Page 86 - Drumul_socialismului_1986_11

In pomicultură — lucrările

să se desfăşoare îâră pauze!
/
9 . ^ potenţialului pomicol- al ficate. Cum se realizează însă lucrările se desfă.şoa-
Valorificarea deplină a
obiectivele stabilite ? La
judeţului nostru, înfăptui­ întrebare ne-a răspuns ră mai anevoios. Se lu­
crează la săpatul gropilm
rea în cele mai bune con­ ing. Ioan Barbu, de la dar materialul săditor re
diţii a. prevederilor pro­ Trustul judeţean al hor­ par-Uzat încă nu a foi
gramului de dezvoltare a ticulturii. preluat de la pepiniera
pomicultura şi a obiecti­ — Una din acţiunile im­ S.C.P.P. Geoagiu. Deoa
velor din programul de portante aflate la ordinea- rece. condiţiile şe menţin
autoconducere şi autoapro- zilei pe agenda pomieulto- încă prielnice, conducere,
vizionare teritorială, im­ rilor este înfiinţarea noi­ unităţii amintite .trebuie
pun ca pomlcultorii să ac­ lor plantaţii. Lucrarea de să ia neîntîrziat măsuri
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Al PC. ţioneze, în această perioa­ plantare a început în noua pentru a se trece efectiv
M? A l C O i y S l U U L U f U L A R J U D E Ţ E A N dă, cu răspundere deose­ fermă a Asociaţiei econo­ ia plantări, cunoscînd că
mice de sta*t şi coopera­
bită pentru efectuarea' lu­
pomilor
prinderea
este
crărilor în livezi, cît şi tiste din Deva, unde în
pentru a extinde planta­ această toamnă şi în pri­ mult mai bună la plantă­
rile de toamnă. înlrucil
Anul XXXVlil, nr. 9 029 MIERCURI, 26 NOIEMBRIE 1986 4 pagini - 50 bani ţiile pe suprafeţele plani- măvara viitoare se vor au prevăzut să înfiinţeze
planta 120 ha cu pomi livezi în primăvară, con­
fructiferi. Este prevăzut, ducerile C.A.P. Nadă.ştie
j Duminică, 23 noiem- | de asemenea, ca şi la (120 ha), Bîrsău (120 Sha)
Calitatea - deziderat major în | brie, în memorabila » C.A.P, Pui să fie înfiinţa­ şi Cigmău (30 ha) au da-
' dată a referendumului I
j naţional pentru pace şi , tă o nouă livadă pe 120
ha, din care pe 50 de ha
' dezarmare, în unităţile j plantaţia trebuie realiza­ NICOIAE TiRCOB
activitatea de investiţii | economice ale Bradului l tă în această toamnă. Aici (Continuare în pag. a 2-a)
J a fost organizată o zi î
I de producţie record. în- I
în vasta operă de edi­ ceea ce înfăptuiesc con­ mare productivitate, pentru sufleţiţi de vibrantelo *
ficare n societăţii socia­ structorii, depinde de ni­ realizarea de fabrici şi j chemări şi îndemnuri | Atragerea şi implicarea
liste multilateral dezvol­ velul pregătirii profesio­ secţii specializate în pro­ | ale secretarului general ■«
tate, pe care o înfăptuieşte nale si al conştiinţei pa­ ducerea unei game largi ’ al partidului, tovarăşul j
poporul nostru, sub con­ triotice ale fiecăruia, de de matpriale de construc­ | Nicolac Ccauşescu. a- J tuturor comuniştilor
ducerea partidului, activi­ existenţa unei puternice ţii (şi să amintim, în ju­ " dresate la marea adu- I
tatea do construcţii ocupă baze tehnico-materiale şi deţul nostru, numai | nare populară din Capi- , în rezolvarea problemelor
un loc distinct, de ma­ a unor laboratoare modern I. L. şi S.U.T. Deva), eu - tală, consacrată păcii şi l
ximă însemnătate. Şi în utilate, care să asigure de­ fluxuri tehnologice şi la­ | dezarmării, oamenii *
acest sector, ca în toate rularea optimă . a activită­ boratoare moderne, ale că­ J muncii din unităţile in- I De trei ani Ti ti Zurba poată cuprinde şi .soluţio­
celelalte din sfera pro­ ţii, la parametri tehnici ror rezultate sînt supe­ i este secretarul biroului na. problemele ce se ivesc
ducţiei materiale. Con­ superiori — pe şantiere .şi rioare de la an la an, i * organizaţiei de bază uzi- în fiecare moment în pro­
gresul al XIH-lea al parti­ în unităţile producătoare pentru organizarea unor jZi de producţii j nare 2, din secţia maşini- ducţie. Tocmai de aceea,
dului a stabilit obiective de materiale de construc­ institute specializate de unelte a întreprinderii me­ noi angrenăm în toate do­
mobilizatoare, între care ţii —, identificarea opera­ proiectare şi cercetare, cele j record ! canice Orăştie. O perioa­ meniile, tot mai mulţi
calitatea se situează în tivă a deficienţelor calita­ din judeţul Hunedoara bu- dă relativ scurtă, dar în
prim-plan liste absolut tive şi înlăturarea lor fără care s-a acumulat o bună membri de partid, practic
normal, deoarece progre­ întîrziere, creşterea pro­ curîndu-se de prestigiu ia I I întreaga organizaţie".
sul, în orice domeniu şi ductivităţii şi rentabilităţii nivelul întregii ţări. înseşi , dustriale reprezentative | experienţă în conducerea Pentru aceasta însă. bi­
cu deosebire în tehnică, tuturor lucrărilor. realizările unor organizaţii alc oraşului Brad, după | organizaţiei, s-a conturat roul foloseşte o seamă de
precum I
construcţii,
tot mai pregnant un stil
de
nu se poate .înfăptui pe Şi se poate afirma cu ce şi-au înscris semnă- * forme, de' căi şl modali­
căile bătătorite ale ru­ indreptăţit temei că în ul­ T.A.G.C.M. şi A.C.M.R. ! tura pe buletinele de | de muncă propriu. Iar tăţi care să solicite răs­
tinei. ci numai pe dru­ timii 21 de ani s-au făcut Deva, I.A.C.R.S. Hunedoa­ I vot, sub cuvîntul DA, > ceea ce defineşte în pre­ punderi sporite şi să asi­
murile noi ale cunoaşte­ progrese însemnate şi în ra şi I.A.C.M.M. Petro­ * adică pentru pace in I zent întreaga activitate a gure desfăşurarea unei
rii, ale aplicării a joase domeniul construcţiilor şani, A.C.H. Rîu Mare şi | ţară şi în lume, au ,
a descoperirilor ştiinţei in Statul a alocat an de an Knergoconştrucţia Mintia, * ţinut să-şi confirme op- 1 Stilul de muncă al birourilor
activitatea concretă clin fonduri însemnate atît sînt nemijlocit legate de | ţiunea prin fapte re- J
fiecare domeniu produc­ pentru realizarea unor o- Ing. VASILE MAUNCENCO, J marcabilc de muncă, > organizaţiilor de bază
| obţinind, intr-adevăr, I
tiv, prin gîndire creatoare biective noi şi pentru mo­ inspector şef ' realizări record în pro- '
şi spirit revoluţionar, no­ dernizarea celor existente, al Inspecţiei pentru 2 ducţie. Minerii de la |
vator. cît şi pentru dezvoltarea construcţii a judeţului I Barza au extras supli- * biroului este atragerea .şi activităţi rodnice. Gete
Asemenea atribute tre­ organizaţiilor de construc­ Hunedoara | mentar planului zilei | implicarea zi de zi în re­ care şi-au dovedit viabi­
zolvarea
problemelor
şi
litatea au fast păstrate
buie să caracterizeze în ţii, dotarea lor cu maşini, * 700 tanc de minereuri - realizarea sarcinilor a unui şi perfecţionate, la altele
cel mai înalt grad şi mun­ utilaje şi instalaţii de (Continuare în pag. o 2-a) | complexe, cei de ta I cît mai mare număr de s-a renunţat, îmbunătăţi­
ca celor ce concură lă J Ţebea au realizat în J membri de partid. „Nici rea continuă a stilului de
| plus mai mult de 200 s
materializarea programe­ nu se poate altfel — sub­ muncă al biroului fiind,
lor de investiţii, respectiv ÎN ZIARUL DE ASTA2I; J tone de cărbune, iar J liniază tînărui secretar. de altfel, o permanenţă a
■ constructorii de utilaj > In contextul unei acti­ activităţii. De aici şi grija
a constructorilor şi pro­ I minier de la Crişcior I ce se acordă programării
iectanţilor, a producători­ înscrisă pe drumul redresării, ferma zootehnică J au înscris sporuri de J vităţi tot mai comolexe. riguroase a muncii şi re­
se poate situa în rîndul celoF fruntaşe a unor cerinţe şi exigenţe
lor de materiale de con­ | 252 000 lei la producţia | partizării judicioase a sar­
Minunata neodihnă pentru triumful vieţii * marfă, concretizaţi în ’ sporite destinate materia­
strucţii, a organismelor I 32 vagoneţi de mină | lizării angajamentelor co­ cinilor. Pentru asigurarea
specializate de îndrumare Gcoagiul adine săpat în palmele locuitorilor săi * echivalenţi, în piese de . lectivului nostru, este participării active şi efec­
şi control. Iar concreti­ Carnet cultural | schimb, în alte impor- I foarte greu, dacă nu chiar tive a celor ce primesc
atenţia
responsabilităţi,
zarea lor, printr-o înaltă La intervenţia ziarului... ; tante lucrări. : imposibil, ea un birou for­ este canalizată spre cu­
calitate şi eficienţă a tot mat clin trei comunişti să prinderea celor mai im­
portante domenii şi laturi
ale activităţii productive.
luni ale acestui an au a- . zi şi ceas de ceas — oa­
S e spune că, demult, pelat la „căile ferate" un menii de la poarta fero­ Sînt antrenaţi permanent
membri de partid eu ex­
Deva a fost port fa
... Mureş. Batea „vln- număr de 2 975130 de viară a oraşului. Hărni­ perienţă, cadre de condu­
tul prielnic", corăbiile cu călători. Sau, luind ca cia lor este probată de re- ' cere, maiştri, specialişti.
pinze ajungeau în radă, reper numai o lună - zultatele pozitive obţinute.
acostau la cheiul Devei şi de pildă, septembrie - Din bilanţul lunii octom­ Realizarea productivită­
lăsau pe mal mărfuri, că­ numărul este de 365 339 de brie 1986, de pildă, am ţii muncii, bunăoară, a fost
lători... Dincolo de nostal­ călători. Dacă la aceste reţinut o depăşire cu 3,67 şi rămîne unul dintre o-
gia tip „zăpezile de altă­ cifre se adaugă 860 692 la sută a volumului de biectivele majore ale oa-
dată" - pe care ne-o de călători plecaţi din măr Iun expediate şi trans­
provoacă aceste imagini stafia C.F.R. Deva, în nouă portate. Timpul planificat VALENTIN NEAGU
- trebuie să recunoaştem pentru staţionarea vagoa­
că, pe atunci, una din nelor — aliate la „încăr­ (Continuare în pag. a 2-a)
marile „porţi" ale oraşu­ care—descărcare" - o fost
lui era... portul. El se alia Oameni de redus cu 45 minute/vagon,
cam pe locul unde este iar staţionarea vagoanelor
amplasată staţia C.F.R in tranzit a ’osî -edusă cu
Deva care, in prezent, - ta „poarta 66 2 la sută.
arc peste timp ! - repre­
zintă, cu adevărat, prin­ Desigur, in calitatea
cipala poartă a localităţii. noastră de călători - prin­
cipala postură ce o avem,
- Căile ferate - sublinia oraşului fiecare dintre no>, cind ne
ing. Gheorghe Nifă, şei allăm în staţia C.F.R. De­
staţie coordonator - au pre­ va — nu putem cunoaşte
luat, in condiţiile moder­ luni din 1986, sau cei toate eforturile pe care le
nizării progresive a trans­ 111 888 de călători Înre­ depun oamenii de aic'
porturilor, o mare parte gistraţi in luna septem­ pentru îndeplinirea şi de­
din sarcinile de acest gen brie, vom obţine o dimen­ păşirea sarcinilor specili-
existente la alte unităţi siune şi mai mare pentru ce, a angajamentelor ce
de specialitate. Pe viitor, „poarta" capitalei judeţu­ şi le asumă in întrecerea
datorită eficienţei econo­ lui nostru. „Dar, călătorii. socialistă. Şi, la urma
mice ce o generează, - menţiona Ioan Crai, in­ urmei, nici nu simţim prea
transportul feroviar se va structorul staţiei — repre­ mult nevoia de a le cu­
dezvolta intr-un ritm şi mai zintă numai o latură a noaşte. Pe noi, călătorii, -
intens. Pentru tot mai problemei. Trebuie adău­ mai precis spus : milioanele
multe localităţi ale ţării, gate şi cantităţile impor­ de călători — ne intere­
staţia C.F.R. proprie va de­ tante de mărfuri, de ne­ sează, in primul rind, să
veni — fără exagerare — numărate feluri, expediate nu... pierdem trenul. Pen­
„poarta de aur" a exis­ sau primite prin stalia tru aceasta, Elena Mirza,
tenţei lor. C.F.R. Deva". Valeria Cornea sau cole­
Primele argumente în Toate acestea vorbesc gele lor -de la „informaţii" Tinăra Elisabela Buzaţi
a fost formată ca mun­
U.TJ.M.K. Crişcior, sectorul 2 vagoneţi minieri. După această direcţie le-am a- despre o activitate cu citoare pe linia tras a
operaţia (Ic virolare, cupele <Je vagoneţi trec pentru con­ Hat de la Ioan Petrica, profunde alcătuiri şi sem­ MARIN NEGOIŢĂ întreprinderii de încălţă­
solidare, pe ştandul de lurru al sudorilor Costlcâ Popa Şl şeful■ Agenţiei de voiaj nificaţii economice, pe minte Hunedoara, deve­
Viorel Demean. (Continuare in pag. a 2-a) nind o muncitoare des­
Foto N. GHEORGHIU Deva. In primele nouă care o desfăşoară - zi de toinică.