Page 72 - Drumul_socialismului_1986_11
P. 72
î. 9 025 9 VINERI, 21 NOIEMBRIE 1986 Pag. 3
Conducătorul - specialist şi om politic I ■ CINCINALUL VIII • DEZVOLTAM INTENSIVA-/
HUNE
în organizarea Comitetu condiţiile de clima din plan larg. Avem un cli Acestui exemplu vorbi
lui orăşenesc de partid Si- ţara noastră. mat propice de lucru, ne torul i-a mai adăugat u-
meria, la I.M.M.R. a avut In timpul dezvoltării întîlnim săptămânal. şi a- nul, tot atît de expresiv Pe întregul flux de laminare
Koniânici,
icc. Cîii- loc o importantă dezbatere ideilor, vorbitorul a fost n.alizăm stadiul îndeplini în privinţa curajului de
tice (co- cu tema „Conducătorul — întrebat, cum se obişnu rii obiectivelor stabilite. a aborda probleme difi
specialist şi om politic" ieşte într-o autentică dez Continuând firul' discu cile,, .probitatea, profesio (Urmare din pag. 1) Muncitorii specialişti
SEI 18,30 la caro au participat re batere, prin ce se concre ţiei, Liviu Bădilă, ingine nală şi angajarea' în a le Mircea Simina şi Costache
Sknioncscu, maistrul prin
unc di- prezentanţii cîtorva unităţi tizează simbioza specialis rul şef al I.M.M.R., s-a soluţiona. .întreprinderea fruntaşe ocupate de-a lun cipal Angliei Popcscu,
la l’ala- economice ale oraşului. tului şi omului politic în referit la cîteva _ preocu dispune de o presă de 400 gul anilor în întrecerea sing. Gheorghc Bocan aso
irilor şi Conducînd dezbaterea, cazul sitUsjtieî aflată in pări de mare însemnătate tone forţă, care ieşise din socialistă desfăşurată în ciau preocupările pentru
Marca tovarăşa Maria Bianu, se discuţie. Răspunsul a ve economică existente în u- funcţie pentru că i -se tre secţiile şi uzinele com
calitate ale celor ce mun
populară cretar adjunct cu proble nit firesc, în care s-au nitatc, subliniind : crăpase berbecul. Timp binatului. Pot afirma, fă cesc în sectorul ajustaj cu
or mun- mele de propagandă al subliniat cîteva elemente — Cu numai cîţiva ani de patru luni n-n funcţio ră urmă de reţinere, că
Gapitală comitetului .orăşenesc de de substanţă, din care re în urmă am creat un co nat, iar unitatea a fost bătălia pentru calitate re extinderea procedeului dc
dezar- partid-, a realizat o reuşită producem- succint: lectiv de ingineri, maiştri, nevoită să apeleze la alte prezintă o reală stare de răcire dirijată a laminate
păcii. deschidere asupra cîtorva — Faptul că staţiunii muncitori cu înaltă cali- unităţi din ţară pentru spirit a întregului nostru lor în cuptorul de trata
ment termic (se obţine
dintre cerinţele esenţiale a-şi faec o parte din pie colectiv. astfel o sensibilă îmbună
ţtea pla- ale conceptului secretaru sele necesare. Tînărul in Argumente în sprijinul
') lui general al parti Dezbatere organizată de Comitetul giner Dorin Romoşan, îm acestei afirmaţii ne-au tăţire o caracteristiciloi
I literar» preună cu un colectiv, fost relevate, intr-adevăr, fizico-mecanicc şi este e-
dului, tovarăşul Nicolae
Ceauşescu, privitor la ca orăşenesc de partid Simeria şi-a asumat răspunderea pe întregul „fir" al produc vitată formarea fulgilor
nliul (co soluţionării chestiunii. Şi, ţiei. Pentru cuptorarii şi crăpăturilor), precum şi
lităţile profesionale, politi
ţi straiu ce şi morale ale conducă a soluţionat-o. A fost un din- brigada maistrului cu folosirea mai judicioa
ri a pre- noastre i s-a încredinţat licăre, căruia i s-au în adevărat act de eroism, Mihai Purţuc, pentru lă să a parcului de maşini
Nicolae torului. în rândurile ce una dintre sarcinile de credinţat sarcini impor cătuşii dc la întreţinerea tehnologico de finisat (ceea
urmează redăm sintetic e- pentru că s-a sudat efec
euin iu lementele principale ale bază ale asimilării, ca să tante cu privire la ridica tiv timp de 48 ore la cald, cuptoarelor adînci şi a ce a dus la creşterea can
tităţilor dc metal cu o
spunem aşa, a producerii
rea nivelului tehnic al în
ace (co- dezbaterii. treprinderii şi al produc iar lucrarea a reuşit foar cuptorului cu propulsie,
plutei a reprezentat un
rtaj-escu Conchizînd că una din gest onorant, care s-a ţiei. te bine. Cînd presa a re conduşi de maistrul prin prelucrare avansată a su
innnt al intrat în producţie a fost cipal Gheorghc Breaz, prafeţelor).
tre expresiile cele mai re transformat efectiv în De curînd, un grup de pentru tiglerişti şi termo-
:cce şi tr-o angajare colectivă, eu ca o zi de sărbătoare. De neconceput o anali
ir) velatoare şi mai viguroase oameni din întreprindere Toţi participanţii la tchnicicni, calitatea, în ză a modului în care co
ale dublei ipostaze a con un grad sporit de respon au reprezentat cu succes dezbatere — Ia-cob Dimu- forma sa concretă, se re lectivul laminorului de
ducătorului o reprezintă sabilitate majoră. Pentru judeţul Hunedoara la fa lete, şeful Staţiei C.F.R.- găseşte în încadrarea în 800 mm acţionează pentru
implicarea sa în activita că aici este vorba, între za naţională a unui con călători, Ghcorghe Blă-' timpul prescris pentru ridicarea nivelului calita
altele, de condiţiile de curs profesional din do preluarea lingourilor calde tiv al producţiei fără soli
tea de creaţie tehnieo- înaltă eficienţă economi găilă, secretarul comitetu
ştiinţifică, fie printr-o meniul transporturilor şi lui de partid de la Nod- trimise de oţelari, în res citarea... vizei C.T.C. Iată
că a posibilităţilor, a re telecomunicaţiilor ce a a- pectarea riguroasă a regi ce ne spunea, în încheie
participare nemijlocită, fie zervelor de materii prime vut Ioc la Craiova. Daniel calc ferată, Toan Ho- mului termic dc încălzire, re, maistrul Constantin
toiu, secretarul • consiliului
6,W Ra- stimulînd-o printr-o multi şi materiale, care să de Silvestru şi Petru Teheian popular orăşenesc — care în preocupările pentru e- Florescu, şeful grupului
mincţil , tudine de forme. în aceas termine şi suprimarea în au obţinut premiul II cu conomisirea combustibi de control tehnic al cali
ilui; 6,30 proporţii sporite a efortu cunosc bine frământările
în a- tă zonă, dr. ing. Stelian Dispozitivul- pneumohi- şi strădaniile colectivelor lului (prin asigurarea bu tăţii laminatelor: „Toţi cei
ladiojur- Radu, de la Staţiunea de lui valutar naţional. Aşa draulic de îndreptat tra pentru a-şi îndeplini sar nei funcţionări a recupe 30 de controlori din gru
î ţară ; cercetări silvice din loca stînd lucrurile, colectivul versele frontale ale va ratoarelor de căldură şl pă ne-am dorit mereu să
e' 8,io cinile, au fost unanimi în
sc; litate, cu o modestie ee nostru de cercetare, for goanelor de marfă, 'ar aprecierea că asomenea etanşeizarea cuptoarelor). depăşim condiţia de... des
:L-^9,05 mat aproape în totalitate Costcl Popa şi Mircea expresii de conştiinţă sînt La linia de laminare, coperitori de defecte ale
culători- se înrudeşte atît de bine muncitorii conduşi de produselor finite, să con
cie ştiri; cu hărnicia, seriozitatea şi din comunişti, şi-a asu Piscoi au obţinut premiul rezultatul climatului de maiştrii de schimb Avram
într-un probitatea ştiinţifică, a mat răspunderea încredin 111 pentru o linie tehno lucru, de dăruire, răspun tribuim într-un fel mai
Cîntcce dere şi angajare creat şi Petruse, Ioan Şandru şi concret la efortul-întregu
luţiona- prezentat cîteva dintre re ţată ca pe -o obligaţie de logică de degresat şi spă Dumitru Orăşanu deţin lui colectiv pentru îmbu-‘
le; 11,00 zultatele dobîndite in ac primă însemnătate şi a lat rulmenţii din cutiile stiimulat de organizaţiile alto argumente prin care
; 11,05 de partid. nătăţirca calităţii produc
11,30 ţiunea dificilă de obţinere trecut la acţiune concre de osii, care lucrează în ilustrează elocvent intere ţiei. Sîntem mîndri că am
muzică a arborelui de plută, în tă, desfăşurată pe un regim automat. CORNEL ARMEANU sul tuturor pentru mereu reuşit să transformăm a-'
; /nai buna calitate a pro
) ştiri ; coastă dorinţă în realitate.
•a fol- ducţiei. „Deşi laminorul Un exemplu edificator îl
’artidul, nostru este cel mai vechi constituie contribuţia- noas
lune de din întreaga uzină nr. 4, tră la creşterea scoaterii
is înalt Cadru ferii! pentru formarea şi educarea elevilor
e; 13,00 noul — ca factor cu im de metal. ■ Astfel, prin re
5,00 A- plicaţii hotăritoare pentru manierea totală a porţiu
Jlo-tv. ; creşterea • calităţii — este
opere- Constatarea din titlul a- cipline de învăţământ şi Cadru fertil pentru for Festivalul naţional -‘„Ginta-, nilor . cu defpcte vizibile,
rumoa- marea şi educarea elevi rea' României"). 6 prezenţă permanentă, precum şi prin recupera
i scris; cestor însemnări a rezultat meserii, la sesiunile de re remarcă laminatorul şef rea şi prelucrarea mecani-
16,15 din analiza şi dezbaterile ferate şi comunicări ştiin lor, consiliul de conduce Analiza; programul de
Creaţii adunării generale a perso ţifice unde s^au obţinut re al liceului a acordat tu Marin Burtică. Astfel, de . că a capetelor de bare Cu
al Dlda „măsuri, dezbaterile au ce cîteva luni, lâ ca jele pre lungimi sub STAS, dar'
I Gon- nalului didactic de la Li 111 premii şi menţiuni (în turor laturilor activităţii rat noului consiliu de con gătitoare şi finisoare s-a admise de unii benefi
-
Pentru ceul industrial ni . 2 Deva, întrecerile judeţene şi re şcolare o preocupare spo ducere să- se afirme ca un* trecut la o nouă calibrare
u dez- unitate de învăţământ în publicane)". rită. -Sub îndrumarea orga forum de acţiune, să -se ciari, care le utilizează cu
pace, care consiliul de conduce nizaţiei de partid s-a întă a laminatelor din oţel bune rezultate în produc
idepen- Urmărind corelarea ju implice permanent şi di pentru rulmenţi, care a ţia curentă' specifică, am
tnitatea re, întregul colectiv s-au dicioasă a predării eunoş'-- rit colaborarea dintre şcoa_ rect în activitatea colecti dus la îmbunătăţirea sub concurat la realizarea, nu
: i8,oo implicat .cu competenţă şi tinţelor tehnologice cu ac fă, organizaţia de tineret vului, urmărind îndea
1
;
Da ho- răspundere în pregătirea şi comitetul - cetăţenesc de stanţială a suprafeţei pro mai în cursul lunii octom-
iui din tivitatea practică produc proape pregătirea în spe dusului finit, elkninîn- brie a.c., a unei economii
M- profesionai-ştiinţifică, ■ în tivă, prin elaborarea unor părinţi pe linia educaţiei cialitate a elevilor, prin- du-se operaţia de cojite de 120 kg la tona de ba
(K d- educarea .patriotică,.,, re programe de lucru comu prin şi pentru muncă, pa tr-o integrare reală şi efi
Sport: voluţionară a elevilor.. Da-. triotică, revoluţionară a e- ce se executa ulterior la re laminate din blumuri.
ional ; ne ale inginerilor şi maiş- cientă a şcolii cu produc minării (cu pierderi dc O participare modestă,
, aten- - rea de seamă privind acti trilor-instructori, s-a asi levilor. Stau mărturie lo ţia şi cercetarea, prin in metal). De asemenea, de care confirmă însă uri a-
)0 Kn- vitatea desfăşurată de con gurat — paralel cu par curile I pe şantierele na tensificarea activităţii de
Pentru siliul de conducere în pe ţionale ale tineretului (la curînd am asimilat o devăr indiscutabil — în
ea na- curgerea integrală a pro Anina, diploma de „Bri corelare interdisciplinară, nouă tipodiimensiune de Larn moral dc 800 mm, din
,00 I.a rioada 1982—1986, ca şi gramelor şcolare — reali prin educarea materialist- C.S. Hunedoara : îmbună
1 O 7l dezbaterile ce i-au urmat zarea şi depăşirea planului gadier fruntaş" la Rîu Ma- torc rotunde din oţel ino
[oment au relevat locul şi rolul a- de producţie.. (în perioada re-Retezat), ca şi titlurile ştiinţifică, revoluţionară, xidabil pentru ţevi,' extin- tăţirea continuă a calită
citate; patriotică a elevilor. zînd gama laminatelor do ţii producţiei este cuvân
zicală; cestei . unităţi de învăţă- 1982—1986 s-au realizat 6,7 de laureat (pentru focu la un diametru maxim de tul de ordine âl întregu
i de mînt în pregătirea elevi milioane lei faţă de 5,65 rile I, II şi 111 pe ţară în LUCIA LICIU 180 mm la 200 mim". lui colectiv".
lor, în concordanţă cu ne milioane planificat). Evi
cesarul forţei de muncă denţiind aceste rezultate,
prezente şi viitoare ale ca şi rostul activităţii prac
I.E.C. Deva. I.E. Haţeg, tice, tehnicianul cu produc
I.R.E. Deva, A.C.M.R.U.E. ţia, Augustin Porcar, a ce săptAmîna viitoare la televiziune
Deva şi al altor unităţi cu rut noului consiliu de con DUMINICA, 23 NOIEMBRIE Tezaur folcloric (c) • 20,50 Roman mentelor (c). Unitatea — crezu
profil energetic.
f tem- ducere găsirea celor mai • 11,30 Telejurnal. Azi la refe foileton: „Calvarul" (e) • 21,50 Te nostru dintotdeauna (c) • 20,50 Uni
1 (Pa- „Promovarea spiritului adecvate soluţii de organi lejurnal. rea ne-a fost leagănul dinţii — ver
Vlaşi- modern în organizarea lec zare a practicii, în aşa fel rendum: participare unanimă, un suri şi cîntece patriotice şi revolu
;doa- ţiilor, utilizarea strategiilor Da ferm pentru prosperitatea pa
incet încât sarcinile de plan să triei, pentru pace în lume ! • 11,45 MARŢI, 25 NOIEMBRIE ţionare • 21,05 Cadran mondial (c
evolta noi, active în procesul de fie realizate paralel cu • 21,20 Ziua internaţională de so
i lî) , predare-evaluare a cunoş însuşirea de către elevi a Lumea copiilor * Telcfilmoteca de • 20,00 Telejurnal • 20,20 Teatru lidaritate cu lupta poporului pales
nulul tinţelor au determinat — ghiozdan (c): „Gemenii în vacanţă". tv.: „Răspîntia cea mare", de Vic
5 ştiu arăta prof. Rodica Lazăr, deprinderilor în meserie. Ultimul episod • 12,45 Cîntec ro tor Ion Popa. Adaptare pentru tv. tinian 0 21,25 Serial ştiinţific (c) :
tstel); Integrarea învăţământu mânesc, cîntec dc pace (c). Muzică „Din tainele naturii" (episodul 1)
itanul directorul liceului — dez dc Ioana Prodan şi Constantin Di- • 21,50 Telejurnal.
I—IJ voltarea motivaţiei pentru lui cu cercetarea şi crea populară • 13,00 Telejurnal o 13,15 nischiotu • 21,50 Telejurnal.
a Pa- învăţare la majoritatea ţia a fost. pentru activita Album duminical (p.c.): * Mesaj de
; cu tea consiliului dc condu pace. Poezie şi muzică * Raliul * SÎMBĂTA, 29 NOIEMBRIE
rea) ; elevilor, - sporirea randa cere, problemă prioritară. MIERCURI, 26 NOIEMBRIE
1 de mentului şcolar. Nivelul Copiii noştri iubesc pacea * Să cîn- ■ • 20,00 Telejurnal • 20,15 Viaţa • 13,00 Telejurnal • 13,05 La
CAN: i bun de pregătire poate fi Lărgirea colaborării între tăm azi omenirii! — muzică şi ver
(L.U- profesorii de discipline suri dedicate păcii * Teatru scurt economică • 20,25 Unită Românie, sfîrşit dc săptămînă (p.c.). Din cu
Can- 1 evidenţiat, şi prin coefi fundamentale, ingineri şi stăpînă pe destin — versuri şi cîn prins: * Mîndru cîntec românesc
crul); cientul de promovabilitate * Microrecit.nl * Lumea minunată a tcce patriotice, revoluţionare • 20,35 — melodii populare * Gala desenu
:hlpaj (an de an în perioada a- maiştri-instructori a con filmului e 14,45 Telejurnal. Azi Ia
Mun- dus — după ciim relevau referendum: adeziune deplină, una Tribuna tv. Emisiune de dezbateri lui animat * Marile momente ale
: Ul- nalizată a fost de peste prof. Eugenia Ruda, prof politico-ideologice • 20,50 Film se baletului * Trecut de glorii — stră
Rete- 99,4 la sută şi chiar de nimă la întreaga politică internă şi rial: „Ambulanţa" (c.) • 21,50 Te lucitor prezent * Vrednici părinţ
tacus sută la sută), în timp ce Rodica Uieţu, ing. Dan externă a partidului şi statului nos
teauu coeficientul de mediocrita Motîntău — abordarea şi tru ! • 19,00 Telejurnal. DA una lejurnal. — vrednici urmaşi * O melodie în
Prie- elaborarea unor teme le nim la referendum • 19,30 Pledoa primă audiţie * Simboluri ale uni
ria) ; te a scăzut (anual între JOI, 27 NOIEMBRIE tăţii * I... Alba Iulia-n cetate. Mo
San- 26—30 la sută), ceea ce gate strîns de domeniul e- rie pentru viaţă (c) • 19,50 Unire
ira) ; a situat liceul pe locuri nergeticii, cum au fost cele — Unitate — Pace (c). Spectacol Ii- • 20,00 Telejurnal e 20,20 Viaţa ment poetic * Cîntece şi dansuri
loara vizînd utilizarea surselor terar-muzical • 20,40 Film artistic economică • 20,35 Itinerar iugoslav populare din Republica Populară
se fruntaşe pe judeţ şi chiar neconvenţionale de energie Socialistă Albania * Telesport *
rul» la nivelul Ministerului E- (c) : „Columna" — ultima parte • — documentar (c) o 20,45 Istoria în Idealul Unirii în arta plastică * Au
eeria nergiei Electrice. Statutul la nivelul şcolii (realiza 21,45 Telejurnal. Azi Ia referendum monumente (c) o 21,10 însemne ale
lestl- rea unui panou solar, con — vibrantă reafirmare a voinţei în unui timp eroic o 21,25 Invitaţie tograf muzical: Angola Similea e>
AN : liceului industrial nr. 2 s-a strucţia microcentralei eo 14,40 Noiembrie. Cronica evenimen
îrde- relevat şi prin rezultatele tregii naţiuni de a înfăptui progra în studiourile Radiotelcviziunii (c). telor politice © 19,00 Telejurnal ®
arâ); frumoase la examenele liene), economisirea ener mele de dezvoltare multilaterală a Selecţiuni din Concertul dedicat
în pentru treapta a II-a, de giei electrice (iluminatul patriei, într-o lume a păcii şi co Păcii şi Zilei Naţiunilor Unite • 19.20 Teleeneiclopedia (c): * Pagini
LIA: de siguranţă, sistem pro laborării. 21,50 Telejurnal. de vitejie in străbuna vatră dacică
mea bacalaureat, precum şi la (II) * Unire-n cuget şi-n simţiri (II)
Ina); admiterea în învăţământul priu de alimentare cu © 19,55 Cîntăm d-alea d-ale noas
[firul superior (158 elevi admişi energie electrică în perioa LUNI, 24 NOIEMBRIE VINERI, 28 NOIEMBRIE tre (c). Spectacol de varietăţi o 20,45
în perioada 1982—1986), ca dele de vîrf ale curbei de • 20,00 Telejurnal m 20,20 Ori • 20,00 Telejurnal *> 20,20 Viaţa Teatru tv. : . Mihai Viteazul" (c) •
şi la concursurile pe dis sarcină). zont tehnico-ştiinţific (p.c.) • 20,35 economică • 20,35 Memoria docu 22.20 Telejurnal.