Page 81 - Drumul_socialismului_1986_11
P. 81
DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 027 • DUMINICĂ, 23 NOIEMBRIE 1986
‘Pag. 4
COMITETUL EXECUTIV
AL CONSILIULUI POPULAR
ROMANIA AFIRMA IMPERATIVUL AL JUDEŢULUI HUNEDOARA
în temeiul dispoziţiilor Legii nr. 57/1968 de orga
MĂSURILOR CONCRETE PENTRU PACE nizare şi funcţionaro a consiliilor populare,
C
:
D
I
E
D
E
Art. - unic. — Convoacă Consiliul popular al jude
ţului Hunedoara in sesiunea a Vil-a din cea de-a
„Avem nevoie nu numai (le declaraţii, nu nu dovadă a vocaţiei de telor şi popoarelor la noua legislatură, pentru ziua de 26 noiembrie 1986,
mai de vorbe, ci de acţiuni concrete. Pacea nu se pace a României, expre soluţionarea problemelor ora 9,00, cu următorul proiect al ordinii de zi:
poate realiza prin declaraţii, sînt necesare măsuri sia hotărîrii poporului majore ale contempora 1. Ra.port privind modul in care au acţionat con
reale, concrete, eficiente". nostru de a contribu- neităţii, România sub siliile populare şi unităţile judeţene de specialitate
NICOLAE CEAUŞESCU concret la realizarea dez liniază că astfel s-ar des pentru Încasarea sumelor şi executarea lucrărilor din
armării, la edificarea u- chide o nouă perspectivă contribuţia bănească pe acest an, potrivit Legii nr.
Azi, în plină eră nu gislativ suprem al ţării nei lumi în care toate pentru desfăşurarea cu 1/1985.
cleară, în care omeni aduc, încă o dată, în a- popoarele să poată ac succes a luptei pentru 2. Raport al Comisiei permanente juridică şi ad
rea trăieşte sub terifiantă tenţia opiniei i ■ publice ţiona pentru progres şi realizarea dezarmării şi ministraţie de stat.
ameninţare a arsenalelor mondiale problematica bunăstare. pentru pace în întreaga 3. Informare cu privire la aplicarea măsurilor de
arhipline, capabile să vitală a dezarmării, a i- Identificîndu-şi numele lume. în acelaşi sens, creştere a natalităţii şi îmbunătăţirea situaţiei demo
pulverizeze întreaga pla niţierii de măsuri con în conştiinţa lumii cu e- România consideră po grafice a populaţiei.
netă. România socialistă crete pentru pacea lumii. fortul activ, permanent sibil să se ajungă la un
— prin glasul ei cel mai Evoluţia situaţiei inter pentru pace şi dezarma acord între Tratatul de RADU BĂLAN, NICOLAE STĂNCULESCU,
autorizat, al preşedinte naţionale demonstrează re, România socialistă a la Varşovia şi N.A.T.O. preşedinte secretar
lui Nicolae Ceauşescu — convingător că pacea este adresat, totodată, ţărilor la negocierile de la Vie-
şi-a exprimat din nou bunul suprem al omeni europene. Statelor Unite na cu privire la redu
hotârîrea fermă de a în rii, premisa majoră a ale Americii şi Canadei cerea unor efective mi
treprinde toate demersu civilizaţiei umane. Por un fierbinte apel privind litare în centrul Euro Un DA pentru pace, linişte,
rile, toate acţiunile şi e- nind de la acest ade adoptarea unor măsuri pei, ceea ce ar demon
forturile susceptibile să stra posibilitatea de a se muncă rodnică şi bucurie
contribuie la înfăptuirea ANUL INTERNATIONAL AL PĂCII ajunge la înţelegeri con
colaborării şi solidarităţii crete pe calea dezarmă (Urmarş din pag, 1) jesc maturitatea şi speran
cu toate popoarele, cu rii. ţele, în prima respiraţie
toate forţele iubitoare de văr incontestabil, Româ reale de dezarmare; în Reflectând năzuinţele şi columna şi zvîcnirea co a dimineţii de azi — ur
pace, în uriaşa şi dreap nia socialistă arată că context, a cerut statelor poporului nostru, ale loanei din Hobiţa şi de pe mînd însufleţitoarea che
ta luptă pentru pace şi pacea trebuie realizată, europene ca fiecare în tuturor popoarelor, noi lot plaiul său. Şi mai pre mare adresată tuturor ce
dezarmare. într-adevăr, astăzi, nu prin simple parte să-şi reducă cu cel le măsuri propuse de ţuieşte omul de aproape, tăţenilor ţării de secreta
de numele ţării noastre, declaraţii de bune inten puţin 5 la sută arma p r e ş e d i n t e l e Nicolae ori de mai depairte, cu rul general al partidului,
al preşedintelui Nicolae ţii şi promisiuni conjunc- mentele, efectivele şi Ceauşescu în recentul care se vrea înfrăţit intr-o t o v a r ă ş u l Nicolae
Ceauşescu se leagă acum turale, ci prin acţiuni cheltuielile militare, chiar „document programatic cauză ce le este valoare Ceauşescu, la marea adu
o nouă iniţiativă de concrete,. ferme, prin înaintea realizării unui al politicii externe a supremă: PACEA. nare populară din Capi
pace — strălucită contri lupta unită şi solidară a acord de dezarmare. A- României" se înglobează De aceea, omul din a- tală consacrată dezarmă
buţie la cauza dezarmă tuturor popoarelor lumii. ceastă idee > — relevă intr-un ansamblu coe bataj, de Ia cuptoarele rii şi păcii - vor sem
rii, la făurirea unei lumi Tocmai de a c e e a , p r e ş e d i n t e l e Nicolae rent, cu eficienţă prac fierbinţi, de pe schele şi na sub DA, pentru tot
fără arme şi fără răz p r e ş e d i n t e l e Nicolae Ceauşescu — ar avea tică, sens precis, orientat de lingă generatoare, o- ce au, ce simt şi vor să
boaie. Ceauşescu a prezentat menirea de a contribui în direcţia unor acţiuni mul ogorului şi al planşei, aibă — pace, linişte, mun
Hotărîrile istorice lua hotărîrea ţării noastre de la ameliorarea clima concrete şi hotărâte. Este băiatul şi fata în care mi
te de Plenara Comitetu a trece unilateral la re tului internaţional, de a. mesajul adresat lumii că rodnică şi bucurie.
lui Central al Partidului ducerea cu 5 la sută a spori gradul de încre întregi de un popor nu
Comunist Român şi de armamentelor, efectivelor dere reciprocă, netezind trit cu vocaţia păcii, fău
Marea Adunare Naţio şi cheltuielilor militare drumul spre încheierea rar al unui amplu pro I ■ C1HCIMALUL VIII ■ DEZVOLTASE INTENSIVA • I
nală a Republicii Socia urmînd ca azi, întregul unor acorduri corespun gram de acţiune, realist
liste România, magistra popor român să-şi spună zătoare în domeniul dez şi constructiv, vizînd
la euvîntare rostită de părerea asupra acestei armării nucleare şi con salvgardarea păcii pe r-<
conducătorul partidului m ă s u r i printr-un re venţionale'.- planeta noastră.
şi statului nostru la înal ferendum. Acesta consti Reafirmând principiul Cind „servîce“-ul îşi face datoria
ta tribună a forului le tuie o nouă şi grăitoare participării tuturor sta EUGENIA MARINESCU
în aceste zile de noiem Secţia electromecanică
brie şi de sf-îrşit de au, a I.P.S.R.U.M. — unitate
oamenii mujicii din cadrul „service" a Centralei mi
secţiei electromecanice a nereurilor Deva —, prin
I.P.S.R.U.M. Deva acţio operativitatea şi calitatea
nează cu dăruire în pro lucrărilor prestate la be
ducţie pentru a finaliza în neficiari, a cîştigat pe de
bune condiţii tehnice şi la plin încrederea acestora.
termenele stabilite ultime Este şi firesc să fie aşa
Reuniunea general-europeană
■ BONN. — în zona lo le lucrări aferente planu deoarece colectivul, care
de la Viena calităţii vest-germane Has- lui pe 1986. Inginerul Mar numără până la 160 de oa
VIENA 22 (Agerpres). — şi de respect reciproc, care selbach, unde sînt ampla cel Breaz, şeful secţiei, meni, este alcătuit numai
în cadrul dezbaterilor reu să permită stabilirea unei sate rachete nucleare a- ne-a spus : din muncitori şi cadre
‘ — Cu o lună şi cîteva
tehnice cu înaltă pregăti
niunii general-europene de largi reţele de cooperare ■ BERLIN. - La Berlin mericane cu rază medie zile înainte de sfârşitul
ia Viena au fost exami între toate statele conti s-a desfăşurat plenara G.C. de acţiune, au continuat anului 1986, putem apre re profesională şi o boga
nate, în cursul acestei nentului şi în toate do al P.S.U.G. în cadrul că demonstraţiile de protest cia, referindu-ne la perioa tă experienţă în produc
săptămâni, rezultatele foru- ' meniile prevăzute în Ac reia au fost dezbătute ale populaţiei, care se da trecută, că toate cele ţie. Aici se execută toate
verificările PRAM şi lu
murilor pentru securitate tul Final de la Helsinki. probleme interne şi inter pronunţă împotriva prezen şapte formaţii ale secţiei crările de metrologic din
şi cooperare în Europa care Reuniunea de la Viena, naţionale, proiectul planu ţei armelor atomice pe au desfăşurat o activitate unitfuţile subordonate cen
au avut loc după reu alte foruri similare sînt lui cincinal pe 1986-1990 teritoriul R.F.G. rodnică, şi-au îndeplinit
niunea de la Madrid. chemate, ' potrivit poziţiei şi planul economic pe a- Poliţia a intervenit bru ritmic, lună de lună, sar tralei.' Activitatea de bază
a secţiei o reprezintă re
Pornind de la necesita României, să aprofundeze nul viitor. tal împotriva demonstran
tea de a se asigura conti eforturile întreprinsa pînă A luat cuvîntul Erich ţilor, arestînd 159 dintre ei. cinile de plan. Argumen paraţiile curente şi cele
nuitatea şi dinamica pro acum şi să pună în va Honecker, secretar gene Printre cei arestaţi se află tul nostru îl reprezintă capitale la excavatoarele
obţinute
EKCr cu cupa de 4,6 şi 8
realizările
la
cesului gcneral-ouropean loare alte aspecte, să pună ral al C, C. al P.S.U.G. generalul în retragere Gert principalii indicatori de
de securitate şi cooperare, în evidenţă căile realiste Bastion, deputat în Bun- plan : mc, care se execută la
faţa locului, în carierele
de a aprofunda acest pro ale înţelegerii şi cooperă ■ BUDAPESTA. - La destag din partea Parti — Vă rugăm să lc con unităţilor miniere. „Ser-
ces şi de a oferi un ca rii între ţările şi popoa Budapesta a fost dată dului Ecologist, precum- cretizaţi.
dru adecvat pentru un rele europene, pentru întă publicităţii hotărîrea Comi şi Henning Schierholz, de — în perioada trecută vice"-ul'îşi face însă da
dialog pozitiv şi construc tetului Central al Partidu asemenea, deputat, infor toria...
tiv asupra problemelor rirea securităţii şi trecerea lui Muncitoresc Socialist mează agenţia Reuter. din an, la producţia marfă O contribuţie însemnată
conlucrării între cele 35 la dezarmare, pentru lăr Ungar cu privire la sarci prevederile au fost depă la bunele rezultate ale
secţiei, dobîndite pînă la
şite cu 1,2 milioane . Ici,
de state, delegaţia româ girea colaborării econo nile de îmbunătăţire a ac ■ WASHINGTON. la piese de schimb pentru această dată, şi-au adus o
nă . . a evidenţiat, necesita- - mice, . tehnico-.ştiinţific.e şi. tivităţii economice şi la Participanţii la marşul care utilaj minier — 600 000; lei, — după •cum sublinia in :
tea creării în Europa a în alte. domenii pe conti directivele planului econo a străbătut teritoriul Sta la reparaţii utilaj minier
unui climat ~ de încredere nent. telor Unite de la vest ' la terlocutorul nostru — for
miei naţionale şi bugetu Est, parcurgîn'd peste 5 000 ..şi» maşini de trţm'spor't — maţiile PRAM (coordona
lui de stat pe anul 1987, .300 000 lei, la .prestaţii e- te de maiştrii Nicolae Po
km, vor continua acţiunile
document adoptat de re în vederea asigurării unui lectrice — 200 000 lei, la pescul . şi Adrian Ivonici),
DIN ŢĂRILE SOCIALISTE I centa plenară a C. C, al viitor paşnic al planetei . recbndiţ’ionări; ' piese şi telecomunicaţii (sing.- Ni-
• P.M.S.U. in. hotărîre se subansamble 20 000 Ici, iar colac Jvanov), metrologic
0 TIRANA. — Tinerii al va putea primi zilnic 140 | arată că C. C. al P.M.S.U. noastre — a declarat unul la alte lucrări ' cu 100 000 (tehnician .Nicolae. Florea),
banezi au început cu şap de trenuri - informează apreciază drept cea mai dintre organizatorii aces lei. Aceste depăşiri s-au bobinaj" (sing.- Nicolae To-
9
te luni în urmă construirea agenţia China Nouă. importantă sarcină reali tei ample acţiuni în fa . înregistrat în ■ condiţiile mescu), uzinaro- (sing. Bro-
căii ferate Milot—Rreshen— Noul obiectiv care se zarea obiectivelor politicii voarea păcii. La 28 de reducerii cheltuielilor - ma ’nel Si-mion), împletituri
Klos, importantă lucrare a înscrie printre proiectele* economice stabilite de cel cembrie ei se vor întîlni teriale la . 1000 lei produc sîrmă (sing. Anişoara Sili
celui de-a! 8-lea plan cin de amploare mare şi medie de-al Xlll-lea Congres al din nou la graniţa dintre ţie marfă cu circa 150 ici. ciu). Să mai spunem că
1
cinal albanez şi în aceas ale actualului plan cincinal • partidului şi concretizate statele Georgia şi Florida Plusurile .amintite exprimă pînă la finele anului, lu
tă perioadă — după cum chinez (1986—1990) va dis- i în prevederile celui de-al de unde se vor îndrepta faptul că printr-o temeini- crătorii secţiei electrome
informează agenţia ATA — pune de un echipament o 7-lea plan cincinal. Aces spre Cap Canaveral, zona că organizare â activităţii, ; canice -Deva vor încheia
ei au deplasat 1,6 milioa modern. | tor ţeluri trebuie să slu de experienţe cu rachete aici, în cadrul .secţiei; cit- reparaţiile capitale la încă
ne metri cubi de pămînt, Shenyang, centru econo- nucleare balistice „Tri
# jească şi planul dezvoltă şi pe teren, unde efectuăm două excavatoare. în con
au realizat lucrări de be- mic şi nod de comunicaţii dent". Marşul se va în-,
( rii economico-sociaile pe cea mai mare parte a re tinuare, o parte dintre e-
tonare însumind 40 000 me în nord-estul Chinei, înre 1987, prin înviorarea dez cheia la 17 ianuarie, la paraţiilor, ■ o preocupare feetive vor realiza unele
tri cubi, au ridicat peste gistrează cel mai puternic * voltării economice, îmbu Cap Canaveral, participant responsabilă din partea lucrări do modernizare a
100 obiective ale acestui flux cotidian de pasageri ' nătăţirea muncii, utiliza ţii urmînd să dea glas pro şefilor de formaţii şi a fie sistemului de acţionare a
proiect. din ţară - 170 000 de per- 6 rea raţională a resurse testului lor împotriva expe cărui .muncitor în parte morilor cu bile, do la I.M.
soane. i lor. Trebuie să se pună pentru' asigurarea materia Baia de Aramă, în vede
0 BEIJING. - La Shsny- Prima fază a proiectului, capăt fenomenului de rimentării şi amplasării pe lelor necesare şi încadra rea îmbunătăţirii proce
8
ang, capitala provinciei cu o investiţie planificată ( a cere mai mult decît nave atomice a acestor rea în termenul 'de execu sului de preparare a mi
Liaoning, a început con- de 150 milioane yuani, va se produce - subliniază arme de distrugere în ţie' a lucrării, se pot rea nereurilor.
* strucţia unei noi gări ce fi terminată în 1990. hotărîrea.
I masă. liza ritmic însemnate de
- o - o - o - o - o - o păşiri de plan. LI VIU BRAICA
COLEGIUL DE REDACŢIE : Sabin Cerbu, Ion Cioclei, Dumitru Gheonea, Tiberîu Istrate (redactor şef), Lucia Elena Liciu, Gheorghe Pavel (redactor şef adjuncl), Nicolae Tîrcob I itooa i
REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA: 2 700 Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 35. Telefoane) 11275, 12157, 11585. Telex 72288. TIPARUiki .Deva, str. 23 August, nr. 275
