Page 67 - Drumul_socialismului_1986_11
P. 67
AULUI NR. 9 024 • JOI, 20 NOIEMBRIE 1986 Pag. 3
ZIUNE
; " . ' ’ ! _ ' ' '' '
ii
mo mică însufleţite aduoări ale oamenilor muncii (Urmare din pag. 1) facă două cicluri în plus.
e indcpcn- — La ce lucraţi acum ?
olor). inginereşti, a minerilor — în blocul 8, stratul 1,
ne — con- pentru folosirea eficientă la pregătirea a două aba
lcată anl- pentru pace şi dezarmare a .timpului de muncă, a taje cameră din care se
a 110 ani instalaţiilor şi utilajelor vor extrage lunar aproape
erlrea Inde- conf. univ. dr. Vasile Iuşan printr-un ferm DA păcii, din dotare. La mina noas 2 500 tone cărbune.
; dc stat a CONSTRUIM PENTRU VIAŢĂ, secretarul organizaţiei de tră s-a întărit disciplina, Una dintre cele mai o-
. Participii PENTRU PACE, PENTRU VIITOR ! DA vieţii. tot mai multe formaţii niogene .formaţii, eu cele
alicele ju- partid nr. 1, şef lucrări Participanţii la adunare realizează în mod constant mai însemnate producţii
Caraş-Sevc- Oamenii care ctitoresc că oamenii locuiesc în Constantin Semen, şef lu au adoptat textul unei depăşiri de plan. Prelimi suplimentare obţinute de
1)1, Giurgiu obiective noi pe harta ju condiţii tot mai bune de crări Nicolae Niţescu, Iosif telegrame adresate -C. C. al năm încheierea primului la începutul anului, este
l u
I'.C.R., . t o
Jinar, secretarul organiza
i
r ă
ş u
v a
deţului — la Deva şi în confort, că îşi cresc copiii, an al celui de-al optulea cea condusă de brigadie
>1 Valea Jiului, la Brad, Cu- îşi trăiesc viaţa în pace ţiei de partid nr. 6, expri- NICOLAE CEAUŞESCU, în cincinal cu un spor la pro rul Ioachim Faur.
a progra- mîndu-şi mîndria faţă de care sînt exprimate gînduri — Am aflat că lună de
lan, Skneria, Orăştic şi şi linişte. De aceea, votul strălucita iniţiativă de de aleasă preţuire pentru ducţia fizică de cărbune
Haţeg, în multe comune constructorilor va fi unul pace a • României socialis promotorul înţeleptei poli de peste 1000 tone, cu lună aveţi o depăşire de
— constructorii de la unanim : DA păcii, vieţii, te, a preşedintelui ei, tova tici externe a României toate contractele cu bene circa 400—500 tone cărbu
T.A.G.C.M. Deva s-au în libertăţii. răşul Nicolae Ceauşescu, socialiste şi angajamentul ficiarii din ţâră onorate ne. Cum aţi reuşit aceste
sporuri ?
trunit ieri într-o însuflcţi- în cuvîntul lor, de pro privind reducerea unilate colectivului institutului dea exemplar.
toare adunare pentru a-şi fundă emoţie şi angajare, munci cu stăruinţă şi spi Bilanţul . muncii mineri — Cu oamenii din bri
I: 6.00 Ita- exprima voinţa lor fermă tovarăşii Vian Pârva, pre rală cu 5 la sută a arma rit revoluţionar pentru lor de la Ţebea, după cum gadă. Fiecare îşi aduce
partea sa de contribuţie la
dlminctii ; de pace. şedintele comitetului sin mentelor, efectivelor şi ne spunea ing. Vasile Taş,
dlculul; 6,30 dicatului, . Alexandru Ru- Cheltuielilor militare şi-au înfăptuirea importantei mi de la biroul tehnic, pe 10 îndeplinirea planului. Or
zilei in a- Desehizînd adunarea, to siuni încredinţate de partid tacii mei, toţi 19, sînt din
10 Btuliojur- varăşul Petru Barna, secre gescu, arhitect, Florea Băr- afirmat hotărîrea ca la a- — pregătirea şi formarea luni şi jumătate, se pre
în ţară ; tarul comitetului de partid bulescu, secretarul comite propiatul referendum de zintă astfel: la producţia zona Dumbrava-Crişan. Ne
jresei; 8,10 tului de partid al Brigăzii la 23 noiembrie să-şi a- specialiştilor în domeniul de cărbune prevederile au cunoaştem bine. Cum să
: romanesc; al T.A.G.C.M., a subliniat mineritului. nu facem treabă frumoa
e ştiri; 9,05 în cuvinte calde, emoţio nr. 2, Cornel Căsălean, lăture votul la votul ţării LUCIA LICIU fost depăşite cu 860 tone, să ? Sînt disciplinaţi şi nu
imitatorilor; nante că dintotdeauna ros mecanic, llie Stănilă, mais lucrările de pregătire cu
de ştiri ; tru constructor, au dat glas 500 ml, producţia marfă ou fac nemotivate.
cutezători !; tul constructorilor a fost — Cei mai harnici ?...
decenii de de a ridica ctitorii noi voinţei şi hotărârii lor şi VOINŢA UNANIMĂ A MINERILOR DIN 1,5 milioane lei, s-au ob — Mulţi merită să fie
reţe. Cînte- pentru oameni, pentru via a tovarăşilor dc muncă de ţinut importante economii
Publicitate ; a construi, de a zidi pen LUPENI - DA PĂCII Şl DEZARMĂRII la lemn de mină, cheres evidenţiaţi: Ionel Braica,
de ştiri ; ţa şi munca lor. Mai cu Mircea Tirică, Remus
— Pace — seamă de la Congresul al tru prezentul şi viitorul (Urmare din pag. 1) mele tuturor femeilor de tea şi energie electrică. Manga, Ioan Mateş, Voicu
1,35 Muzică IX-lea încoace, de cînd în patriei noastre, România la mina Lupeni, ca om al Secretarul comitetului
Kulctin de socialistă. de partid al minei, tova Banciu şi alţii-
tlinţa seco- fruntea partidului şi a ţării DA hotărît la referendum, muncii şi mamă, îmi alătur Rezultate frumoase au
25 corul de se află, prin vrerea una în telegrama adoptată alături de întregul nostru glasul voinţei unanime a răşul Gheorghe Budugan,
dloteleviziu- nimă, cel mai iubit fiu de participanţi, adresată minerilor şi la 23 noiem a întărit afirmaţiile direc obţinut şi minerii conduşi
in comoara Comitetului Central al popor, pentr.u înfăptuirea brie. în cadrul referendu torului, subliniind că în de Vasile Moşneag, de liţ
13,00 De la al naţiunii, tovarăşul dezarmării şi „un NU ho- anii actualului cincinal care s-au remarcat Sandu
io Avanpre- Nicolae Ceauşescu — a sub Partidului Comunist Ro . tărît războiului. „Colecti mului, voi vota în numele Mariş şi Nicolae Faur, cît
tv. ; 15,15 liniat vorbitorul — noile mân, t o v a r ă ş u l u i vul minei noastre, spunea vieţii, al păcii". Mina Ţebea va cunoaşte
rele; 15,40 NICOLAE CEAUŞESCU, un amplu proces de dez şi echipele de pensionari
imune: 16,00 construcţii industriale, lo la rîndul său. maistrul în încheiere, adunarea voltare a capacităţilor do ce execută lucrări de pre
AU- cuinţele, edificiile social- constructorii şi-au reafir miner Vasile Secuiânu," din minerilor a adoptat o gătiri şi investiţii, coordo
16, .leta culturale, într-un cuvin,t, mat angajamentul de a sectorul II, îşi alătură gla telegramă adresată Comi producţie în cariere şi în
li, oo Bu- noul, modernul a apărut munci cu toate forţele subteran, va fi dotată cu nate de Petru Cheşa, Va
; 17,05 Ka- sul tuturor fiilor pămîntu- tetului Central al P.C.R., utilaje şi instalaţii moder sile Patriciii şi Cornel
economică ; la tot pasul. Ansambluri pentru îndeplinirea exem .lui românesc şi prin t:ot Ce t o v a r ă ş u l u i NICOLAE Gruieţ.
■ şi te ciut, de locuinţe, adevărate ora plară ă sarcinilor ce le facem în abataje, la lo- CEAUŞESCU, în care se ne, care vor uşura efor
18,00 Orele şe noi s-au ridicat în Va revin din istoricele liotă- spune : „Cu profundă mîn- turile fizice ale oamenilor La depăşirile raportate
A hotărît Ia ' curile’, noastre de muncă, şi vor conduce la creşte dc Mina Ţebea pe perioa
din 23 no- lea Jiului, la Deva, Hune rîri adoptate de Congresul sîritem. hotărîţi - să contri- drie şi adîncă recunoştin da trecută din acest an
L9,00 Buletin doara şi Brad. la Călan, al XllI-lca al partidului. ■ buim la înflorirea patriei, ţă Pentru marile realizări rea productivităţii muncii.
05 Amlitea- ale „ E p o c i i Nicolae în urmă cu cîteva zile, un aport important l-au
; 20, Ka- Orăştie şi Haţeg. Ne este la • •bunăstarea tuturor ce la ieşirea dintr-un rodnic avut colectivele microca-
1,30 Circula- mai mare bucuria să ştim GH. I. NEGREA tăţenilor ei. Iată de ce Ceauşescu", minerii de la schimb i-am cunoscut pe rierci, coordonate de Ioan
ucureşteană; • optăm pentru pace şi Lupeni vă mulţumesc din
igestla dv. ; adîncul inimii pentru grija cei mai harnici mineri ai Incău şi Ioan Dragoşa .—
într-o oră ; MESAJUL DE PACE AL LUCRĂTORILOR spunem un' DA ferm dez Ţebei. între ei se numără de unde ani reţinut nume
it poetic ; armării". Cuvintele . mais ce le-o purtaţi şi se an şi Constantin Muscări, şef le excavatoriştilor Gheor
lă muzicală: OGOARELOR trului minier, ca şi / ale gajează ca în perioada
lulctin de : care a mai rămas, pînă Ia de brigadă la pregătiri. în ghe Şimon şi Dorel Clej,
Sala dc festivităţi a con tul că prin reducerea cu 5 sing. Mariuş Mărăscu, şe sfîrşitul anului să extragă luna octombrie a.c. a rea ale conducătorilor auto Ni-
siliului popular a găzduit, la sută a armamentelor, ful sectorului I, precum şi o producţie suplimentară lizat cea mai mare depă cdlae Lupu, Viorel Sime-
ieri, adunarea pentru pace efectivelor şi cheltuielilor ale .preşedintei- comisiei de de 10 000 tone cărbune. şire de plan din acest an: clrea şi Trăian Răpcău —,
şi dezarmare a lucrători militare, ţara noastră ofe femei, Mariâ Cohdoiu, au Astfel, realizările din pri de 60 la sută. Ne-a spus: precum şi contribuţia raio
lor ogoarelor din comuna ră întregii lumi un exem fost primite cu : aceeaşi mul an al cincinalului, vor — Sîntcm 10 ortaci în nului mecano-energetic,
părţirc tem Ilia. Au fost prezenţi mem plu de acţiune practică în aprobare unanimă de cei brigadă. în fiecare lună condus, de maistrul Gheor
ilie I-II (Pa- bri ai cooperativei agri direcţia dezarmării şi pă prezenţi la adunare. „Fie fi. cu 200 000 tone cărbune nc-ara depăşit sarcinile. ghe Bolcu, care s-a ocu
•cerca Vlaşi- cole de producţie, lucrători cii, făuririi unei lumi mai care părinte, fiecare mamă cocsificabil mai mari faţă Oamenii din formaţie, din pat cu responsabilitate de
HUN12I30A- ai Asociaţiei economice in- doreşte să-şi crească co dc cele din anul 1985. A- tre care îi amintesc pe întreţinerea şi repararea
;te-te încet bune, în care pacea şi co piii -în linişte şi pace. A-.
; Revolta tercooperatiste de creştere laborarea dintre popoare ceasta este • garanţia ca în Petruţa Miron, Bella Csa- Instalaţiilor şi utilajelor,
viodern B) ; a vacilor de lapte, mecani să caracterizeze relaţiile cesta . este idealul nostru 1987 să îndeplinim integral ky, Viorel Mandache. sînt aprovizionarea cu materia
dragonului al tuturor. Războaiele âu harnici, conştiincioşi, ştiu le a fronturilor şi eva
•cau să ştiu zatori, cetăţeni ai comunei. internaţionale. adus numai suferinţe în sarcinile ce ne revin din
ipi (T -tel); Desehizînd adunarea, to Totodată, vorbitorii s-au liotărîrile Congresului al să-şi organizeze bine mun cuarea ritmică a cărbune
C nul varăşa Ana Maria Ticu- angajat ca prin activita viaţa ■ celor, care le-au ca, îneît zilnic reuşesc să lui la suprafaţă.
■rlile . „—II şan, secretar al comitetu trăit. De aceea, în nu XHI-lea al partidului".
tună în Pa- tea lor practică, prin mai
mbric); Cli- lui comunal de partid, pri buna folosire a pămîntului
(Unirea) ; marul comunei, a vorbit şi aplicarea unei agroteh ROADELE MUNCII SIDERURGIŞTILOR -
îutâtoril de despre semnificaţia politi nici înaintate, să-şi aducă CAMPANIA AGRICOLA DE TOAMNA
!; VULCAN: MESAJE ALE PĂCII Şl DORINŢEI
Hilar (Lu- că a referendumului de întreaga contribuţie la în
'NEA: Mun- la 23 noiembrie, despre po făptuirea obiectivelor noii DE DEZVOLTARE LIBERĂ
(Mincrul) ; litica externă a României revoluţii agrare. Arăturile aaînci -
llallo, taxi I ratorul nr. 2, Vlăduţ Dan-
; URICANI: socialiste, prezentind ini I.ntr-o atmosferă însufle- (Urmare din pag. 1)
i mare (Ke- ţiativele de pace ale se ţitoarc, participanţii la a- ciu preşedintele comitetu pe ultimele suprafeţe
}: Roşcova- cretarului general al parti dunare au adresat o tele lui’O.D.U.S. de. la O.S.M.
roşle); GU- în linişte şi pace, rostim
dului nostru, preşedintele gramă Comitetului Central nr. 2, Gheorghe Angiu, .se
\llce (Mine- un DA hotărît păcii. cretarul comitetului U.T.C. (Urmare din pag. 1) ghe Şofronie şi aiţir. După
IE: Prieteni R e p u b l i c i i , tovarăşul al ■ Partidului Comunist
atria); Con- Nicolae Ceauşescu, largul Român, t o v a r ă ş u l u i — începînd cu acel an al C.S.H. Ei au exprimat, încheierea lucrării la a-
din Santa lor răsunet internaţional. NICOLAE CEAUŞESCU, 1965, anul Congresului al în numele lor şi al cole prafaţa de 20 de ha, re ceastă unitate, formaţia
ra); GEOA- IX-lea al partidului, arăta gilor de muncă, neţănmuri partizată pentru cultura respectivă îşi va continua
storala eroi- în cuvîntui lor. Angelica în care îşi exprimă hotă-
c cultura) ; Roman, Irimie Marian, Ion rîrca de a spune un DA Dumitru Arsinte, preşedin ta încredere în iniţiativa cartofilor, unde s-au îm activitatea pe ogoarele
te voi uita Cionca, Traian Dan, Zo- ferm la referendumul din tele comitetului sindicatu României • socialiste de a prăştiat îngrăşăminte or C.A.P. Şoimuş şi Deva, iar
tia); BRAZI: r.ica Nicula, Milionor Mol- lui, de la uzina nr. 3 oţe- reduce, încă din acest , an, ganice. La arături şi fer apoi, pe măsură ce în fer
CALAN: în 23 noiembrie şi se anga .cu 5 la sută armamentele, tilizări se detaşează prin mele zootehnice se strîng
de cultură); dovan au exprimat adeziu jează să-şi îndeplinească lării — care a inaugurat
listerul sta- nea deplină faţă de aceas neabătut sarcinile ce le re cea mai fertilă perioadă de efectivele şi cheltuielile mi răspundere şi conştiincio stocuri mai mari de gu
(Mureşul); tă nouă iniţiativă de pace vin, spre binele şi prospe înălţare a patriei şi pe litare, măsură care con zitate tractoriştii : Gavrilă noi de grajd, mecanizatorii
lumea este stituie un exemplu domn Mititeanu. Nicolae Lupuţ, se vor deplasa şi în cele
>riilo I—II şi dezarmare a României ritatea patriei. care cu dragoste şi recu
socialiste^ subliniind fap T. ISTRATE noştinţă o numim Epoca de urmat in ceea ce în Ion Borodi, Ion Bogdan. lalte cooperative agricole
Nicolae Ceauşescu —, pro seamnă acţiune concretă Ion Aslmionesei, Vasile din C-U.A.S.C. Deva. con
PENTRU TRIUMFUL RAŢIUNII, PENTRU ducţia de metal a Hune în favoarea păcii şi dez Bob, Ion Nodiş şi alţii. centrarea utilajelor în
EXPRES doarei s-a diversificat con armării. O grijă deosebită faţă de formaţii mari de fertili
^i^sna VIITORUL LUMINOS AL GENERAŢIILOR tinuu, aslmilîndu-se noi în încheiere, participan soarta viitoarei recolte do zare constituind o moda
tragerii tliii DE AZI SI DE MÎINE mărci de oţeluri şi tipo- ţii la adunare au adoptat vedesc şi lucrătorii de la litate eficientă de reali
dîmensiuni de laminaţe, textul unei telegrame a- Asociaţia economică inter- zare a programului sta
1986 : dresate Comitetului Cen cooperatistă Chimindia bilit in scopul sporirii
, 15, 20, 16, „O ştim cu toţii din as muncitor, un prilej so capabile să răspundă soli
pra lecţie a trecutului că lemn de a ne exprima citărilor ramurilor de vîrf tral al Partidului Comunist Aici. şi-a desfăşurat cu capacităţii productive a
războiul este numele mor răspicat hotărîrea DA ale industriei . româneşti: Român, t o v a r ă ş u l u i bune rezultate activitatea pămîntului.
a : 30, 3, 4,
ţii, al distrugerii civiliza pentru pace, DA ‘ pentru energetica nucleară, aero NICOLAE CEAUŞESCU, în şi lucrează în continuare o Mobilizarea responsabilă
ţiei, al vieţii însăşi. Ni viaţă, DA pentru viitorul nautica, petrochimia, con care se subliniază, printre formaţie pentru fertilizări, a mecanizatorilor din
mic nu poate justifica vo luminos al generaţiilor de strucţiile de maşini etc. altele : „împreună cu în care are în dotare un CU.A.S.C. Deva pentru a
inţa unora de suprimare azi şi de mîine 1" în cli A patriei cinstire şi înăl tregul nostru popor, noi, Ifron şi 9 maşini de îm efectua în condiţii cali
şi asuprire a libertăţii po matul emoţionant al adu ţare o dorim cel mai fier siderurgiştii hunedoreni, am prăştiat gunoi care, pînă tativ superioare arăturile
poarelor, demnitatea omu nării — care a fost des binte, iar pentru aceasta primit cu sentimente de acum, a transportat şi a- şi preocuparea pentru fer
: vremea se profundă satisfacţie şi deo plicat în cîmp peste 1 000
să, cu cerul lui însuşi. De aceea, vo chisă de prof. univ. dr. vom vota clin toată inima tilizarea ogoarelor repre
'perit. Izolat tul nostru de la 23 noiem ing. Nicolae Dlma, secre cu un DA hotărît la re sebită mîndrie patriotică tone îngrăşăminte organi zinţi! garanţii sigure că
imiţe slabe, brie — arăta prof. univ. tarul comitetului de partid ferendumul de la 23 no hotărîrea ţării noastre de ce, apropiind de încheiere recoltei viitoare i se pun
la slab pînă al Institutului de mine — iembrie. reducere cu 5 la sută a această importantă acţiune temelii trainice, răspunzînd
Temperatu- dr. ing. Dumitru Fodor,
vor îi cu- rectorul Institutului de mi studenţii Mirela Neaga, în cadrul adunării oa armamentelor, efectivelor de ridicare a fertilităţii astfel prin fapte cerinţe
minus unu ne Petroşani, la adunarea Victor Iordăchescu, pre menilor muncii de la C.S. şi cheltuielilor militare, a- pămîntului Din formaţie lor formulate de secreta
de, iar cele consacrată păcii şi dez Hunedoara consacrată re ceasta constituind expre fac parte, intre alţii, me
plus 5 şi 11 şedintele A.S.C. de la fa canizatorii Teodor Florea, rul general al partidului,
-idicate în armării, care a avut loc cultatea de maşini şi insta. ferendumului de la 23 no sia celei mai înalte res- t o v a r ă ş u 1 Nicolae
Frecvent ieri, în aula institutului — iembrie a.c. au mai luat ponsabilităţi faţă de pre Tibor Bancs. Cornel Mag-
> ceaţă. (Me- va fi pentru noi, cadrele laţii miniere, Ovidiu Şte cuvîntul Ioan Postolaehe. zentul şi viitorul poporului da. Ion Işfan. Gheorghe Ceauşescu, privind înfăp
serviciu L. fan, preşedintele A.S.C. de Burleanu, Dumitru An- tuirea obiectivelor noii
didactice, pentru studenţi, preşedintele comitetului nostru, al întregii onie-
pentru întregul personal la facultatea de mine, sindicatului de la aglome- dreucă, Ioan Rad. Gheor revoluţii agrare.