul gizat „Agonia") — redă Imaginile Evului Mediu din Cu
vastată de război, filmul a
ploi
lingvistică): — împovărat cu această in­ filmului, demersul regizo­ timpul cruciadelor, concertul £la
avînd un vădit caracter pro­
firmitate — sc întoarce în depăşit repede cadrul rea­ ral sînt clare — permanen­ procesul de ridicare la gramatic este un adevărat cu
Pick-up — pronunţat şi sat, unde mama şi cele lităţii imediate, intrînd în ta actualitate a amintirilor luptă, de asumare a con­ poem de artă. re
din
scris, adeseori, ba-picup, ba două surori mai mici au „lumea" demenţei care se în semn de avertisment diţiei de luptător într-o Alături de Orchestra simfo­ Teir
pikap, chiar pikup. Cuvân­ fost ucise. Adăpostit în ca­ abate asupra eroului deve­ prezentului. Simţul vederii vreme cînd lupta îţi oferea nică a Radloteleviziunii, diri­ tre
jată dc maestrul Iosif Conta,
tul este de origine engleză sa unui ţăran, copilul este nit martorul atrocităţilor singura şansă de a supra­ pianistul Valentin Gbeorghiu xim
(pick-up), aceasta presupu- martorul imaginilor de comise de fascişti. Din a- poate deveni mijloc de tor­ vieţui nu numai ca indi­ realizează o interpretare bri- de.
duc
nînd şi pronunţarea, şi coşmar ale satului ocupat cea clipă, ne asigură Elem tură. A fi condamnat să vid, ci şi ca popor. llantă a concertelor mai sus de t
amintite.
scrierea sa englezească de hitlcrişti. Se salvează Klimov, şq produce o ve­ privească, iată drama erou­ na)
(pic-ap) (Vd. Dicţionarul din acest infern şi se ală- ritabilă dedublare a per­ lui de 13 ani pe care ha­ VERONICA PALADE Prof. ELENA TĂMÂŞAN