Page 61 - Drumul_socialismului_1986_11
P. 61
DOI ANI DE LA ÎNCEPEREA LUCRĂRILOR
CELUI DE AL XIII-LEA CONGRES AL P.C.R.
Largă deschidere spre progresul
multilateral ai patriei noastre socialiste
Se împlinesc doi ani de stadiul de ţară in curs de varăşul Nicolae Ceauşescu,
la deschiderea lucrărilor is dezvoltare la un stadiu su ca şi celelalte documente a-
toricului Congres al Xlll-lea perior, de ţară mediu dez doptate de Congres, se con
al Partidului Comunist Ro voltată, urmînd ca, în per stituie in orientări progra
mân — eveniment politic de spectivă, pînă în anul 2000, matice de excepţională în
însemnătate majoră în via patria noastră să devină o semnătate teoretică şi prac
ţa partidului şi a naţiunii ţară socialistă multilateral tică, strălucită generalizare
noastre socialiste. Imensa dezvoltată, în care să se a experienţei partidului şi
importanţă a Congresului, a manifeste cu tot mai multă poporului nostru în construc
comandamentelor pe care ţia socialistă, contribuţie ma
le-a direcţionat este dată gistrală la îmbogăţirea crea
toare a socialismului ştiinţi
de concepţia secretarului ge
Şedinţa Comitetului Politic neral al partidului, tovarăşul fic, aplicat naţionale condiţiile
la
Nicolae Ceauşescu, privitoa
ale
concrete,
re la caracterul continuu, României. Ele sînt, în acelaşi
neîntrerupt al procesului timp, expresia vie a capaci
transformator, profund revo
Executiv al C.C. al P.C.R. cialiste, care a călăuzit şi tăţii partidului nostru de a
luţionar al construcţiei so
conduce destinele patriei, de
a dinamiza întreaga dezvol
călăuzeşte întreaga activita tare a societăţii, de a men
Sub preşedinţia tovarăşului Nicolac seric de probleme importante privind dez te a partidului, a întregului ţine şi afirma tot mai pu
Ceauşcscu, secretar general al Partidu voltarea şi perfecţionarea în continuare nostru popor spre edificarea ternic spiritul revoluţionar,
lui Comunist Român, marţi, 18 noiembrie, a colaborării dintre ţările participante, multilaterală a României so patriotic de luptă al po
a avut loc şedinţa Comitetului Politic căile şi modalităţile de a se pune mai cialiste moderne. porului. In acest mod Con
Executiv al C.C. ai P.C.R. bine în valoare posibilităţile largi pe Din această perspectivă, gresul a generat o atmosfe
în cadrul şedinţei, tovarăşul Nicolac care le oferă orînduirea socialistă, în in Congresul al Xlll-lea se ră politică de vibrant patrio
Ceauşcscu a prezentat O INFORMARE teresul progresului economico-social al fie_ înscrie ca moment ce a putere principiile comuniste tism, de angajare fermă a
ÎN LEGĂTURĂ CU ÎNTÎLNIREA DE cărei ţări, al ridicării nivelului de trai al marcat trecerea patriei în de muncă şi de viaţă". partidului, a întregii na
LUCRU A CONDUCĂTORILOR PARTI popoarelor lor, al creşterii forţei şi presti cea de a treia etapă a în ţiuni pentru dezvoltarea
DELOR COMUNISTE SI MUNCITOREŞTI giului socialismului în lume. făptuirii Programului parti Unul din momentele ma multilaterală a României so
DIN TARILE SOCIALISTE MEMBRE Comitetul Politic Executiv a evidenţiat, dului. Referindu-se la aceas jore ale Congresului l-a con cialiste.
ALE C.A.E.R., CARE A AVUT LOC LA de asemenea, importanţa schimbului de ta, t o v a r ă ş u l Nicolac stituit realegerea tovarăşului Analizînd stadiul dezvol
MOSCOVA, ÎN ZILELE DE 10 şi 11 NO păreri ce a avut loc în probleme actuale Ceauşescu, la adunarea so Nicolae Ceauşescu în func tării actuale, precum şî ce
IEMBRIE. ale situaţiei politice internaţionale, în ca lemnă organizată cu prile ţia supremă de secretar ge rinţele de perspectivă, Con
Comitetul Politic Executiv a dat o înal drul căruia a fost relevată necesitatea jul aniversării a 65 de ani neral al partidului - ex gresul a stabilit asemenea
tă apreciere activităţii desfăşurate în ca intensificării acţiunilor ţărilor socialiste, de la făurirea partidului, sub presie revelatoare a voinţei orientări pentru actualul cin
drul întîlnirii de secretarul general al ale forţelor progresiste, ale tuturor po linia : „Parcurgerea unei comuniştilor, a întregului po cinal prin intermediul cărora
partidului, tovarăşul Nicolac Ceauşcscu, poarelor pentru oprirea cursei înarmărilor părţi din drumul spre înal por de a continua neabătut economia românească, pe de
modului strălucit, principial, în care a şi trecerea la dezarmare, pentru lichidarea tele piscuri, spre obiectivul lupta pentru edificarea so o parte să valorifice cu
prezentat poziţia României socialiste în armelor nucleare şi convenţionale, pen strategic al noului cincinal, cialismului şi comunismului maximă eficienţă marile a-
problemele deosebit de importante ce au tru asigurarea păcii şi securităţii inter îl reprezintă trecerea pînă pe" pămîntul patriei.
făcui obiectul discuţiilor. Aprobînd întru naţionale. în 1990 a României de la Raportul prezentat de to (Continuare in pag. a 4-a)
totul aceste poziţii. Comitetul Politic E-
xecutiv a subliniat că întreaga activitate Comitetul Politic Executiv a exprimat,
desfăşurată Ia întîlnirca de la Moscova şi cu acest prilej, hotărîrea Partidului
de tovarăşul Nicolae Ceauşcscu corespun Comunist Român, a României socialiste JUDEŢUL HUNEDOARA - ANGAJAT PLENAR ÎN ÎNFĂPTUIREA
de intereselor fundamentale ale poporului de a-şi aduce în continuare întreaga con
român, ale dezvoltării socialiste a ţării, tribuţie la dezvoltarea colaborării cu ţă MARILOR COMANDAMENTE ECONOMICO-SOCIALE STABILITE
este în deplină concordanţă cu hotărîrile rile socialiste, cu toate statele, fără deo
Congresului al XlII-Iea al P.C.R., cu po sebire de orînduire socială, la promova DE CONGRESUL AL XIII-LEA AL PARTIDULUI
litica promovată de partidul şi statul nos rea fermă a politicii de dezarmare, de
tru de largă conlucrare cu ţările socialis destindere, colaborare şi pace în întreaga Răspundem prin fapte impera Noua calitate — emblemă a spi
te. cu toate statele lumii, pe baza princi lume. tivului dezvoltării bazei de ma
piilor egalităţii în drepturi, respectului in în continuare, Comitetul Politic Exe terii prime şi resurse energetice ritului revoluţionar.
dependenţei şi suveranităţii naţionale, ne_ cutiv a aprobat ACTIVITATEA DELEGA
amestecului în treburile interne şi avan ŢIEI ROMANE LA ŞEDINŢA A 42-A A a ţării. Formarea omului nou, cu o înal
tajului reciproc. SESIUNII CONSILIULUI DE AJUTOR înfăptuim neabătut obieclivele
Comitetul Politic Executiv a subliniat ECONOMIC RECIPROC DESFĂŞURATA noii revoluţii agrare. tă conştiinţă socialistă.
că întîlnirca de lucru a conducătorilor LA BUCUREŞTI, ÎN ZILELE DE 3—5 (Pagina a 2-a)
partidelor comuniste şi muncitoreşti a
prilejuit un schimb util de păreri într-o (Continuare în pag. a 4-a)
ADUNARI ALE OAMENILOR MUNCII
23 noiembrie
PENTRU PACE ŞI DEZARMARE
CUVÎNTUL HOTĂRÎT AL MINERILOR FAPTELE
Să dovedim prin votul nostru la referendumul PRESTIGIOASE
în hala mare a atelie A luat, apoi, cuvântul
rului mecanic de la mina minerul şef de brigadă DE MUNCĂ
Deva s-au adunat, ieri, pe Dănilă Irimie care a spus lin 23 noiembrie voinţa nestrămutată a poporului ÎNTĂRESC VOTUL
lingă uneltele lor de mun că exemplul României
că creatoare — strunguri, poate şi trebuie să fie ur CONSTRUCTORILOR
freze, raboteze ş.a. — mat de toate statele — aşa omân de înfăptuire a dezarmării şi asigurare a păcii, MINIERI
muncitori şi muncitoare, cum a subliniat tovarăşul
ingineri, maiştri, tehnicieni Nicolae Ceauşescu . în cu Constructorii de utilaj
şi funcţionari ai acestei vântarea la recenta sesiu mgajarea sa fermă în marea luptă a popoarelor minier din Petroşani, în
unităţi. S-au adunat pen ne a Marii Adunări Naţio truniţi ieri într-o adunare
tru a-şi da încă de pe acum nale — astfel încât ome lentru o lume fără arme şi războaie! cetăţenească, au dat glas
răspunsul la întrebarea nirea să beneficieze de un opţiunii fundamentale a
pusă în referendumul or climat de linişte şi pace, poporului român, pentru
ganizat la 23 noiembrie, de o lume fără arme şi fără soarta sa şi a planetei,
privind reducerea de către războaie. aprobînd în acest sens, cu
ţara noastră cu 5 la sută La rîndul său, Ioan profundă mîndrie patrioti
a armamentelor, efectivelor Stănculescu, directorul uni că, noua iniţiativă de pace
şi cheltuielilor militare. tăţii, a exprimat un NU a secretarului general al
Deschizînd adunarea, Lu hotărît cursei aberante a partidului nostru, tovarăşul
cian Moga, secretarul comi înarmărilor, precum şi un Nicolae Ceauşescu, perso
tetului de partid al minei, DA tot atît de hotărît nalitate proeminentă a vie
a subliniat că această nouă reducerii armamentelor, e- ţii politice internaţionale.
şi strălucită iniţiativă de fectivelor şi cheltuielilor — Faptele noastre de
pace a României, al cărei militare, aşa cum o va muncă — sublinia maistrul
promotor este tovarăşul face şi în ziua referendu fon Predoi, secretar al
Nicolae Ceauşescu, cel mai mului, alăturîndu-se glasu comitetului de partid pe
iubit fiu al poporului nos lui de voinţă al întregului întreprindere — întăresc
tru, eminentă personalitate popor, ca expresie a dorin votul nostru pentru dez
a Lumii contemporane, con ţei de a trăi şi munci în armare şi pace la refe
stituie încă o elocventă pace şi securitate deplină. rendumul de la 23 noiem
manifestare a aspiraţiei Noua iniţiativă de pace brie. Construind socialis
poporului nostru spre o a României — a spus vor mul în demnitate şi liniş
lume a păcii şi colaborării, bitorul — exprimă con te asigurăm un viitor fe
O dovadă a justeţei liniei vingător înalta responsabi ricit copiilor noştri şi ur
politicii externe adoptată litate a preşedintelui ţării maşilor lor. România, prin
de Congresul al Xlll-lea noastre, tovarăşul Nicolae preşedintele ei, tovarăşul
al partidului, de la a că Ceauşescu, faţă de desti- Nicolae Ceauşescu, chea
rui deschidere se împli mă toate ţările lumii la
nesc doi ani. (Continuare în pag. a 3-a)
raţiune, îndeamnă la depă
şirea stadiului de declara
Aspect de Ia adunarea pentru pace şi dezarmare a !
oamenilor muncii de la mina Deva. ţii de intenţii, oferă un
Foto N. GHEORGHIU ,
(Continuare în pag. a 3-a)
