Page 66 - Drumul_socialismului_1986_11
P. 66
Pag. 2 DRUMUL SOCIA
20.00 Xele
20,20 Viaţi
20.00 Colu
<1CI1|
* El
Nici o zi fără depăşiri de plan Controlul oamenilor muncii— verşi
curs
<ie
La atelierul de var al succeselor noastre se ba a „scoatc“ numai produc , Tiberiu Nag, Aron Culda, bine organizat, eficient penel
Rom
întreprinderii pentru lianţi zează pe aprovizionarea ţie de calitate ? Grigore Zaliian, Costel repr
Deva, locul nu conteneşte, ritmică cu calcar de cali — Să fiu atentă pentru Lupu, Mircea Leaha şi al deţel
24 de ore din 24. Procesul tate superioară din cariera a corela tot timpul viteza ţii, care, zi de zi; pun su La Deva, controlul oa cu echipe ce acţionează în rin,
transformării calcarului în Crăciuneşti, respectarea de de extracţie a calcarului flet .în- ceea .ce. fac- se menilor muncii organizat unităţi din domeniile a- şi N
var este condus zi de zi, către fiecare om a tehno ars din cuptor cu consu mobilizează exemplar în de către sindicate a obţi mintite. Acestea sînt con 21,50 Telej
de la prima oră de lucru, logiei de Lucru, exploata mul de combustibil, să muncă, îi atrag pe cei din nut o scrie de rezultate troale dirijate şi tema lor 22.00 Inch
cu responsabilitate şi mă rea la capacitate . a cup asigur debitul de aer ne jur la o -activitate susţi bune, atît în ceea ce pri rezultă dintr-o bună cu mulţi
iestrie, unnărindu-se un torului şi a celorlalte cesar combustiei şi răcirii nută, -punîndu-şi astfel îm veşte frecvenţa, cit şi în noaştere a realităţilor din
singur scop : realizarea u- instalaţii. Acum, în al şap varului. La această oră preună semnătura pe rea ceea ce priveşte eficienţa domeniile supuse contro
nei producţii de bună ca telea an de cînd produ funcţionăm cu 85 la sută lizări tot mai frumoase în acţiunilor. lului. Rezultatele, lor se
litate, în condiţiile utiliză cem var, ne mîndrim' cu oxid de calciu, faţă de producţie. Iată ce plusuri La nivelul Consiliului pot urmări în timp foarte
rii la capacitate a insta ceea ce facem. Cele trei minim 78 la sută cî-t este sînt înscrise pe „fişa" co municipal al sindicatelor, scurt.
laţiei şi încadrării în con sortimente — var bulgări stabilit. Deci, fabricăm, un lectivului atelierului, de controlul este organizat în Alte clemente vizează c- BUCURI
sumul de combustibil. Alt pentru construcţii şi acti var de calitate superioară. var al I. L. Deva, pe pe cadrul general dat de Le ficicnţa controlului. în ur dioprogra
0,15 Sfatul
fel, colectivul atelierului de vitatea industrială, pentru rioada trecută din an : la gea 6/1972. Sînt însă cî- ma oricărei- acţiuni de La ordin
var — după cum sublinia b.c.a. şi vâr hidratat — Sînt mulţi oameni har var bulgări — 10 450 tone, teva elemente hotărîtoare control dirijat, toate echi gri cultură
tovarăşul George Grozav, sînt apreciate şi tot mai nici şi pricepuţi în acest la var pentru b.c.a. 700 pentru noi în obţinerea pele aduc la consiliul mu nai; 7,30
8.00 Revii
secretarul comitetului de mult solicitate de benefi colectiv : Mihaela Mara — tone, iar la var hidratat de rezultate bune şi la a- nicipal al sindicatelor pro Flori de c
tehnolog, Mircea Lazăr —
partid al întreprinderii — ciari. N-a fost însă uşor maistru, muncitorii Iosif 3 250 tone. Şi încă o cifră: cestea aş dori să mă refer cesele verbale. Din ele •0,00 Bulei
nu s-ar fi situat, în ulti să ajungem La acest ni la finele anului în curs, în cele cc urmează. noi selectăm problemele Răspundci
10.00 Bu
mii ani, în fruntea între vel. Cum nici acum nu Oros, Mircea Florea, Flo lucrătorii atelierului se Contactul cu echipele se ridicate în funcţie de im 10.05 Suci
cerii socialiste cu celelalte este uşor să ne menţinem rentin Iorga, loao Roibu, vor mîndri cu fabricarea, păstrează permanent pe portanţa lor şi informăm 10.35 Trăi
ateliere, nu şi-ar fi cîşti- pe poziţia din frunte a în Ioan Jugastru, Petre Birta, de la punerea. în funcţiu căile indicate în legea pri comitetul municipal do împliniri >
cc; 10,1
gat renumele de care se trecerii cu celelalte colec Ioan Vovea, Mircea Bur- ne a instalaţiei, a o jumă vind organizarea controlu partid şi consiliul munici 11.00 Bul
bucură în prezent. tive din întreprindere. * za, Petrică Popescu, Lumi tate de milion tone de var. lui oamenilor muncii. La pal al F.D.U.S., de la care 1.1.05 Rom
— Spuneţi-ne o zi din Bun gospodar şi condu niţa Taşnadi, Ramona Nă- Deva, Consiliul municipal primim sprijinul necesar Colaboraţi
uşoară; 1
această lună, de la pune cător, cu iniţiativă în so snleanu, Olimpia Iîideg, B. CORNEL al sindicatelor foloseşte, în rezolvare. Alte propu ştiri; 12,6
rea în funcţiune a instala luţionarea problemelor de în acest scop, orice cadru neri sînt transmise între lului XX;
copii Ull
ţiei după reparaţia capi producţie, inginerul Con organizat în care sînt pre prinderilor ale căror uni nii; 12,10
tală, care a avut loc la în stantin Sireteanu a trans zenţi preşedinţii sindicate tăţi au fost controlate. folclorulu
ceputul anului, cînd nu mis oamenilor pe carc-i lor din unităţile economi La următorul control, e- 1 la 3; '
mieră rt
v-aţi îndeplinit sarcinile conduce, sau aceştia au ce şi instituţiile munici chipa are posibilitatea să Arii din
de plan ? L-ara întrebat preluat de la coordona piului — plenare ale con se convingă dacă semna Odă limbi
pe ing. Constantin Sire- torul lor, tocmai aceste siliului, instruiri etc. — şi lele sale anterioare au a- Re - -n
teanu, şeful atelierului. elemente determinante pen în afara ordinii de zi, li vut ecoul dorit. Dar, pen di, ra,
fore in ei
— în perioada respectivă tru soarta producţiei. se transmit pentru forma tru ca între data cînd e- letin de t
n-au fost asemenea zile. — Vă întrebăm, tova ţiile de control, informaţii chipa face propunerea şi dioguzeta
17.35 To t
Toţi cei aproape 80 de răşe Anuţa Jujan — fiindcă le ccic mai importante, ac data la care se rezolvă e- patria m
muncitori care răspund de răspundeţi în schimbul ţiunile ce trebuie organi fectiv problema în discu serii; 18,2
fabricarea varului se stră dumneavoastră de funcţio zate în perioada următoa ţie să nu treacă prea mult referendu:
lembrie !
duiesc în permanentă să narea cuptorului de var, re şi în general lot ceea timp (unele probleme nu do., ştiri;
realizeze producţia fizică utilajul conducător din ce are legătură cu acti necesită decît cîteva zile L. <J ti net
vitatea lor. pentru rezolvare), avem şi diojurnall
la niveluri maxime de can cadrul atelierului —. ce o altă formă de control ţia rutier
titate şi calitate Secretul trebuie să faceţi pentru La nivelul comisiei mu 21.00 La
nicipale a F.D.U.S. şi a ce în cadrul comisiei munici 22.00 O
lei a consiliului municipal pale de coordonare a acti 23.00 Mo
23,10 Noc
al sindicatelor pentru co vităţii de control al oainc 23,55—24,01
Potentialui livezii este direct ordonarea .activităţii ■ de nilor muncii există un co ştiri.
« control al oamenilor mun lectiv format din membri
ai comisiei care se depla
proporţional cu munca cii se face o selecţie rigu sează operativ în unităţile
roasă a problemelor pe
care le ridică sectoarele vizate şi controlează mo
dul cum s-au rezolvat pro
şi răspunderea oamenilor de activitate supuse con blemele ridicate de echipe. poiată —
DEVA:
trolului. Astfel, să zicem,
înlr-o anumită perioadă Cazurile de tărăgănare în iria); In
în acest an, ferma nr. şefa fermei. Pe lingă fer se observă o slabă preocu luarea de măsuri sînt adu nilor (Ari
Gr
li A:
5 eu un profil pomicol tilizare, am făcut cu mul pare pentru aproviziona se imediat la cunoştinţa (Modern
(condusă de ing. Viorica tă grijă săpatul în jurul rea unităţilor comerciale Comitetului executiv al nurorilor
Ghirca), aparţinătoare pomilor, menţinlnd livada cu articole de sezon, în Consiliului popular muni Provocare
(Flacăra);
A.E.S.C.H. Deva, a depăşit curată de buruieni şi am alta e nevoie să fie întări cipal, care ia măsurile ce Â" ne an
cu peste şase procente aplicat cu atenţie deosebi tă răspunderea faţă de se impun. J .DŞA
producţia de fructe plani tă tratamentele fitosanita- igienă, în alta se ridică TUDOR ALEXANDRU, 11- ian -
(Parîng);
ficată, !a mere obţinîn- re la avertizări. De aseme prioritar problema opera membru ci fie (7 r
du-se, .un spor suplimentar nea, tăierile au început din tivităţii în prestaţiile de în Comisia municipală pa de ră
LUPENI:
de 50 de tone. în acelaşi anul precedent şi le-am Fabrlca da producţie industrială şi prestări servicii servicii şi aşa mai depar Deva a F.D.U.S. aur (Culţi
timp, la venituri se reali finalizat în luna martie a Brad. Muncitoarea Aurelia Trlfan, la locul- de muncă. te. Se naşte în acest fel pentru coordonarea Moara lu
zează un plus de aproape acestui an, lucrare efec Foto N. GHEORGHIU nevoia ■ controalelor tema activităţii de control ccafărul);
ţii albaşt
400 000 lei. iar în loc de tuată cu personalul fer tice, care se organizează al oamenilor muncii PETRILA
(Muncitor
pierderi planificate, se es mei, cu oameni speciali O şansă
timează obţinerea unor în zaţi. Totodată, ne-am preo tiv/at); E
semnate beneficii, datori cupat să formăm un colec nul (Ster
tă în bună măsură faptu- tiv de muncă bine înche- Cetate nouă în sărbătoare" - Ull C3drU 6dllC3ti0ll3l 6l6V3t HABARZi
rul); OH.
l'ără grai
Ediţia a Xl-a a Uneia nent, acţiuni de ţinută, re de cultură Hunedoara, Tg. Mureş aduce în scenă trabandişi
Ferma nr. 5 a A.E.S.C.H. Deva dintre manifestările educa prezentative care solicită laureaţi ai Festivalului na piesa „Nu ucideţi caii Lucia (F
GIU-BAI:
ţionale complexe desfăşu gradul de pregătire, ce a- ţional „Cîntarea României". verzi" de Radu Iftiinovici. că (Cas
rate în judeţ — Săptămî- duc elementul dc noutate „Dialogul artelor" se va Nu vor lipsi spectacole 1IAŢEG:
lui că circa 80 la sută din gat, harnic şi disciplinat, na cultural-educativă „Ce îmbrăcat într-o formă a- bucura deopotrivă de pre pentru copii, dezbaterea niciodată
recoltă a fost valorificată capabil să aplice cu rigu tate nouă în sărbătoare" tractivă, încărcat de o do zenţa criticului de artă cinematografică pe margi Hallo, ta:
la calităţi superioare. rozitate lucrările din teh — a fost gîndilă de orga ză sporită de interes. Ac Gheorghe Cozma, de la nea filmului „Pas în doi". vîrtcj (Ci
SIMERIA
Ferma deţine o suprafa nologie. Pe lingă tracto nizatorii săi, grupaţi sub tivităţile nu sînt uncie de Muzeul de artă al R.S.R. Dacă ar fi să menţionăm tuil de
ţă de 113 ha livadă, din riştii Septimiu Anca, Pe fiecare zi, ci contribuie la Sînt marcate, unele ani personalităţi ale vieţii cul ILIA: To
care 70 ha se află pe rod, tru Guţu, Petru Buda şi egida Consiliului de edu constituirea acelui vîrf versări culturale ale anu turale ce vor fi prezente a mea -
(Lumina)
caţie politică şi cultură
în structură ponderea a- Petru Fazecaş, exemple socialistă ai municipiului necesar în viaţa culturală lui — 125 de ani de la la Deva, amintim pe prof.
vînd-o prunul şi mărul — bune de urmat oferă Ele Deva,' să întîmpine un e- a' unei localităţi, capitală înfiinţarea ASTREI, cu dr. Paihfil Matei, comen
101 ha. na Voican, care în perioa veniment însemnat din via •:1c judeţ. care prilej va fi lansaţ tatorul de politică externă
— După o perioadă de dele de vîrf lucrează efec ţa poporului nostru — re „Programul manifestării v o l u m u l „ Asociăţiunea Ion D. Goia, scriitorii Ion
incertitudini, ca urmare a tiv pe tractor, Violeta Ră- ferendumul de la 23 no a fost astfel structurat, transilvană pentru litera Oarcăsu, Miron Scorobete, Rezultai
îngheţului din primăvară dean, Valeriea Guţu şi iembrie a.c., d e m e r s n-c-a relatat tovarăşul Cle tura şi cultura poporului Ion Lungu, Domiţian Ce-ţ 10 troieni
— ■ ne spunea inginerul şef şefa de echipă Monica hoţărît al unei na mente COnstandin, pre român şi rolul ei în cul sereanu, compozitorul Pe Extr. I
al asociaţiei Liviu Ghirca, Stanciu. Avem în colectiv ţiuni animate de înalta şedintele Comitetului mu tura naţională", în pre tre Magdin, interpreţii de io, o :
colectivul fermei pomicole 11 absolvente ale liceului conştiinţă a rolului ei în nicipal de cultură şi edu zenţa' autorului. Are loc, m u z i c ă uşoară Va- Extr. n
s-a mobilizat exemplar şi agroindustrial care lucrea- viaţa internaţională, în caţie socialistă, incit să de asemenea, un simpozion sile Şeicaru şi Ştefan Hruş- 43, 38, 34
a reuşit, printr-o muncă 4 ză cu deosebită răspunde statornicirea unui climat răspundă dezideratelor -m ii organizat de Societatea dc că, poetul George Ţărnea.
susţinută să contracareze re în pomicultură. de pace şi încredere, de sus menţionate. In acest ştiinţe filologice dedicat „Cetate nouă în sărbătoa
în bună măsură influenţa Referindu-se la modul dezarmare, linişte şi pro sens subliniem continua lui Mihail Sadoveanu, in re" se încheie cu Festiva-
negativă a factorilor na cum pregătesc producţia gres, De aceea, chiar ac rea bunelor relaţii cu re titulat „Ceahlăul literatu lul-concurs interjudeţean
turali asupra producţiei. de fructe din anul viitor, ţiunea de deschidere a săp- vista „Flacăra", care şi-a rii române". Se mai adau de muzică uşoară „Stelele Pentru
Faptul că s-au folosit 1 300 şefa fermei ne spunea că tamînii a fost un simpo programat o nouă serie a gă o întîlnire cu un grup Cetăţii", organizat de Co menţine
tone îngrăşăminte organi în atenţie se află efectua zion iniţiat sub genericul „colocviilor" sale la Deva. de scriitori de la revista mitetul judeţean al U.T.C. mal muli
ce, gunoiul fiind aplicat rea arăturilor de toamnă „Pacea, idealul de viaţă al In debut se află „Dialo „Tribuna" din Oluj-Napo- şi Clubul tineretului De vor cădo
Vîntul ve
manual la fiecare pom, a în livadă, combaterea ro poporului român" gul artelor", ce va avea loc ca, „Amfiteatrul artelor", va. Toate laolaltă consti- la mode
constituit un factor im zătoarelor (semnalîndu-se „Cetate nouă în sărbă în incinta noilor... galerii spectacole ale unor insti tuindu-se, întregind un rile mini
portant în efortul de a va atac de şoareci), apoi tăie toare" rămine deopotrivă de artă, care se cbnstituie tuţii profesioniste. Astfel, cadru educaţional elevat, prinse îi
lorifica eficient potenţia rile şi fertilizările — fac o manifestare cultural-edu într-o fericită şi aşteptată pentru prima oară la De şi plus £
maxime
lul productiv al livezii. tori decisivi pentru ampli cativă deschisă tuturor ca întîlnire cu muzica cultă va, un spectacol „înnblîn- eficient, o tradiţie genera grade, n
toare de tradiţii pe măsură
— Am putea spune că ficarea realizărilor în anul tegoriilor socio-profesiona- şi arta plastică. Oaspeţi — zirea scorpiei" de W. la nivelul celorlalte locali zona de
se va pr<
secrete deosebite în ceea viitor. le şi de vîrstă, unui pu formaţii şi interpreţi apre Shakespcare, prezentat de tăţi huoedorene. teorolog
ce priveşte depăşirea pla blic avizat şi care aşteap ciaţi de la Şcoala gene Teatrul Naţional din Cluj- MINEL BODEA Ţuţuriga
nului nu sînt — aprecia NICOLAE TIRCOB tă, în mod firesc, perma rală nr. 8 Deva şi Casa Napoca; apoi teatrul din