Page 8 - Drumul_socialismului_1986_11
P. 8
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 009 0 DUMINICĂ, 2 NOIEMBRIE 1986
GRUPUL ÎNTREPRINDERILOR
DE GOSPODĂRIE COMUNALĂ
Viu interes peste hotare SI LOCATIVĂ
SECŢIA APĂ-CANAL-TERMOFICARE
pentru rezultatele deosebite obţinute de puternica şi productiva
D E V A
şcoală ştiinţifică românească în domeniul chimiei elastomerilor
Aduce la cunoştinţa consumatorilor de
Opera tovarăşei academician doctor inginer - Wi NAŢIUNILE UNITE. apă din municipiul Deva şi oraşul Simeria,
Consiliul de Securitate
ELENA CEAUŞESCU prezentată în al O.N.U. a cerut secre câ în ziua de 3 noiembrie 1986 se va sista
tarului general al organi
furnizarea apei potabile în municipiul De
zaţiei mondiale, Javier
Republica Socialistă Cehoslovacă I Perez de Cuellar, să pro va, „între orele 8,00—16,00, iar în oraşul Si
pună măsuri susceptibile meria între orele 8,00—20,00 pentru lucrări
PRAG A 1 (Agerpres). — nut numeroase rezultate o- tor Honoris Causa, precum de â întări securitatea şi pe aducţiunea Crişeni—Batiz, executate de
La Bratislava a avut loc, riginale, în special în do şi calitatea de Membru eficienţa Forţei Interima
sub egida Prezidiului Aca meniul elastomerilor, as Activ şi Membru dc O- re a Naţiunilor Unite din G.I.G.C.L. Deva, în cadrul pregătirilor de
demiei Slovace de Ştiinţe pectele teoretice şi tehno noare al unor prestigioase \ Liban (U.N.I.F.I.L), inclu iarnă.
(S.A.V.) şi a Editurii „Vo logice ale acestor studii instituţii ştiinţifice. Dis siv în ceea ce priveşte
dă", lansarea festivă în determinînd un viu inte tinsul savant este, totoda mărimea şi amplasarea
Republica Socialistă Ceho res în străinătate". tă, membru al Comitetului contingentelor sale.
slovacă a volumului „Noi, „In prezent, se poate Politic Executiv al Comi P GENEVA. - După
cercetări în domeniul com vorbi cu deplină îndrep tetului Central al Parti opt zile de dezbateri, la INSTITUTUL DE SUBINGINERI
puşilor macromolcculari", tăţire despre o puternică dului Comunist Român, Geneva au luat sfîrşit lu HUNEDOARA
de academician doctor in şi productivă şcoală ştiin prim viceprim-ministru al crările celei de-a 25-a
giner Elena Ceauşescu. ţifică românească în dome Guvernului Republicii So Conferinţe Internaţionale anunţă începerea cursurilor de pregătire
Tipărită în condiţii gra niul chimiei elastomerilor, cialiste România şi pre a „Crucii Roşii", la care
fice deosebite, ediţia în care exercită o influenţă şedinte al Consiliului Na au participat peste 1 200 pentru concursul de admitere 1987, la data
limba slovacă se adaugă deosebită asupra cunoştin ţional al Ştiinţei şi învă de delegaţi din ţările de 14 noiembrie 1986, conform orarului a-
astfel versiunilor în lim ţelor referitoare la sinte ţământului". membre, inclusiv Româ
bile rusă, franceză, italia zele elastomerilor pe bază Festivitatea dc la Bra nia. fişat la decanat.
nă, greacă, chineză şi co de olefinc şi diene", subli tislava, consacrată lansării \ Conferinţa a adoptat Informaţii la telefon 11919.
reeană pe care le-a cunos niază semnatarul prefaţei. lucrării, a fost deschisă circa 30 de rezoluţii pri
cut, în ultimii ani, valo „Cartea de faţă va con de prof. Jan Balaş, mem vind o mai bună aplicare
roasa monografie — semn stitui o sursă preţioasă de bru al Prezidiului şi pre a dreptului umanitar,
ăl marelui interes manifes informaţii pentru specia şedinte al Comitetului Edi noul statut şi noua denu
tat, pe toate meridianele, lişti, un valoros îndreptar torial al Academiei Slova mire ale organizaţiei, ca COOPERATIVA MEŞTEŞUGĂREASCĂ
de lumea ştiinţifică faţă cu privire la utilizarea po ce de Ştiinţe. Vorbitorul a re pe viitor se va numi
de opera şi personalitatea limerilor în diferitele ra evidenţiat importanţa pu Mişcarea Internaţională a „RETEZATUL" HAŢEG
celui mai prestigios repre muri ale economiei noastre blicării în limba slovacă a „Crucii Roşii" şi „Semilu
zentant al ştiinţei româ naţionale. In acelaşi timp, cărţii „Noi cercetări în nii Roşii". Viitoarea con
neşti, a cărui multilaterală această lucrare de înaltă domeniul compuşilor ma- ferinţă va avea loc la anunţă că, începînd cu 1 noiembrie 1986
activitate pe tărîmul cer specialitate va reprezenta cromolecuilari", subliniind Cartagena (Columbia). execută verificarea tehnică anuală a auto
cetării, ca şi al organiză un sprijin mult apreciat că, prin bogatul -său con ■ NAŢIUNILE UNITE.
rii întregului sistem al în perfecţionarea profesio ţinut ştiinţific, volumul va - Adunarea Generală a turismelor proprietate personală.
ştiinţei şi învăţămintului nală a tuturor cadrelor de fi dc un real folos specia O.N.U. a adoptat cu 125
din ţara noastră se bucu cercetare, din producţie liştilor cehoslovaci din do voturi pentru, 11 împotri
ră de o caldă şi unanimă şi din învăţămîuituil supe meniul cercetării şi pro vă şi 15 abţineri o rezo
preţuire. rior, inclusiv a doctoran ducţiei din industria chi luţie în care cheamă toa OFICIUL JUDEŢEAN DE TURISM BIHOR
zilor din facultăţile noas
In prefaţa lucrării, prof. mică, având, totodată, me te statele şi ,,în special
Anton Bl-azej, membru al tre de profil". nirea să conducă ia iden anumite state occidentale oferă, în staţiunea Felix, locuri pentru tra
Academiei Cehoslovace de Valoarea lucrării este tificarea de noi domenii să pună capăt oricărei
Ştiinţe şi al Academiei pusă în lumină şi de intro pentru dezvoltarea coope colaborări cu Republica tament sau odihnă, asigurînd servicii de ca
Slovace de Ştiinţe, rele ducerea la ediţia în limba rării româno-cehoslovace Sud-Africană in toate do zare în hoteluri de categoria I sau vile, în
vă: „Prin traducerea cărţii slovacă. pe tărîmul .chimiei. meniile".
academicianului doctor in Relevînd prestigioasa ac Manifestarea a dat ex intr-o altă rezoluţie, A- camere bine încălzite, precum şi masă de
giner Elena Ceauşescu tivitate a tovarăşei Elena presie înaltei stime şi pre dunarea Generală con calitate superioară la restaurante şi can
„Noi cercetări în domeniul Ceauşescu, militant de ţuirii pe care lumea .ştiin damnă activitatea cercu
compuşilor macromolecu- frunte al partidului şi sta ţifică din ţara prietenă, rilor economice occiden tine.
lari". apărută în anuî 1981 tului nostru, strălucit om poporul Cehoslovaciei le tale în teritoriile colo • Se asigură cele mai eficiente metode
Ia Bucureşti, opinia publi de ştiinţă, îndrumător al nutresc faţă de marile rea niale.
că de specialitate din Ce cercetării ştiinţifice şi în lizări ale poporului nostru 9 ROMA. - Deficitul de tratament.
hoslovacia arc acum posi văţământului, introducerea pe toate planurile creaţiei bugetar al Italiei a fost
bilitatea de a cunoaşte în subliniază : în primele nouă luni ale • Se pot obţine locuri pentru orice du
deaproape o valoroasă lu „Academicianul doctor in materiale şi spirituale, în anului în curs de 81 775 rată. Prezentarea se-face direct în staţiune,
crare din domeniul chi giner Elena Ceauşescu anii Epocii NICOLAE miliarde lire, relevă un
mici şi tehnologiei polime este un specialist ele largă CEAUŞESCU — cea mai raport al Trezoreriei, citat la dispeceratul de cazare, telefon 992/
rilor". Eminentul autor al r ecu no aşter e internaţiona rodnică eră făuritoare dc de agenţia ANSA. 61321 sau la agenţia din localitatea dum
-acestei monografii — se a- lă, căruia i s-au decernat progres şi civilizaţie . din
rată în prefaţă — a obţi numeroase titluri de Doc istoria României. neavoastră de domiciliu.
Fertilizarea DECESE
Toamnă tîrzie într-o
şi efectuarea ogoarelor & nurorile, nepoţii, profund
• .SO),TA Stela, copiii,
fermă de legume VÎNZĂRI îndureraţi anunţă înce
tarea din \ ţaţă a dra
(Urmare din pag. 1) Peitraşcă, Ionel Vlad, Vir- • VIND apartament trei ca gului lorxsoţ, tată şi bu
gi;l Tudosin, Romeo Sima, Ferma nr. 3 a I.A.S. Si- Ferma are cultivate cu mere, decomandate, confort nic, om Jfe aleasă ome
nie şi cinste,
nici o tonă de gunoi în Tiberiu Porceanu şi cei meria, specializată în pro spanac cinci ha, iar cu I. Deva, telefon 22015. (i:iS2:i) l’AltVll ALEXANDRII,
9 VTND Wartburg 35:! W.
incintele zootehnice. Toa lalţi mecanizatori lucrează, ducerea de legume, are ceapă verde 10 ha. Cul Ctmpu lut Ncag, nr. 17B, Ro- in virstă de 78 ani.
Ii vom păstra o neştear
te îngrăşăimintele naturale zile la rînd, pînă aproape un' rol important în înrâp-' turile sînt' foarte frumoase, matra. (13885) să amintire. Corpul ne
au fost transportate în de miezul nopţii. Toate tuirea autoconducerii şi evoluează bine,-fiind .între PIERDERI însufleţit se atlă depus
T
cînip şi administrate pe plugurile sînt. urmate de autoaprovizionării terito- - ţinute' în mod corespunză • PIERDUT legitimaţie de la locuinţa clin Aleea
1
terenurile ce vor fi culti grape cu care se martin- riale. Colectivul de muncă tor. Recent v s-au adminis serviciu, pe numele lialan militarilor, nr. 7. înmor-
mintoren,
noiem
luni,
vate în primăvară cu car ţeşte bine pământul. de aici, coordonat de trat îngrăşăminte chimice Toader, eliberată de I.M. lSar- brie, ora II, Ut cimiti
tofi, sfeclă, porumb ş.a. — Ce suprafaţă s-a o- Ionel Voica, se străduieşte pe bază de azot pe loturi za. o declar nulă. (11210) rul din strada Kminescu,
•
PIERDUT legitimaţie dc;
O mare parte din gunoi gorit pînă acum V să-şi îndeplinească in cele le cultivate cu spanac şi serviciu nr. 1SS0, pe numele Deva. (11218)
a fost transportat cu că — 50 ha la C.A.P. Bur mai bune condiţii sarcinile ceapă-verde. Ţoleu Gahriela, eliberată de
ruţele unităţii. juc şi 30 ha la C.A.P. Săl- de plan ce ii revin. în a- Mecanizatorii fermei - I.T. Hunedoara. O declar nu 9 SINTEM alături de
lă. (17/7315)
familia Pârvu în momen
în paralel se lucrează, civa. înaintăm cu o viteză ceastâ toamnă, unitatea a dintre care se evidenţiază O PIERDUT certificat de tele grele pricinuite de
în toate unităţile, la efec de 20—25 ha pe zi, astfel livrat reţelei de desfacere Petru‘ .Ţîgu şi Cornel . Zep absolvire, seria 8860/1(17!), me încetarea din viaţă a
tuarea arăturilor adînci dc că în circa 6—7 zile bune către populaţie 220 tone ciuc lucrează în prezent seria de sudor, eliberat de bunului tată
pe
Liceul industrial Călău,
PARVII
toamnă. Cea mai mare su de lucru vom încheia a- la efectuarea ogoarelor de numele Olariu Aurica-Angeli exprimîndu-i ALEXANDRU,
morcovi, 60 tone pâstîrnac,
întreaga
prafaţă a fost ogorîtă, pînă ceastă activitate. 50 tone pătrunjel, 700 toamnă. Imediat ce terenul ca, II declar nul. (3/73IC) compasiune şi sincere
în prezent, la C.A.P. Lă- Arăturile adînci dc toam se eliberează de varză, COMEMORĂRI condoleanţe. Oamenii
puşnic — 57 ha, lira — nă sînt întârziate la coope tone varză ş.a. In momen se intră cu plugurile în braz muncii de la G.I.G.C.L.,
platforma Deva. (11250)
48 ha ş.a. Au fost orga rativele agricole din Lăsau, tul de faţă recoltările de dă, cei cinci mecanizatori
@ VIE şi neştearsă va
nizate patru formaţii mari Răduleşti, Tciu şi altele. toamnă se apropie de sfîr rămîne amintirea minu
9 OAMENII muncii de
de tractoare care intră în Conducerile unităţilor res şit, în această activitate ai unităţii străduindu-se să natului nostru prieten, la o.G.A. Deva sînt u-
brazdă dis-de-dimineaţă şi pective au datoria să ia evidenţitnd'u-se echipele efectueze ogoare de bună NICU MOTOC, de la a iături de ing. Pârvu I.
ies noaptea tîrziu. în toa măsuri pentru impulsiona conduse de Maria Crâ- calitate. cărui tragică dispariţie Nicolae, la greaua pier
se împlineşte un an. co
te unităţile au fost orga rea efectuării ogoarelor. ciunică, Susana Zepciuc şi — Pînă în prezent — ne legii ele. la Oficiul dc dere pricinuită dc dece
sul tatălui său şl trans
nizate schimburi prelun La C. A. P. Sîrbi, unde Maria Pascal. Veniturile spunea şeful de fermă — calcul P.T.T.It. Deva. mit sincere condoleanţe
gite la arături, lucrîn- pînă acum s-au efec am predat la fondul de (11251) familiei îndoliate. (1-1219)
du-se şi la lumina faru tuat arături pe 25 ha, obţinute pînă acum se ri stat 3 700 tone legume.
rilor pînă noaptea tîrziu. miercurea trecută tractoa dică la 4 800 000 lei, — Ce veţi mai livra în
O CU profund regret,
Ştefan Herbei, şeful secţiei rele au ieşit în cîmp, la existind condiţii ca unita continuare ? foştii colegi de la Oficiul
do mecanizare din Burjuc, arat, după ora opt, cînd a tea să-şi realizeze sarcina — încă 50 tone mor de calcul al T.A.G.C.M. 9 SOŢUL Doncitt Gri-
ne spunea: sosit în unitate şi Teodor anuală de plan. covi,.60 tone pâstîrnac, 40 Deva amintesc că s-au gore anunţă cu adîncă
După ploile din Ulti Solomon, inginerul şef al în aceste zile - cum ne tone pătrunjel, şi circa 150 împlinit şase luni de la durere încetarea din
a
ma vreme se ară foarte cooperativei agricole de spunea şeful de fermă — se tone varză, precum şi spa trecerea în a nefiinţă ing. viaţă după o lungă şi
grea suferinţă a soţiei
ce
fost
celui
bine si uşor. Ne străduim aici. Arăturile pot şi tre lucrează şi la recoltarea nac, la nivelul solicitărilor VIRGIL MUNTEAN, om MELICSIMA.
să atingem viteza planifi buie grăbite şi la C.A.P. verzei şi spanacului, care reţelei comerciale. de aleasă omenie şi no înhumarea are loc azi,
cată zilnic şi, totodată, Să Dobra şi C.A.P. Gurasada sint expediate, cu operativi bleţe sufletească, a cărui 2 noiembrie, ora 13, la
cimitirul din oraşul Ha
amintire va rămîne veş
efectuăm o lucrare de ca unde s-au ogorît suprafeţe tate unităţilor de desfacere. B. TURDEANU nic vie. (13875) ţeg. (1(2(7)
litate. Rubi Jacob, Petru mici.
COLEGIUL DE REDACŢIE : Sabin Cerbu, Ion Ciodei, Dumitru Gheonea, Tiberiu [straie (redactor şef). Lucia Elena Licîu, Gheorghe PayeJ (redactor şef adjunct). Nicolae Tircob I <4Uli3 I
EEDAGŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA i 2 700 Deva, str, Dr. Petru Groza, nr. 35. Telefoane i 11275, 12157, 11585. Telexi .72288. TIPARUL» Tipografia Deva, str. 23 August, nr.275