Page 82 - Drumul_socialismului_1986_11
P. 82
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu,
împreună cu tovarăşa
Elena Ceauşescu, a votat
a referendum în mijlocul oamenilor
muncii de la întreprinderea
„23 August" din Capitală
T o v a r ă ş u l Nicolae Executiv al C.C. al P.C.R., cesc din patria noastră, mai
Ceauşescu, secretar gene de reprezentanţi ai Comi mulţi Eroi ai Muncii So
ral al Partidului Comunist tetului municipal de partid, cialiste din întreprinderile
Român, preşedintele Repu at marelui colectiv munci Capitalei au exprimat. în
blicii Socialiste România, şi toresc bucureştean. cuvinte calde, aprobarea
tovarăşa Elena Ceauşescu Mii de oameni ai muncii unanimă faţă de noua şi
Şedinţa Comitetului Politic s-au aflat, duminică, în care lucrează în unităţile importanta acţiune de pa
ce a României, a preşedin
de pe această mare şi mo
mijlocul oamenilor muncii
de la întreprinderea „23 dernă platformă industrială telui ei, care corespunde
August" din Capitală pen a Capitalei au făcut o im în cel mal înalt grad aspi
tru a vota, împreună cu ei, presionantă primire iubiţi raţiilor poporului nostru,
Executiv al C.C. al P.C.R. privind reducerea cu 5 la lor oaspeţi. ale tuturor naţiunilor lu
în cadrul referendumului
mii, precum şi hotărîrea
Din mulţime s-au des
sută a armamentelor, efec prins grupuri de pionieri de a întări votul dat la
tivelor şi cheltuielilor mi şi şoimi ai patriei, care au referendum prin realizări
Sub preşedinţia tovarăşului Nicolae presie a stimei, recunoştinţei şi deosebi- litare ale ţării noastre. oferit, cu gingăşie, tovară de seamă in activitatea lor
Ccauşescu, secretar general al Partidului tei preţuiri pe care întreaga noastră na Desfăşurată în această zi şului Nicolae Ceauşescu. to creatoare, paşnică, consa
Comunist Român, luni a avut loc şedin ţiune le manifestă faţă de strălucita acti de maro însemnătate în varăşei Elena Ceauşescu crată înfloririi continue a
ţa Comitetului Politic Executiv al C.C. vitate desfăşurată de tovarăşul Nicolae viaţă politică şi socială a buchete de flori şi le-au României socialiste.
ăl P.C.R. Ceauşescu pe arena mondială, faţă de patriei, întilnirea cu secre adresat, cu emoţie, cuvin In continuare, tovarăşul
în cadrul şedinţei, au fost analizate iniţiativele şi acţiunile sale consacrate tarul general al partidului te de mulţumire pentru co Petre Răducanu, secretarul
rezultatele referendumului de la 23 no păcii şi dezarmării, asigurării tuturor a constituit pentru puter pilăria senină, fericită ce Comitetului de partid, pre
iembrie privind reducerea cu 5 la sută a condiţiUor pentru ca poporul român să-şi nicul detaşament muncito o trăiesc. Tineri şi tinere şedintele Comisiei pentru
armamentelor, efectivelor şi cheltuieli poată înfăptui planurile şi programele resc bucureştcan un minu s-au apropiat, de aseme referendum de la între
lor militare ale ţării noastre. sale de dezvoltare socialistă a ţării in nat prilej de a reafirma, nea, de tovarăşul Nicolae prinderea „23 August", a
tr-un climat do linişte, colaborare şi de direct, vibrant, sentimen Ceauşescu, de tovarăşa raportat că toţi oamenii
Comitetul Politic Executiv a apreciat tele de neţărmurită dra Elena Ceauşescu, rugîndu-i muncii din această citade
că rezultatele referendumului au pus plină securitate internaţională. goste şi stimă faţă de tova să primească florile recu lă a muncii paşnice şi-au
pregnant în evidenţă adeziunea deplină Comitetul Politic Executiv, personal răşul Nicolae Ceauşescu, noştinţei pe care tînăra ge exercitat dreptul constitu
a întregului popor român la politica de secretarul general al partidului, tovară fiul cel mai iubit al na neraţie le-o poartă pentru ţional do vot, spunînd un
şul Nicolae Ceauşescu, au adresat cele
dezarmare şi pace promovată cu consec condiţiile tot mai bune de DA liotărît pentru dezar
venţă de partidul şi statul nostru, voin mai calde mulţumiri milioanelor de ce ţiunii noastre» care, de mai muncă şi viaţă. în rîndul mare şi pace, pentru rea
bine de o jumătate de se
ţa sa fermă de a se angaja cu toate for tăţeni din patria noastră, care aii parti col, slujeşte, cu abnegaţie acestor tineri se aflau bă lizarea programelor noas
ţele în lupta pentru oprirea cursei înar cipat la referendum spunînd un DA ho- revoluţionară şi neasemui ieţi şi fete, între 14 şi 18 tre de progres şi bună
mărilor şi trecerea Ia măsuri concrete, tărît politicii de pace şi dezarmare, în tă dăruire, cu fierbinte pa ani, care şi-au manifestat stare, pentru politica rea
practice, de dezarmare, pentru făurirea tregii politici interne şi externe a parti triotism, interesele funda bucuria şi satisfacţia de a listă, clarvăzătoare, uma
unei lumi mai bune şi mai drepte, fără dului şi statului nostru. mentale ale poporului, cau vota, împreună cu între nistă a partidului şi sta
arme şi fără războaie. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a exprimat
convingerea că oamenii muncii, întreaga za libertăţii, independenţei gul popor la referendum, tului, pentru edificarea
A fost reliefat faptul că organizarea şi naţiune, vor întări votul de Ia 23 noiem şi prosperităţii României, de a sprijini prin voiul lor socialismului şi comunis
desfăşurarea referendumului — Ia care brie printr-o activitate susţinută, prin idealurile socialismului şi strălucita iniţiativă de pace mului pe pămîntul patriei.
au participat, pentru prima dată în lu realizări tot mai mari în îndeplinirea comunismului, aspiraţiile a conducătorului iubit al A urmat un moment de
me şi tineri între U si 18 ani — au con exemplară a planului pe acest an şi pe de pace şi progres ale po partidului şi stalului, de înaltă şi profundă semni
stituit o puternică manifestare a profun întregul cincinal, în realizarea obiective porului român, ale întregii a-şi spune răspicat cuvîn- ficaţie, trăit cu adîncă e-
dului democratism al orînduirii noastre lor stabilite de Congresul al Xlll-lea al omeniri. lul într-o problemă funda moţie, cu intensă satisfac
socialiste, care asigură participarea ne partidului pentru dezvoltarea economico- T o.v a r ă ş ui Nicolae mentală care priveşte soar ţie şi mîndrie patriotică de
mijlocită a tuturor cetăţenilor ţării Ia socială a patriei şi ridicarea continuă a Ccauşescu, tovarăşa Elena ta tuturor generaţiilor —- cei prezenţi, de întreaga
dezbaterea şi stabilirea măsurilor de în nivelului de trai, material şi spiritual, al Ceauşescu, au fost întîmpi- dezarmarea şi pacea. naţiune
semnătate deosebită pentru prezentul şi întregului popor, pentru înfăptuirea ne naţi şi. salutaţi cu multă Făcîndu-se ecoul simţă- T o v a r ă ş u i Nicolae
viitorul patriei, la conducerea societăţii. abătută în viaţă a măreţului Program de căldură, la sosirea la clu mintelor pe care le împăr Ceauşescu, secretar gene-
Comitetul Politic Executiv a subliniat edificare a societăţii socialiste multilate bul întreprinderii, de mem tăşeau, în aceste momente
cu satisfacţie că milioanele de partici ral dezvoltate şi de înaintare a României bri ai Comitetului Politic deosebite, toţi cei ce mun (Continuare în pag. a 4-a)
panţi la referendum — muncitori, ţărani, spre comunism.
intelectuali, bărbaţi şi femei» tineri şi Dînd o înaltă apreciere rezultatelor re
vîrstniei, de la oraşe şi sate — au apro ferendumului, Comitetul Politic Executiv
bat şi sprijinit în mod entuziast, prin vo a subliniat că, în actualele împrejurări Oamen ii muncii hunedoreni au i spus cu fermitate,
tul lor, noua şi deosebit de valoroasa ini internaţionale, grave şi complexe, este
ţiativă de pace a secretarului general al mai necesar ca oricînd ca toate statele,
partidului, preşedintele Republicii, tova toate popoarele să-şi intensifice eforturile intr-un singur glas : DA p iacii şi i lezarmării!
răşul Nicolae Ceauşescu, pătrunsă de o şi să conlucreze tot mai strîns pentru opri
înaltă răspundere faţă de viaţa şi mun rea cursei înarmărilor şi trecerea la dezar
ca poporului român, de destinele umani mare, în primul rînd la dezarmarea nu
tăţii. cleară, pentru promovarea fermă a poli TONELE -DE CĂRBUNE ALE PĂCII
Comitetul Politic Executiv a arătat că ticii de destindere şi securitate, de înţe Referendumul de la 23 nostru, un DA pentru mult timp va ieşi la pen
referendumul, care a avut loc într-o at legere, colaborare şi pace în lume.. noiembrie, consacrat celei iniţiativele şi demersurile sie. Am votat pentru li
mosferă de puternică unitate, de intensă Comitetul Politic Executiv a stabilit să mai arzătoare probleme a României vizînd dezarma niştea ţării, pentru via
angajare patriotică, de responsabilitate fie dat publicităţii Comunicatul Comisiei omenirii la ora actuală rea şi dezvoltarea paşnică ţa noastră liberă, pentru
civică, s-a constituit într-o vibrantă ex Centrale pentru Referendum. —- PACEA — a produs, la a popoarelor, un DA pen viitorul nepoţilor, pentru
mina Lupeni, o atmosferă tru omul din fruntea parti mai bine în ţară".
de însufleţire şi entuziasm, dului şi a ţării, pentru în chiar ziua referen
de fierbinte ataşament la Minerul de Onoare, tova dumului, minerii Lupeniu
politica partidului şi sta răşul Nicolae Ceauşescu, lui au susţinut prin fapte
tului nostru, de totală a- ale cărui indicaţii şi reco demne de muncă DA-ul
deziune la strălucita ini mandări le materializăm pentru pace, sub care
ţiativă a t o v a r ă ş u l u i neabătut în munca din au semnat dimineaţa pe
Nicolae Ceauşescu de re abataje, trimiţînd la ziuă buletinele de vot. Ei au
ducere, încă din acest an, cantităţi continuu sporite extras în plus faţă de
de către ţara noastră, cu de cărbune". planul zilei, 154 tone de
5 la sută a armamente Cu aceeaşi hotărîre şi cărbune, ridicînd sporul
lor, efectivelor şi cheltuie entuziasm şi-au pus sem de producţie pe luna no
lilor militare — pildă şi nătura pe buletinul de iembrie la mai mult de
îndemn pentru toate po vot, sub cuvîntul DA, şi 4 500 tone. „Exprimîn-
poarele la raţiune, la con minerii din brigada lui du-nc totala adeziune la
lucrare şi bună înţelegere, Mihai Blaga, din secto noua şi strălucita iniţia
la existenţă. rul III, care au extras tivă de pace a tovară
Intre primii care au a- suplimentar, numai în lu şului Nicolae Ceauşescu,
firmaj. fermul DA în fa na noiembrie, peste 4 000 semnînd fără ezitare pen
voarea păcii s-a aflat Eroul tone de cărbune, toţi mi tru seninul cerului şi li
Muncii Socialiste Constan nerii Lupeniului, însufle niştea ţării, optînd pen
tin Popa, împreună cu or ţiţi de înflăcăratcle che tru viaţa paşnică a ome
tacii din brigada sa. Oa mări şi îndemnuri ale se nirii, pentru viitorul de
meni harnici şi conştiin cretarului general al parti aur al nostru şi al urma
cioşi, ei au venit la re dului, ' tovarăşul Nicolae şilor noştri, minerii de la
ferendum cu un spor de Ceauşescu, adresate de la Lupeni s-au angajat să
producţie de 2 700 tone, tribuna impresionantei a- muncească mereu mai
înregistrat de la începu dunări populare pentru bine, ’ să încheiem luna
tul anului, cu hotărîrea pace şi dezarmare din Ca noiembrie cu un spor de
de a-1 majora cit mai mult pitala patriei, care a pre 6 000 tone de cărbune,
în zilele ce au mai ră mers referendumului din pe care să-l majorăm în
mas din primul an al ac 23 noiembrie. „Este prima decembrie, să trimitem
tualului cincinal. „Lucrăm opţiune din viaţa mea, ţării, pentru dezvoltarea
în cel mai mare sector de asemenea importanţă sa liberă, armonioasă, tot
al minei Lupeni şi al Văii istorică, şi sînt mlndru mai mult cărbune cocsi-
-Jiului, sectorul IV —, cu că t o v a r ă ş u l Nicolae ficabil" — releva tovară
un înalt grad de meca Ceauşescu s-a gîndit să şul Vasile Rusu, secreta
nizare şi ne străduim să dea o pildă lumii întregi rul comitetului de partid
ne depăşim ritmic sarci despre dorinţa şi voinţa al I. M. Lupeni.
nile de plan — releva des de pace a românilor, spu
TuJkm Oo(u, Gheorghc Apreotesel, Ioan Văduva, întregul colectiv al Minei Deva toinicul şef de brigadă. nea lăcătuşul de mină DUMITRU GHEONEA
şi-au exprimat adeziunea faţă de noua Iniţiativă de pace a Komănlei socialiste. Un DA Am spus un DA hotărît Petru Bader, cu 25 de ani
ferm cerutul senin, pentru lu mina limpede a zilei de u/.l şl de mîlnc. Alte relatări
Foto N. GHEORGHIU în favoarea păcii, un DA de muncă la mina Lu-
pentru politica partidului peni, şi care nu peste in paginile II ţi IU