Page 75 - Drumul_socialismului_1986_11
P. 75
Pag. 2 DRUMUL SOCIALIS
Oamenii rrmncU hunedoreni, intr-un singur glas :
DA! la referendumul de la 2 3 noiembrie
13.00
13,05 M Te
-z tăi
„CETĂŢILE DE LUMINĂ" SE CONSTRUIESC DA, DIN INIMĂ, PENTRU PACE SI VIITOR ; • le:
ÎN PACE, PENTRU PREZENTUL Şl VIITORUL C A N D I D A P A X NU HOTĂRÎT RĂZBOIULUI ! or
ni
M-am născut, am crescut tăţi comerciale prestatoare Iul
li»
PAŞNIC AL OAMENILOR Aşa o numea- Ovidius intr-un vers celebru, „candida" şi am urmat cursurile şcolii de servicii... tr<
rll
liind-: W limba- latină-un cuvint jrn.povăral de semnificaţii generale aici, la Gheţari, Eu sînt medic. Am învăţat ba
comuna mea de mineri, co
Printre miile do construc încordarea situaţiei in .lume ca. pomul de-roade :~inseamn&^i%fţ&fin(ol/atd, neprihănit muna mea natală. Porţile şi mg perfecţionez in con ilo
fă, şi strălucitoare de frumuseţe, şi'plăcută, şi cinstită, şi tinuare pentru o putea li lio
tori hidroenergeticienl din ca .. urmate a 'escaladării luminoasă. Versul întreg sună a.stfej.:„fandida: pace e alirmqrii mi-au lost deschi de folos in ocrotirea 'sănă mi
Munţii Retezat, care ctito cursei înarmărilor, a inmul■ se larg, ca pentru toţi fiii. mo
potrivită oamenilor ; rninia sălbatică aparţine fiarelor". tăţii, şi yieţii oamenilor. Sint Mc
resc salba „cetăţilor de lu firii actelor care primejdu- El nu agrea armele, pe care le accepta, doar la nevoie, României. Am urmat facul mamă. Cristign-Mihai al Iul
mină" din această parte o iese pacea şi speranlele oa din raţiuni strict delensive : ,,Arme să poarte oşteanul tatea de medicină, pe care nostru abia are un an. Ce-i toj
Pă
ţării, muncesc şi mulţi ti menilor da pretutindeni, doar ca să ne apere de arme", scrie el intr-una din am absolvit-o cu bine în dorim noi, părinţii ? Ceea ce Au
anul 1977. M-am bucurat
neri. Alături de toţi tinerii' conducătorul partidului şi Fastele sale. Atitudinea sa, departe de a ii singulară, e, ' sincer, din toată inima, cina doreşte fiecare părinte co 11,45 Sâ
patriei, de întregul nostru ■ statului nostru, tovarăşul ■dimpotrivă, comună tuturor spiritelor creatoare indiferent pe repartiţie s-a scris ju piilor lui: sănătate, fericire, 15.00 Im
nit
popor, am primit şi noi cu Nicolae Ceauşescu, a adre de timpul in care au trăit Se poate spune chiar, lără deţul meu, Hunedoara. in pace şi libertate. m.OO Tel
teamă de exagerare, că dincolo de deosebirile de epocă, Ca om şi medic, ca ma • I
profundă satisfacţie, cu cea sat un vibrant indemn po de civilizaţie, de mentalitate, de mediu, ceea ce uneşte Bucuria mai mare a venit mă, ca oştean pe tărimul DA
mai aleasă mindrie patrioti poarelor lumii, guvernelor peste doi ani, cind am lost <1 ci
spiritele creatoare de pretutindeni şi dintotdeauna este ocrotirii vieţii şi sănătăţii se Şl
că, noua şi strălucita iniţia lor, să se unească, să a- aspiraţia niciodată epuizată înspre „candida pax". Ar li trimisă aici, la Gheţari. menilor mei, la 23 noiem- 10,20 Voi
tivă de pace a României so dopte măsuri reale de dez deosebii de grăitoare o antologie care să cuprindă cu Nu pot să nu subliniez că brie voi rosti, ca şi tovară Em
(co
cialiste, prezentată cu Înţe armare, pentru ca o. menii getările despre pace ale creatorilor din toate timpurile.' după anii de studii, la re şii mei, un DA din inimă 10,35 Pei
lepciune şi inaltă responsa E de presupus cu maximă probabilitate că ea ne-ar oier; venirea mea acasă, am gă pentru pace. pat
planetei să-şi trăiască via *
bilitate prin glasul Iubitului ţa in linişte, in înţelegere, revelaţia celei mai lungi şi mai fluente linii de continui sit un Ghelari nou, cu blo |lc
nostru conducător, tovarăşul tate din istoria gindirii omeneşti. Căci o asemenea on curi de locuinţe moderne, DELIA GRIGORESCU, 10.1
in pace. tologie ar trebui să Înceapă cu mult inainte de Ovidius, şcoală nouă, cantină, uni medic, comuna Ghelari 10,50 Pat
Nicolae Ceauşescu, eroul re tocmai in mitologii, urmind firul neîntrerupt at aceleiaşi vin'
cunoscut şi apreciat al apă Acţionind in acest spirit, idei pină in ceasul de laţă, cind, mai mult ca nicioda «ra
rării păcii pe părnint. România a adoptat unilate tă, pacea o devenit aspiraţia supremă a unei iniregi o- VOINŢA NOASTRĂ DE PACE VA FI RĂSPICAT 20,03 Tel
lor)
Noi, cei care inălţăm sal ral hotărireo privind redu meniri care nu înţelege să 'enunţe la credinţa in rostu EXPRIMATĂ tejl
cerea, cu 5 la sută a ar rile şi destinul ei constructiv şi creator. Pacea, zicea tră
bele de lumină de pe Riu Noi, oamenii muncii din noastre din Blăjeni (tinichi- saji
lei
Mare, destinate întăririi ne mamentelor, electiveioi şi scriitorul Irancez Tristan Bernard, este „numele unei dir cadrul Cooperativei de pro gerie, tricotaje, zidari-zu- 20,30 O
vinităţi fragile". Frumos ca metaforă, dar inexact : pacea
contenite a bazei energetice cheltuielilor militare. Po nu este o divinitate aliată undeva deasupra omenirii, ci ducţie, achiziţii şi desface gravi, tăiat lemne, brutărie, Mu
porul român oleră ostiei în rea mărfurilor din comuna închiriat veselă, decorticat măi
a ţării, dezvoltării sale paş o stare la care oamenii ştiu din ce in ce mai baie că Blăjeni acţionăm ia locurile nuci, semiindustrializoreo
nice tot mal puternice, ne tregii lumi o nouă dovadă ni1 , pot ajunge decit prin oropriile lor eforturi. O stare noastre de muncă in aşa lei fructelor), vom moi inliinţa 21,15 Klll
Iun
alăturăm din tot sufletul o- concretă a voinţei sale de prielnică muncii, creaţiei, perpetuării şi evoluţiei acestei incit să susţinem cu realizări secţii de croitorie, frizerie, ţ<; 0
4
cestul act Istoric, care va pace. Do aici, din Munţii ,,trestii gindiloare" care este omul. Fragilă insă da de excepţie, in toate sec cizmărie, transport hipo, , , Tel.
uşoară pradă pentru orice agresor lipsit de scrupule, a
rămîne ca o luminoasă pa Retezat, noi, „constructorii toarele de activitate atri auto-moto, ramo-geamuri,
lunci cind omenirea işi uită chior şi pentru o clipă dato
gină scrisă de partidul şi de lumină'’, ne alăturăm cu ria ei de a veghea. Mai puţin poetic decit francezul, buite, noua iniţiativă de pa vârârie, artizanat textil, ro-
tărie, reparaţii radio-televi-
ce a României, a preşedin
poporul român In cronica toată hotărirea şi greutatea dar mai lucid, mergind direct in miezul lucrurilor, bălri- telui Nicolae Ceauşescu. zoare, silonerie-răccritoarc.
luptei pentru făurirea unei faptelor noastre zilnice de nul Tolsioi vedea în pace „prima condiţie a dezvoltării". La cel de-al Vlll-lea Con -In numele acestor aspiraţii
BUCHI
lumi o păcii şi înţelegerii, muncă, voinţei Întregului Cine ar Îndrăzni să-l contrazică i In ceea ce ne priveşte, gres al Cooperaţiei, la care şi dorinţe alo noastre, la tlioprogr
prin Grigore Alecsandrescu, ajungem in aceeaşi arie de
a Independenţei şl colabo popor, rostind cu toată tă am lost aleasă membru in referendumul de la 23 no 0,13 Slab
rării Intre toate popoarele rie un Da hotărit păcii Io semnificaţii ; „Prin Ştiinţe şi prin arte, naţiile înfrăţite/ Consiliul şi in Comitetul e- iembrie ne vom exprima x/*.a ordl
„./rlcouni
nai; 7,3
lumii. referendumul do Io 23 no in gîndire şi in pace drumul gloriei găsesc". Ca şi prin xecutiv al CENTROCOOP, răspicat voinţa de pace. *,00 Rev
alifia alţii, artişti, muzicieni, poeţi, romancieri, drama
am desprins sarcini deose
De-a lungul anilor, cu iembrie, un Do pentru asi turgi. N-am evocai Scrisoarea III, capodoperă care, in bite şi pentru lucrătorii din Eminentul nostru condu Flori Uf*
precădere in perioada glo gurarea liniştii şi păcii in prima ei parte, e structurată tocmai pe ideea păcii, pen codrul cooperativelor de cător, tovarăşul Nicolae *,80 But’
Audienţi
rioasă o „Epocii Nicolae lume. Numai aşa varn pu tru că o ştiu şi copiii. Să ne amintim totuşi, pentru per producţie-, achiziţii şi desfa Ceauşescu, eroul păcii şl B aleii n
IHn con
Ceauşescu", chemarea de tea înălţa cetâţile de lu manenta sa actualitate, răspunsul solului care premerge cerea mărfurilor din locali ■prieteniei intre popoare, uni- 18,25 K
0
pace o românilor, de infe- mină" de pe Riu Mare, pe apariţia lui Mircea. Cind o întrebat cu dispreţ „Ce vrei tăţile necoopsrativizate, cum litează neobosit pentru ce radio;
este şi comuna Blăjeni. Ele
ştiri; ii,,
toate naţiunile din lume să
legare cu toate noţlun-le lu care le construim pentru tu ?", ej răspunde cu pluralul demnităţii şi al solidari privesc dezvoltarea şi diver apere pacea, să stăvilească dallsle;
mii, pentru ca vemurile prezentul şi viitorul paşnic zării : „Noi ? Bună pace". Solul acesta n-are nume, el sificarea reţelei de produc- înarmările. Pentru susţinerea componl
lean;
1
noastre prezente şl viitoare al oamenilor. poate li eroul necunoscut şi e cu siguranţă însuşi po (ie-prestări, cit şi in cele eforturilor nobile şi gene ştiri; l
12,28 De
să nu mal fie ameninţate porul core-şî exprimă dintotdeauna şi pină azi aceeaşi lalte domenii. Pentru aceas roase ale celui mai iubit fiu o ţării;
3; 15,00 ,
de norii războiului, ai dis MIRCEA RIZEA, aspiraţie de a trăi in bună pace. Sou, cum ar zice stră ta avem nevoie de pace şi al noţiunii, votul nostru va dio-tv. ;
linişte intrucit numai aşa
secretar al moşul Ovidius : „cum bona pace". li DA păcii I
trugerii, a străbătut de Io vom reuşi să' contribuim la prctutiiK
Comitetului U.T.C. guri cui
un capăt ta altul Pămlntul. de pe Amenajarea RADU CIOBANU, progresul multilateral al pa DORINA CIUCAŞ, dlojurna
preşedintele
Cu o stăruinţă exemplară, hidroenergetică scriitor triei. Pe lingă secţiile exis C.P.A.D.M. Blăjeni ' al n
pornind de la agravarea şi Riu Mare-Retezal tente in cadrul cooperativei v.—Brad
zlderat I
rea în
MUNCĂ SUSŢINUTĂ PENTRU ÎNFLORIREA PATRIEI, ÎNTR-O LUME PENTRU PACEA NOASTRĂ, PENTRU PACEA LUMII ! 16,30 Pa
operete;
A PĂCII Şl ÎNŢELEGERII Locuitorii oraşului Brad Vom spune DA păcii I Din Brad, soţii şi mame a u- ştiri; 17,
trăiesc cu emoţie clipele toată inima". nul, doi copii, au întărit dresa <!■
serii;
Asemenea întregului nos nătura noastră pc buleti monstrează convingător dinaintea referendumului Ion Antoncscu, preşedin spusele lui Ştefan Botici, ştiri *
tru popor, oamenii muncii nul de vot la referendu faptul că politica noastră de duminică dimineaţă, 23 subliniind că vor semna dum; 20
1
de la întreprinderea me mul din 23 noiembrie. externă se conduce după noiembrie a.c., dată rare tele cooperativei meşteşu pentru DA păcii, cu gîndul 21,00 1
găreşti „Moţul" : „Cu fap
canică de material rulant — Am urmărit cu adîn- principiul unităţii dintre va fi înscrisă cu litere de te de muncă susţinem şi la viitorul fericit al co 22.00 IM
Sport; ;
Simeria trăiesc în aceste că emoţie şi mindrie pa vorbă şi faptă. In acelaşi aur în cronica luptei ne întărim DA-Ul nostru de piilor lor. zicale d>
zile un puternic sentiment triotică cuvin ţările rostite timp oferă un grăitor c- contenite a românilor pen duminică, 23 noiembrie Renius Ciocan, şeful au- late; 23,
de mindrie patriotică faţă dc secretarul general al xemplu şi pentru alte na tru pace. Pe buzele şi în a.c. 101,2 la sută — la tocoloanei dc călători: „In tic; 23,1
zicală; 5
de noua şi strălucita ini p a r t i d u l u i , tovarăşul ţiuni de a adopta măsuri sufletele tuturor stăruie prestări servicii pentru organizaţia noastră de tln de
ţiativă de pace a tovară Nicolae Ceauşescu . în ca reale de soluţionare con cuvintele atît de scumpe populaţie, 101 la sută — la partid sîntem 31 de co
şului Nicolae Ceauşescu — drul plenarei Comitetului structivă a problemelor nouă tuturor: DA pentru producţia marfă industria munişti. Retnus Pogan,
proeminentă personalitate Central al P.C.R. şi sesiu vieţii internaţionale. prezent, pentru viitorime, Petru Lup, Teodor Mencu,
a contemporaneităţii, ex nii Marii Adunări Naţio — Convingerea mea — pentru noi, pentru cei ce lă, 112 la sută — la li Constantin Vcsn, Romulus
vrări de mărfuri la fondul
ponentul cel mai autorizai nale, vibrantele chemări arăta maistrul Dumitru ne vor urma. Pentru scum Achi-m, Aron Tripon, Pe
DEVA:
al aspiraţiilor poporului ia apărarea bunului celui Oprean, de la atelierul 6, pa noastră glie româneas pieţei — sini -succesele pe tru Demian se numără povară -
român. mai de preţ al omenirii — este că orice om raţional că. DA pentru PACE I care le raportăm în cin mereu printre cei mai des triaj; I
stea acestei zile istorice
— Am fost dintotdeau pacea — la o viaţă eli îşi dă seama că a sosit în rîndurile de faţă dăm ce se înscrie în cronica toinici. Dar întregul nos nilor (A
na Un popor iubitor de berată definitiv de teama momentul să fie efectiv cuvîntul cîtorva dintre ce de luptă a poporului nos tru colectv munceşte bi HA: G
(Modern
pace, care şi-a edificat cu transformării întregii pla soluţionată cea mai gravă tăţenii din oraşul Brad. ne. La istoricul eveniment nurorllo]
înţelepciune viitorul, s-a nete Intr-un înspăimîntă- şi mai complexă dintre Teodor Feicr, miner şef tru pentru pace şi liber de la 23 noiembrie ne voim Provocai
(Flacăra;
străduit să-şi facă viaţa tor pustiu — ne declara problemele care confruntă de brigadă: „Cind coborhn tate". prezenta cu principalii in dc ce a
tot mai prosperă — spu maistrul Sabin Armeanca, astăzi omenirea. Mă refer in mină, la zăcămîntul de Ştefan Boticrr dirigintele dicatori îndepliniţi şi de PETROŞ
nea tovarăşul Liviu Bădi- de la atelierul de repara la stoparea cursei fără pre bogăţii, o facem cu dra oficiului poştal: - „Am cu păşiţi. Aşa înţelegem noi FJorian
(Paring)
iă, inginerul şef al între ţii cisterne. Eu, ca tînăr, cedent a înarmărilor, mai gostea şi hotărîrea de a noscut răul pe care ni l-a să semnăm DA pentru ciflc (7
prinderii. De la începutul nu am cunoscut ororile ales a celor nucleare şi da ţării mai multe mine adus al doilea război mon pace". pa dc r
anului ne-am depăşit pla războiului şi nici nu do trecerea hotărîtă la dezar reuri complexe. Dar cind dial. Lucrez împreună cu Nicolae Jurca, lucrător" LUPENI
nul la producţia fizică cu resc să le cunosc. Dorinţa mare. De aceea, se impu ieşim la suprafaţă ne este soţia de aproape trei de comercial: „Ca brădean aur (Oul
Moara I
1000 vagoane echivalente mea cea mai fierbinte, ca ne ca exemplul ţării noas mare bucuria să vedem cenii La poştă. Văd oame din tată în fiu cunosc aşa ceafărul)
reparate, la piese de a oricărui părinte, este de tre să fie urinat şi de cerul senin, chipurile oa nii primind şi trkniţînd de bine oraşul. Nu spun o tonul p
■schimb pentru material a-.mi creşte în linişte şi alte state, în primul menilor sănătoase, pline scrisori, vederi, telegrame, vorbă mare, dar el nu mai ANINO/I
rulant cu circa 2 milioa pace cele două fetiţe, a le rînd de cele de pe con de viaţă şi voie bună. Noi, îmi amintesc cu groază în seamănă cu cel de acum pentru
cltoresc)
ne, la osii recondiţionate ajuta să păşească în viaţă tinentul european. minerii României, aseme suflet cum erau cele care cîteva decenii. .Este un timul
cu peste 1000 bucăţi, am cu încredere, să înveţe şi Şi muncitorii Miron Pe- nea minerilor din toată aduceau veştile morţii de oraş nou, frumos, cu care zat): B
obţinut un spor la producţia să devină bune muncitoa penar, Ioan Stan cin, Ioan lumea, vrem să muncim pe front. Să nu se mai tri ne place să ne mîndrim. — scrlll
roşie);
marfă de peste 2 milioane re. Oneţ, Andrei Rusu, Sabin şi să trăim în pace. DA mită, să nu se mai pri în pace şi linişte s-a ri teni fări
lei. Oricine, aşadar, îşi Strungarul Tiberiu Dra- Iîîrciog, Cornel Baciu, Pe păcii, vieţii, zîmbetului! mească asemenea veşti de dicat Bradul, aşa cum s-a Sontrabc
poate da seama că, dedi- goş, de la atelierul dc tru Uriean, fruntaşi în groază. Avem doi feciori. ridicat întreaga noastră ta Lu
cîndu-ne unei asemenea „strungărie uşoară", subli producţie la I.M.M.R. Si Aceasta este vrerea noas Cei mai mare este căsă patrie. De aceea, îi place GEOAG1
tră".
şl doi
munci paşnice, sî-ntem pu nia : meria, au avut cuvinte torit. In curînd vom fi moţului, ca şi tuturor ro viile I-I
ternic angajaţi in înfăptui — Hotărîrea ţării noas calde, din inimă pornite, Ana Todor, muncitoare: bunici. Dorim copiilor, ne mânilor, PACEA. Să tră tură);
(Dacia);
rea politicii partidului şi tre de a trece în mod u- vorbind despre viaţă şi ci „Ani doi copii. Doruţa, e- poţilor, tuturor celor care iască în linişte şi pace. ne rom
statului nostru, de asigu nilatcral la reducerea, pî- vilizaţie, tinereţe şi în levă în clasa a XH-a dc ne vor urma — pace, fe Este semnătura pe care o Profetul,
rare a păcii pe întreaga nă la sfîrşitul acestui an, drăzneţe proiecte de vii liceu şi Dorel, elev în cla ricire, bucurii. Pentru a- voi pune alături de toţi Icnii (C
planetă. Iar acest lucru cu 5 la sută a armamen tor — care nu se pot ma sa a VT-a. Soţul meu este ceasta vom senina din toa brădenii mei: DA pentru S1MKRI7
nu-1 spun numai eu, ci toţi telor, efectivelor şl cheltu terializa deeît în eondiţii mecanic la I. M. Barza. tă inima, pentru PACE". pacea României, DA pen Pacific
Toata Ii
oamenii din întreprindere, ielilor militare are, după de pace, colaborare şi în Vom spune cu toţii DA 3a Maria C-orinda, Rodica tru pacea lumii". — serii!
toţi cetăţenii ţării. O vom părerea mea, o uriaşă im trajutorare. referendumul de dumini Corcea, Lucia C’ostina, lu GHELAI
ipune hotărit şi prin sem portanţă politică. Ea de LIVIU BRAICA că. Eu, soţul şi Doruţa. crătoare la poşta din GH. I. NEGREA galben