Page 68 - Drumul_socialismului_1986_11
P. 68
ULUI NR. 9 024 • JOI, 20 NOIEMBRIE 1986 Pag. 3
CIUME
iruloiK'. ii însufleţite adunări ale oamenilor muncii — La ce lucraţi acum ?
io mica facă două cicluri în plus.
lor). inginereşti, a minerilor — în blocul 8, stratul 1,
c — con pentru folosirea eficientă la pregătirea a două aba
tată ani- p e n t r u p a c e ş i d e z a r m a r e a .timpului de muncă, a taje cameră din care se
110 ani instalaţiilor şi utilajelor vor extrage lunar aproape
rirea In cle din dotare. La mina noas 2 500 tone cărbune.
ric stat a CONSTRUIM PENTRU VIAŢĂ, conf. univ. dr. Vasile Iuşan printr-un ferm DA păcii, tră s-a întărit disciplina, Una dintre cele mai o-
Participă PENTRU PACE, PENTRU VIITOR ! secretarul organizaţiei de DA vieţii. tot mai multe formaţii mogene .formaţii, cu cele
ti vele ju- partid nr. 1, şef lucrări Participanţii la adunare realizează în mod constant mai însemnate producţii
araş-Sevc- Oamenii care ctitoresc că oamenii locuiesc în Constantin Semen, şef lu au adoptat textul unei depăşiri de plan. Prelimi suplimentare obţinute de
i, Giurgiu crări Nicolae Niţescu, Iosif telegrame adresate -C. C. al la începutul anului, este
obiective noi pe harta ju condiţii tot mai bune de Jinar, secretarul organiza P.C.R., t o v a r . ă ş u l u i năm încheierea primului
deţului — la Deva şi în confort, că îşi cresc copiii, ţiei de partid nr. 6, expri- NICOLAE CEAUŞESCU, în •an al celui de-al optulea cca condusă de brigadie
Valea Jiului, la Brad, Că- îşi trăiesc viaţa în pace cincinal cu un spor la pro rul Ioachim Faur.
progra- mîndu-şi mîndria faţă de care sînt exprimate gî-nduri — Am aflat că lpnă de
lan, Skneria, Orăştic şi şi linişte. De aceea, votul strălucita iniţiativă de de aleasă preţuire pentru ducţia fizică de cărbune
Haţeg, în multe comune constructorilor va fi unul pace a • României- socialis promotorul înţeleptei poli de peste 1000 tone, cu lună aveţi o depăşire de
— constructorii de la unanim : DA păcii, vieţii, te, a preşedintelui ei, tova tici externe a României toate contractele cu bene circa 400—500 tone cărbu
T.A.G.C.M. Deva s-au în libertăţii. răşul Nicolae Ceauşescu, socialiste şi angajamentul ficiarii din ţară onorate ne. Cum aţi reuşit aceste
sporuri ?
trunit ieri îritr-o însufleţi - în cuvîntul lor, de pro privind reducerea unilate colectivului institutului de a exemplar.
toare adunare pentru a-şi fundă emoţie şi angajare, munci cu stăruinţă şi spi Bilanţul . muncii mineri — Cu oamenii din bri
I: 6,00 Ita- exprima voinţa lor fermă tovarăşii Vian Pârva, pre rală cu 5 la sută a arma rit revoluţionar. pentru lor de la Ţebea, după cum gadă. Fiecare îşi aduce
dimincţii ; de pace. şedintele comitetului sin mentelor, efectivelor şi nc spunea ing. Vasile Tas, partea sa de contribuţie la
Icului; 6,30 dicatului, , Alexandru Ru- cheltuielilor militare şi-au înfăptuirea importantei mi" de la biroul tehnic, pe 10 îndeplinirea planului. Or
lei în a- Deschizînd adunarea, to afirmat hotărîrea ca la a- siuni încredinţate de partid tacii mei, toţi 19, sînt din
Radiojur- varăşul Petru Barna, secre gescu, arhitect, Florea Băr- — pregătirea şi formarea luni şi jumătate, se pre zona Dumbrava-Crişan, Ne
în ţară ; bulescu, secretarul comite propiatul referendum de zintă astfel: la producţia
esei; 8,10 tarul comitetului de partid tului de partid al Brigăzii specialiştilor în domeniul de cărbune prevederile au cunoaştem bine. Cum să
românesc; al T.A.G.C.M., a subliniat la 23 noiembrie să-şi a- mineritului. nu facem treabă frumoa
ştiri; 9,05 în cuvinte calde, emoţio nr. 2, Cornel Căsălean, lăture votul la votul ţării LUCIA LICIU fost depăşite cu 860 tone, să ? Sînt disciplinaţi şi nu
iltătorilor; nante că dintotdeauna ros mecanic, Ilie Stănilă, mais lucrările de pregătire cu
de ştiri ; tru constructor, nu dat glas 500 ml, producţia marfă cu fac nemotivate.
utezători !; tul constructorilor a fost — Cei mai harnici ?...
eccnii de de a ridica ctitorii noi voinţei şi hotărîrii lor şi VOINŢA UNANIMA A MINERILOR DIN 1,5 milioane lei, s-au ob — Mulţi merită să fie
ţe. Cîntc- pentru oameni, pentru via a tovarăşilor de muncă de ţinut importante economii
ublicitatc ; a construi, de a zidi pen LUPENI - DA PĂCII Şl DEZARMĂRII la lemn de mină, cheres evidenţiaţi: Ionel Braica,
de ştiri ; ţa şi munca lor. Mai cu Mircea Tirică, Remus
— Pace — seamă de la Congresul al tru prezentul şi viitorul (Urmare din pag. 1) mele tuturor femeilor de tea şi energie electrică. Manga, Ioan Mateş, Voicu
35 Muzică IX-lea încoace, de cînd în patriei noastre. România la mina Lupeni, ca om al Secretarul comitetului
Buletin de socialistă. muncii şi mamă, îmi alătur de partid al minei, tova Banciu şi alţii-
in ţa seco- fruntea partidului şi a ţării DA hotărît la referendum, răşul Gheorghe Budugan, Rezultate frumoase au
Corul de se află, prin vrerea una în telegrama adoptată alături de întregul nostru glasul voinţei unanime a obţinut şi minerii conduşi
oteleviziu- nimă, cel mai iubit fiu de participanţi, adresată minerilor şi la 23 noiem a întărit afirmaţiile direc
i comoara al naţiunii, tovarăşul Comitetului Central al popor, pentru înfăptuirea brie. în cadrul referendu torului, subliniind că în de Vasile Moşneag, de la
:,oo De la dezarmării şi „un NU ho- anii actualului cincinal care s-au remarcat Sandu
Avanpre- Nicolae Ceauşescu — a sub Partidului Comunist Ro , tărît războiului. „Colecti mului, voi vota în numele Mariş şi Nicolae Faur, cit
15,15 liniat vorbitorul — noile mân, t o v a r ă ş u l u i vieţii, al păcii". Mina Ţebea va cunoaşte
;te; 15,10 construcţii industriale, lo NICOLAE CEAUŞESCU, vul minei noastre, spunea un amplu proces de dez şi echipele de pensionari
lâna: 16,00 la rîndul său”, maistrul în încheiere, adunarea voltare a capacităţilor de ce execută lucrări de pre
AU- cuinţele, edificiile social- constructorii şi-au reafir miner Vasile Sccuianu,' din minerilor a adoptat o gătiri şi investiţii, coordo
6, ţ leta- culturale, intr-un cuvin,t, mat angajamentul de a sectorul îl,; îşi alătură gla telegramă adresată Comi producţie în cariere şi în
; x<,00 Bu- noul, modernul a apărut munci cu toate forţele tetului Central al P.C.R., subteran, va fi dotată cu nate de Petru Cheşa, Va
17,05 Ha sul tuturor fiilor pămîntu- utilaje şi instalaţii moder sile Patriciii şi Cornel
lo no mi că ; la tot pasul. Ansambluri pentru îndeplinirea exem .lui românesc şi prin tot ce t o v a r ă ş u l u i NICOLAE Gruieţ.
şi te cînt, de locuinţe, adevărate ora plară a sarcinilor ce le CEAUŞESCU, în care se ne, care vor uşura efor
8,00 Orele şe noi s-au ridicat în Va revin din istoricele hotă- facem în abataje, la lo- spune : „Cu profundă niîn- turile fizice ale oamenilor La depăşirile raportate
hotărît la " curile . noastre de muncă, .. şi vor conduce la creşte de Mina Ţebea pe perioa
lin 23 no- lea Jiului, la Deva, Hune rîri adoptate de Congresul ; sîritcm _ hotărîţi . să • contri- . drie şi adîncă recunoştin da trecută din acest an
00 Buletin doara şi Brad. la Călan, al Xlll-lea al partidului. • Ijuim la înflorirea patriei, ţă pentru marile realizări rea productivităţii muncii.
AmUtea- ale „ E p o c i i Nicolae în urmă cu cîteva zile, un aport important 1-a-u
fi
20, Q Ka- Orăştic şi Haţeg. Ne este la .bunăstarea tuturor ce- la ieşirea dintr-un rodnic avut colectivele microca-
0 Clrcula- mai marc bucuria să ştim GH. I. NEGREA . tăţc-nilor ei. Iată de ce Ceauşescu", minerii de Ia rierci, coordonate de Ioan
fureşteană; • optăm pentru pace şi Lupeni vă mulţumesc din schimb i-am cunoscut pe
estia riv. ; adîncul inimii pentru grija cei mai harnici mineri ai Incău şi Ioan Dragoşa —
itr-o oră ; MESAJUL DE PACE AL LUCRĂTORILOR spunem un DA ferm dez Ţebei. între ei se numără de unde am reţinut nume
poetic ; armării". Cuvintele mais-,' ce Ie-o purtaţi şi se an şi Constantin Muscări, şef le excavatoriştilor Gheor
muzicală; OGOARELOR Irului minier, ca şi ' alo gajează ca în perioada
deţin de care a mai rămas pînă la de brigadă la pregătiri. în ghe Şimon şi Dorel Clej,
Sala de festivităţi a con tul că prin reducerea cu 5 sing. Mariuş Mărăscu, şe sfîrşitul anului să extragă luna octombrie a.c. a rea ale conducătorilor auto Ni
siliului popular a găzduit, la sută a armamentelor, ful .sectorului I, precum şi o producţie suplimentară lizat cea mai mare depă colae Lupu, Viorel Skne-
ieri, adunarea pentru pace efectivelor şi cheltuielilor ale preşedintei- comisiei de de 10 000 tone cărbune. şire de plan din acest an: drea şi Trăian Răpcău —,
şi dezarmare a lucrători militare, ţara noastră ofe femei, Maria Cohdoiu, au Astfel, realizările din pri de 60 la sută. Ne-a spus: precum şi contribuţia raio
lor ogoarelor din comuna ră întregii lumi un exem fost primite cu, aceeaşi — Sîntem 10 ortaci în nului mecano-energetic,
Ilia. Au fost prezenţi mem plu de acţiune practică în aprobare unanimă ele cei . mul an al cincinalului, vor brigadă. în fiecare lună condus, dc maistrul Gheor
ărţire tem- prezenţi la adunare. „Fie fi. cu 200 000 tone cărbune
,c I-II (Pa- bri ai cooperativei agri direcţia dezarmării şi pă nc-am depăşit sarcinile. ghe Bolcu, care s-a ocu
2rca Vlaşi- cole de producţie, lucrători cii, făuririi unei lumi mai care părinte, fiecare mamă . cocsifieabil mai . mari faţă Oamenii din formaţie, din pat cu responsabilitate de
IUNEDOA- doreşte să-şi crească co de cele din anul 1985. A- tre care îi amintesc pe întreţinerea şi repararea
î-te încet ai Asociaţiei economice in- bune, în care pacea şi co piii în linişte şi ;pace.' A-.
Revolta tercooperatiste de creştere laborarea dintre popoare ceasta este-garanţia ca în Petruţa Miron, Bella Csa- instalaţiilor şi utilajelor,
odern B) ; a vacilor de lapte, mecani să caracterizeze relaţiile cesta . este idealul nostru 1987 să îndeplinim integral ky, Viorel Mandaclie, sînt aprovizionarea cu materia
dragonului zatori, cetăţeni ai comunei. al tuturor. Războaiele âu harnici, conştiincioşi, ştiu le a fronturilor şi eva
au să ştiu internaţionale. adus numai suferinţe în sarcinile ce ne revin din
>i CC -tel); Deschizînd adunarea, to Totodată, vorbitorii s-au liotărîrile Congresului al să-şi organizeze bine mun cuarea ritmică a cărbune
C nul varăşa Ana Maria Ticu- angajat ca prin activita viaţa celor, care le-âu Xlll-lea al partidului”. ca, îneît zilnic reuşesc să lui la suprafaţă.
Iile . .u—II şan, secretar al comitetu tea lor practică, prin mai trăit. De aceea, în nu
ană în Pa-
brie); Cli- lui comunal de partid, pri buna folosire a pământului
(Unirea) ; marul comunei, a vorbit şi aplicarea unei agroteh ROADELE MUNCII SIDERURGIŞTILOR -
itâtorii de despre semnificaţi-a politi nici înaintate, să-şi aducă CAMPANIA AGRICOLA DE TOAMNA 3
VULCAN: MESAJE ALE PĂCII Şl DORINŢEI
Liar (Lu- că a referendumului de întreaga contribuţie la în
ÎEA: Mun- la 23 noiembrie, despre po făptuirea obiectivelor noii DE DEZVOLTARE LIBERĂ
(Minerul) ; litica externă a României revoluţii agrare. Araturile adinei -
silo, taxi ! ratorul nr. 2, Vlăduţ Dan-
URICANI: socialiste, prezentind ini I.ntr-o atmosferă însufle- (Urmare din pag. 1)
mare (Ke- ţiativele de pace <ile se ţitoarc. participanţii la a- ciu preşedintele comitetu pe ultimele suprafeţe
Roşcova- cretarului general al parti du-nare au adresat o tele lui’ O.D.U.S. de. la O.S.M.
oşie); GU- dului nostru, preşedintele gramă Comitetului Central în linişte şi pace, rostim nr. 2, Gheorghe Anfiiu, .se
lcc (Mine- un DA hotărît păcii. cretarul comitetului U.T.C. (Urmare din pag. 1) ghe Şofronie şi aiţu. După
C: Prieteni R e p u b l i c i i , tovarăşul al - Partidului Comunist
:ria); Con- Nicolae Ceauşescu. largul Român, t o v a r ă ş u l u i — începînd cu acel an al C.S.H. Ei au exprimat, încheierea lucrării la a-
in Santa lor răsunet internaţional. NICOLAE CEAUŞESCU, 1965, anul Congresului al în numele lor şi al cole prafaţa de 20 de ha, re ceastă unitate, formaţia
t); GEOA- IX-lea al partidului, arăta gilor de muncă, neţănmuri partizată pentru • cultura respectivă îşi va continua
orala eroi- în cuvîntul lor, Angelica în care îşi exprimă hotă- ta încredere în iniţiativa activitatea pe ogoarele
cultură) ; Roman, Irimie Marian, Ion rîrca de a spune un DA Dumitru Arsinte, preşedin cartofilor, unde s-au îm
e voi uita Cionca, Traian Dan, Zo- ferm la referendumul din tele comitetului sindicatu României - socialiste de a prăştiat îngrăşăminte or C.A.P. Şoimuş şi Deva, iar
a); BRAZI: lui, de la uzina nr. 3 oţe- reduce, încă din acest, an, ganice. La arături şi fer apoi, pe măsură ce în fer
ZALAN: In rica Nicula, Milionor Mol- 23 noiembrie şi se anga .cu 5 la sută armamentele, tilizări se detaşează prin mele zootehnice se strîng
b cultură); dovan au exprimat adeziu jează să-şi îndeplinească lării — care a inaugurat
sterul sta- nea deplină faţă de aceas neabătut sarcinile ce le re cea mai fertilă perioadă de efectivele şi cheltuielile mi răspundere şi conştiincio stocuri mai mari de gu
(Mureşul); tă nouă iniţiativă de pace vin, spre binele şi prospe înălţare a patriei şi pe litare, măsură care con zitate tractoriştii : Gavrilă noi de grajd, mecanizatorii
urnea este care cu dragoste şi recu stituie un exemplu domn Mititeanu. Nicolae Lupuţ, se vor deplasa şi în cele
iile I—II şi dezarmare a României ritatea patriei. lalte cooperative agricole
socialiste, subliniind fap T. ISTRATE noştinţă o numim Epoca de urmat in ceea ce în Ion Borodi, Ion Bogdan.
Nicolae Ceauşescu —, pro seamnă acţiune concretă Ion Asimionesei, Vasile din C.U.A.S.C. Deva. con
PENTRU TRIUMFUL RAŢIUNII, PENTRU ducţia de metal a Hune în favoarea păcii şi dez Bob, Ion Nodiş şi alţii. centrarea utilajelor în
iXPRES doarei s-a diversificat con armării. O grijă deosebită faţă de formaţii mari de fertili
VIITORUL LUMINOS AL GENERAŢIILOR tinuu, asimilîndu-se noi în încheiere, participan soarta viitoarei recolte do zare constituind o moda
ragerii din DE AZI SI DE MÎINE mărci de oţeluri şi tipo- ţii la adunare au adoptat vedesc şi lucrătorii de la litate eficientă de reali
zare a programului sta
Asociaţia economică inter-
textul unei telegrame a-
1986 : d imenşi uni de laminate, dresate Comitetului Cen cooperatistă Chimindia bilit in scopul sporirii
15, 20, 1G, „O ştim cu toţii din as muncitor, un prilej so capabile să răspundă soli
pra lecţie a trecutului că lemn de a ne exprim-a citărilor ramurilor de vîrf tral al Partidului Comunist Aici. şi-a desfăşurat cu capacităţii productive a
războiul este numele mor răspicat hotărîrea: DA ale industriei . româneşti: Român, t o v a r ă ş u l u i bune rezultate activitatea pămîntului.
: 30, 3, 4,
ţii, al distrugerii civiliza pentru pace, DA p'entru energetica nucleară, aero NICOLAE CEAUŞESCU, în şi lucrează în continuare o Mobilizarea responsabilă
ţiei, al vieţii însăşi. Ni viaţă, DA pentru viitorul nautica, petrochimia, con care se subliniază, printre formaţie pentru fertilizări, a mecanizatorilor din
mic nu poate justifica vo luminos al generaţiilor de strucţiile de maşini etc. altele : „împreună cu în care are în dotare un C.U.A.S.C. Deva pentru a
inţa unora de suprimare azi şi de mîine !" în cli A patriei cinstire şi înăl tregul nostru popor, noi, Ifron şi 9 maşini de îm efectua în condiţii cali
şi asuprire a libertăţii po matul emoţionant al adu ţare o dorim cel mai fier siderurgiştii hunedoreni, am prăştiat gunoi care, pînă tativ superioare arăturile
poarelor, demnitatea omu nării — care a fost des binte, iar pentru aceasta primit cu sentimente de acum, a transportat şi a- şi preocuparea pentru fer
vremea se plicat în cîmp peste 1 000
ă, cu cerul lui însuşi. De aceea, vo chisă de prof. univ. dr. vom vota din toată inima profundă satisfacţie şi deo tilizarea ogoarelor repre
jerit. Izolat tul nostru de la 23 noiem i-ng. Nicolae Dirna, secre cu un DA hotărît la re sebită mîndrie patriotică tone îngrăşăminte organi zintă garanţii sigure că
miţe slabe, brie — arăta prof. univ. tarul comitetului de partid ferendumul de la 23 no hotărîrea ţării noastre de ce, apropiind de încheiere recoltei viitoare i se pun
a slab pînă al Institutului de mine — iembrie. reducere cu 5 Ia sută a această importantă acţiune temelii trainice, răspunzînd
Temperatu- dr. ing. Dumitru Fodor,
vor fi cu- rectorul Institutului de mi studenţii Mirela Neaga, în cadrul adunării oa armamentelor, efectivelor de ridicare a fertilităţii astfel prin fapte cerinţe
minus unu ne Petroşani, la adunarea Victor Iordăchescu, pre menilor muncii de la C.S. şi cheltuielilor militare, a- pămîntului Din formaţie lor formulate de secreta
le, iar cele consacrată păcii şi dez Hunedoara consacrată re ceasta constituind expre fac parte, între aiţii. me
plus 5 şi 11 şedintele A.S.C. de la fa sia celei mai înalte res- canizatorii Teodor Florea. rul general al partidului,
;dicate în armării, care a avut loc cultatea de maşini şi insta. ferendumului de la 23 no i o v a r ă ş u 1 Nicolae
Frecvent ieri, în aula institutului — iembrie a.c. au mai luat ponsabilităţi faţă de pre Tibor Bancs. Cornel Mag-
ceaţă. (Me- va fi pentru noi, cadrele laţii miniere, Ovidiu Şte cuvîntul Ioan Postolache, zentul şi viitorul poporului da. Ton fşfan. Gheorghe Ceauşescu, privind înfăp
serviciu L. fan, preşedintele A.S.C. de tuirea obiectivelor noii
didactice, pentru studenţi, preşedintele comitetului nostru, ol întregii ome Burleanu,. Dumitru An-
pentru întregul personal la facultatea de mine, sindicatului dc la aglome- niri". dreucă, Ioan Rad. Gheor revoluţii agrare.