Page 62 - Drumul_socialismului_1986_11
P. 62
Pag. 2 DRUMUL SOCIALIS/
)
judeţul Hunedoara — angajat plenar în marilor
economico-sociale stabilite de Congresul al Xlll-lea al
RĂSPUNDEM PRIN FAPTE IMPERATIVULUI DEZVOLTĂRII BAZEI NOUA CALITATE - EMBLEMĂ
DE MATERII PRIME Şl RESURSE ENERGETICE A ŢĂRII NOI CTITORII SOCIALISTE
PE HARTA JUDEŢULUI Jalonînd cu justeţe şi ri. pun eforturi
/ Strălucita strategie a lea Congres al partidului, menii fiind factorul deter goare ştiinţifică obiectivele tuînd perm<
j construcţiei socialiste a de la a cărui desfăşurare minant în obţinerea bune şi sarcinile naţiunii pen- atenţiei ridi
l României, proces istoric cu se împlinesc doi ani. co lor rezultate în producţie. tru noua etapă de edifi- tehnic al p;
« implicaţii decisive asupra lectivul minei Paroşeni, Este greu să mă opresc care multilaterală a Româ- calitate în 1
( devenirii libere şi împlini unitate răsplătită pentru doar asupra _ unora dintre nici, 1986—1990. Congresul Sîntem conş
rii în demnitate a între rezultatele obţinute în anii ei, deoarece mulţi sînt cei al Xlll-lea al partidului a răspundere
gului nostru popor — o- 1984 şi 1985 de două ori cu care au devenit ,-nume de deschis ţării noastre largi învestit par
peră măreaţă, condusă ge „Ordinul Muncii" clasa I, seamă" în mineritul din perspective pe calea pro- duce oţel c
nial de partidul comunist are eu ce se mîndri. Iată, Valea Jiului. Gine nu a greşului şi civilizaţiei, a fizico-mecan
— a marcat transformări succint, ce înseamnă pentru aflat despre întrecerea în bunăstării sale generale. In destinat rar
înnoitoare în toate sferele minerii Paroşeniului anul obţinerea unor producţii acest amplu proces, care ale economi
activităţii economice şi 1988 : record dintre brigăzile con va marca trecerea patriei ne străduim
vieţii sociale. Din întrea • mecanizarea completă duse de Gavrilă Mesaroş, într-o nouă etapă de dez- planuri, să i
gă această perioadă, anii a lucrărilor de extracţie a Ferenc Fazakaş, VasileCo- voltarc, pregătindu-i în fapte de nu
cei mai bogaţi în împliniri cărbunelui din abataje, în jocaru, Mihai Bărbăcaru, bună măsură intrarea în realizări no
t sînt cei care au trecut de care se află în funcţiune Nicolae Andra.şic, sau des mileniul viitor, în prim- sarcini mobi
\ la Congresul al IX-lea al şapte complexe (două fiind pre eforturile pentru pregă. plan va trebui să se situc- dăm o ater
zc nu doar munca în sine, perfecţionăr
1 partidului, de cînd, într-o de marc înălţime şi pro tirea în avans a fronturi ci munca într-o viziune de elaborar
) unanimitate de voinţă şi ductivitate, cu randamente lor active de lucru, unde
ţ simţire, poporul şi-a ales de 10—23 tone pe post) ; se întrec brigăzile lui Fe nouă — revoluţionară. For_ modernizării
l drept diriguitor al destine- • obţinerea peste preve tru Antohi, Necuiai Popa, mulînd acest concept, se- zării procese
? lor sale pe tovarăşul derile de plan „la zi“ a a- Viorel Paşa, ori despre cretarul general al partidu- ţie, pregătir
) Nicolae Ceauşescu, comu- proape 90 000 tone cărbu înaltul profesionalism al ce lui, tovarăşul Nicolae fabricaţiei :
ţ nistul înflăcărat ale cărui ne, cu perspectiva reală de lor 60 de meseriaşi care Ceauşescu, sublinia că pen- prescripţiilo:
4 gîndire profund novatoare a ridica acest plus, pînă la alcătuiesc echipa „service" tru a face dovada muncii vederea real
' şi acţiune revoluţionară în sfîrşitul anului, la 130 000 de întreţinere a utilajelor, I.P.S.R.U.M. Deva. revoluţionare este necesar timente de .
flăcărată au determinat tone ; oameni pentru care monta, să se înfăptuiască „o a- ridicată, cai
prefaceri de o amplitudi rea unui complex . meca devărată revoluţie în con- în tot mai
ne fără precedent în în • productivitatea muncii nizat în subteran cu 10 zile ştiinţa, în felul de muncă, exige" f
treaga istorie multimilena înregistrează o depăşire a mai devreme decît terme în atitudinea fiecăruia la tern exte
ră a patriei. prevederilor aferente celor nul planificat a devenit locul său de activitate", nea, i,o pr<
Practica a confirmat, prin 10 luni şi jumătate de 1 531 o... tradiţie? Această schimbare în mo- tent de asim
puterea de netăgăduit a kg cărbune pe post în aba_ Cincinalul actual pune în dul de a gîndi şi a munci mărci de oţ
k faptelor- justeţea politicii taje ; faţa colectivului întreprin înseamnă, în fapt, Lmpri- rea şi repre
! economice promovate de • numai pînă la 20 oc derii miniere Paroşeni sar_ marea unei calităţi noi, pioduse, a
\ partidul nostru comunist tombrie a.c„ faţă de între cini mobilizatoare. La efor superioare, în toate dome- va atinge, t
i în aceşti ani ai . „Epocii gul an 1981, am extras cu tul întregului popor de a niile vieţii economice şi an, aproape
l Nicolae Ceauşescu", Exem- 210 701 tone cărbune mai ridica România pe o nouă sociale, calitate privită ca lei.
1 ple se întîlnesc pretutin- mult ; treaptă, calitativ superioa veritabil generator al pro- Afirmarea
ţ deni. Pentru noi, cei. ce • extracţia cu complexe ră, a devenirii sale — a- grosului şi dezvoltării. __________ ca o per:
i muncim în cadrul întfe- mecanizate — raportată la tingerea stadiului de ţară Receptivi la sarcinile ce ritului revo
’ prinderii miniere Paroşeni, aceleaşi date — reprezintă mediu dezvoltată — vom le revin din documentele clamă înlăti
\ exemplul cel mai la înde- dublarea cantităţilor obţi contribui şi noi, minerii Congresului al Xlll-lea al direa şi acţ
i mînă este. tocmai mina nute, iar producţia medie Paroşeniului, prin amplifi. partidului, la valoroasele a rutinei şi
noastră, creaţie a anilor zilnică pe complex meca carea strădaniilor noastre indicaţii şi vibrantele che- minimei rez
de glorie ce au urmat Con nizat indică triplarea aces pentru a da mereu mai mări ale t o v a r ă ş u l u i greutăţilor,
gresului al IX-lea. teia. mult cărbune patriei. Nicolae Ceauşescu. hotărîţi stil dinamic
.Acum, cînd transpunem Indiscutabil, toate aceste să le materializeze neabă_ abordare a
în faptă mobilizatoarele salturi calitative trebuie Ing. IOAN BESERMAN, tut în activitatea producti- care apar în
sarcini ce ne revin din do privite exclusiv prin prisma directorul întreprinderii vă, comuniştii, toţi oame- plexe ale p:
cumentele celui de al XIII- valorii colectivului — oa miniere Paroşeni
nii muncii din Combinatul riale, implic
Uzina hidroelectrică Ostrovu Mic.
siderurgic Hunedoara de- responsabilă
FORMAREA OMULUI NOU, CU O ÎNALTĂ
CONŞTIINŢĂ SOCIALISTĂ ÎNFĂPTUIM NEABĂTUT OBIEC
Acţionînd ferm pentru p r e ş e d i n t e l u i Nicolae cialistă, activitatea gazete
înfăptuirea hotărîrilor Con Ceauşescu", „Tribuna idei lor de perete, „aleile frun Jalonînd cu clarviziune kg orz şi 5
gresului al Xlll-lea al lor", „Caracterul novator, taşilor", emisiunile la sta şi realism, în lumina ce- la hectar ot
partidului biroul Comite profund ştiinţific al politi, ţiile de radioficare- expozi. rinleloj formulate de se an, cînd cc
tului municipal de partid cii de dezvoltare economi- ţiile permanente,- precum cretarul general al parti tice nu au
a orientat conţinutul şi co-socială a patriei promo şi sesiunile de referate şi dului, tovarăşul Nicolae vorabile, s
formele muncii politico- vată de partidul şi statul comunicări ştiinţifice. Cu Ceauşescu, coordonatele po_ concretă a
ideologice, cultural-artistice nostru", „Materialismul dia bune rezultate se desfăşoa liticii agrare, a partidului. răspunderii
şi educative în direcţia e- lectic şi istoric — concep ră aceste acţiuni la Mina Congresul al Xlll-lea a preocupat d'
ducaţiei patriotice revolu ţie ştiinţifică despre lume Deva, I.P.E.G., întreprinde înscris ca un obiectiv esen nologiilor îr
ţionare, a formării concep şi viaţă", organizate lunar rea Electrocentrale Mintia, ţial pentru lucrătorii din na gospodăi
ţiei înaintate materialist- de către organizaţiile de I.M.C. Bîrcea, întreprinde agricultură, realizarea noii lui şi a ba:
ştiinţifice- a unor principii partid, de masă şi obşteşti. rea de lianţi, I.R.E. revoluţii agrare, care tre ţeriale. Ca
d° muncă şi viaţă care sa O atenţie deosebită a- O contribuţie deosebită buie să se materializeze în vut posibili
determine o participare cordăm pregătirii politico- la formarea multilaterală a fiecare unitate agricolă mentăm pre
cc.nştientă, responsabilă, ideologice a cadrelor de personalităţii omului nou prin folosirea cu randa dul de stat
angajantă a tuturor oa conducere, â grupului de cu o înaltă conştiinţă so ment ridicat a pămîntului tone cereai
menilor muncii la realiza propagandişti, comisiei mu cialistă şi spirit revoluţio şi a bazei tehnico-materia- Pentru £
rea exemplară a programu nicipale de propagandă ju nar de acţiune o au ma le, prin obţinerea unor pro recoltelor, i
lui de dezvoltare economi- ridică, care conduc activi nifestările cuprinse în ca ducţii sigure şi stabile. A_ lenţic — a:
co-socială, la înfăptuirea tatea în cercurile de edu drul Festivalului naţional cestea sînt dezideratele la secretarul g
marilor obiective ce ne re caţie socialistă de la sate. al muncii şi creaţiei „Cîn- a căror înfăptuire coope dului — ri<
vin în minerit, energetică, Numai în anul acesta de tarea României". rativa agricolă din Romos ţii product:
în toate celelalte domenii. studiu funcţionează 14 Eficienţa acestor preocu Edificii moderne pe bulevardul Dcccbal din Deva. îşi aduce din plin contri lui, în fiec
Pregătirea politico-ideo- cursuri pentru cadrele din pări ale Comitetului mu buţia, cooperatorii, meca cîte 2 000-
logică, -condiţie hotărîtoa- minerit, întreprinderi in nicipal de partid, ale or nizatorii şi cadrele tehnice noi de graji
re a formării conştiinţei dustriale, construcţii, co ganelor şi organizaţiilor acţionînd în spirit revolu pe suprafeţ
socialiste, o realizăm prin- merţ, cooperaţie. de masă şi obşteşti pe li ţionar, cu răspundere şi dă cid am ad:
tr-o varietate de forme şi Educaţia patriotică o sub nia educaţiei comuniste re ruire, astfel îneît să valo damente ca
metode, incepînd cu învă- ordonăm obiectivului for voluţionare a oamenilor rificăm tot mai bine po grăşămintel
ţămîntul politico-ideologic mulat de secretarul gene muncii este argumentată tenţialul uman şi material folosim în
ca formă de bază, şi con- ral al partidului, tovarăşul de spiritul de responsabili, de care dispunem, să spo ţdle plantei
Linuînd cu informarea po Nicolae Ceauşescu- acela tate cu care se desfăşoară rim aportul unităţii noas rea agroch
litică lunară, trimestrială de a face legătura .perma activitatea de producţie, tre la realizarea programe Mai trebuie
de sinteză, dezbateri ideo nentă îptre trecutul glo de cercetare şi proiectare, lor de dezvoltare a agri tul că pun
culturii şi a programului
logice in toate organizaţiile rios de luptă al partidului de învăţămînt în munici de autoconducere şi autoa. deosebit pe
de partid, propaganda prin nostru cu prezentul şi vii piul nostru. Semnificativ provizionare teritorială. rilor de p:
conferinţe realizată cu spri torul devenii" i noastre co este faptul că în anul 1986 Rezultatele de producţie nului. pe i
cilor de ex
jinul grupului de propa muniste. se va realiza şi depăşi pro înregistrate în anul trecut rilor şi pe
gandişti ai -anitetelor ju în evidenţierea faptelor ducţia ce fizică industrială, şi în acest an dovedesc că sităţilor co
înseamnă
mai
ceea
deţean şi municipal de de muncă şi viaţă deosebite noi sîntem angajaţi cu toa fiecare cui
multe minereuri neferoase,
partid, prin comisiile de ale oamenilor muncii, în mai multe materiale de te eforturile în ampla şi nea, retrib
propagandişti şi agitatori activitatea de producţie, de complexa acţiune de trans acord glob
construcţii, mai multă e- punere în viaţă a obiecti
de pe iii.gă ’onrtetele. de cercetare ştiinţifică, de in nergie electrică date ţării. velor noii revoluţii agrare, principiilor
partid din unităţi. Se a- venţii şi inovaţii, de con şi autogest
de ridicare pe o treaptă
daugâ simpozioanele, mesele duită în societate şi fami ELENA DROZD, calitativ superioară a raun. financiare
rotunde, dezbaterile reali lie, de o deosebită eficien secretar al Comitetului cii şi vieţii lucrătorilor o- tori de seai
zate sub genericul „Din ţă s-au dovedit iniţiativele municipal Deva Staţia de tratare a apei de la Sîntămărie-Orlea. goarelor. Producţiile medii interesului
gîndirea social-politică a muncitoreşti, întrecerea so al P.C.R. de peste 5 000 kg grîll. 4 878 mecanizato