Page 87 - Drumul_socialismului_1986_11

n nq. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI

Înscrisă pe drumul redresării, ferma zootehnică

se poate situa în rîndul celor fruntaşe Oameni de la „poarta"
oraşului
Chiar dacă realizările format din oameni har­ toţi indicatorii. Pe ce se 600 ovine pe care-1 de­ 1 20,00 '
nu se ridică încă, la toţi nici, cu dragoste pentru bazează ? Pe faptul că în ţine unitatea. Pe de altă i 20,15 i
indicatorii, la nivelul sar­ animale, pricepuţi şi do­ prezent aici există 153 parte, deşi s-au făcut în (Urmare din pag, 1) Tomotaş, loan Avram, Pe­ 20,25 1
r
cinilor, este evident pen­ vedind simţ de răspunde­ bovine gestante, adică un acest an lucrări de cură­ tru Igreţ. Lo este necesar J
tru oricine că ferma zoo­ re în muncă, familii ca procent de 70 la sută, din­ ţare şi fertilizare a fîne- I ne oferă cu amabilitate să li se adauge şi numele
tehnică a C.A.P. Tîmpa s-a cele ale lui Gavrilă şi Irina tre acestea 40 capete fiind ţelor şi păşunilor, de în- toate datele necesare: altor ceferişti harnici. Şefii I P
înscris pe drumul redre­ Ochiş, Toan şi Ioana Ochiş, juninci. grăşare cu cantităţi în­ ora, numărul peronului etc. de manevră Mihai Ciobo- r
sării economice, al îmbu­ Mihai şi Maria Bîrlea, în ce priveşte producţia semnate de gunoi a su­ Dar, mai înainte, casiere­ taru şi Petru Şchiopu,' ma- 20,35 '
nătăţirii întregii activităţi. Irina şi Vasile Bilţ, Toadcr de lapte lucrurile se pre­ prafeţelor care au fost cul­ le Elena Adincu, Lidia To- nevranţii Sorin Maieescu, 1
Argumentează această a- Balea ş.a., despre care zintă mult în bine faţă tivate cu plante furajere, motaş, Margareta Faur şi loan Ştel şi Albuţ Demian, i
firmaţie modul cum se inginerul Gheorghe Iovan, de anul trecut. Dacă în seceta prelungită a dus celelalte ne-au eliberat magazinerii Petru Manga, l
prezintă sectorul creşterii şeful fermei zootehnice, 1985 unitatea a livrat la la diminuarea producţiilor „legitimaţiile de călătorie". Dumitru Gheorghiu şi Dezi- 20,50 1
animalelor la această dată, avea numai cuvinte de fondul de stat 753 hl lapte de sfeclă şi trifoliene. Aşa Ce mai vrem noi, milioa­ deriu Szekely, şefii de e-
seriozitatea şi responsabi­ laudă. de vacă,. rcalizîndu-şi pla­ că . s-au asigurat doar nele de „pretenţioşi" ? chipâ Metania Nislor Şi 50 '
litatea cu care toţi col In acest sfîrşit de an nul doar în proporţie de 230 tone, de fibroase, 670 Vrem ca întreg perimetrul Leostina Bogoslav, munci­
implicaţi în activitatea din ferma deţine un efectiv 65 la sută, în perioada tre­ tone de suculente şi 720 staţiei să strălucească de torii Viorel Dura şi Augus-
zootehnie, începînd cu total de 555 bovine, cu 36 cută din acest an s-au tone de grosiere faţă de curăţenie I (Nu vorbim tin Igreţ, alţi mulţi oa­
conducerea fermei, a uni­ capete mai mult ca în livrat aproape 1 200 hl. un necesar de 398 tone acum despre rolul nostru meni ai muncii. Numele | K
tăţii şi continuînd cu în­ fînuri, 1 900 tone sucu­ determinant în acest sens). tuturor, fără vreo excepţie,
grijitorii, îşi fac datoria, lente şi 698 tone grosiere. Dragomir Blaj, Viorel Flo- figurează in cataloagele
rezultatele bune înregis­ C. A. P. T I IVI P A In aceste condiţii este rea şi alţi feroviari şi-au păstrate la „şcoala perso­ 1JU<
trate la o serie de indi­ necesar să se gospodă­ făcut din aceasta un a- nalului" pe care o urmea­ dlopr
catori. Astfel, ferma are rească cu cea mai mare devărat crez. Gara Deva ză - cite 4 ore pe lună 0,15
adăposturi moderne, care anul precedent, dar, deo­ Şi, cu siguranţă, afirmau chibzuinţă fiecare kilo­ (deşi un ceferist ne-a spus - sau in „caietul de 0,30 1
au fost temeinic pregătite camdată, cu 15 capete sub toţi cei de aici, pînă la gram de nutreţuri, iar că în mod corect se nu­ erori", unde este reflectată agrici
pentru actuala stabulaţie. prevederile de plan a- finele lunii decembrie se pentru perspectivă să se meşte staţia C.F.R.) este... activitatea practică desfă­ jurna
Au fost verificate, revi­ nualc. Din acestea, 220 vor obţine 1 300 hl, adică ia măsurile cuvenite pen­ lună la orice oră din zi şurată de fiecare ceferist. I 8,00 1
zuite şi reparate instala­ de capete sînt la catego­ atît cît prevede planul tru creşterea producţiei şi din noapte. Dorinţa pri­ Instructorul Nicolae Răbu- Curiei
ţiile de alimentare cu apă, ria matcă. Au fost obţi­ pe acest an. Acesta, de­ de nutreţuri din resurse vind siguranţa transportu­ lea, care răspunde de I Bulell
do evaeuarc a dejecţiilor nuţi pînă acum 149 de oarece, faţă de anul tre­ proprii. Unele lucrări s-au lui n-o mai exprimăm, pen­ pregătirea personalului, Răspr
şi de ilUminat, utilajele viţei, procentul de nata­ cut, cînd în aceeaşi pe­ realizat în această vară, tru că, în prezent, este ne-a declarat : „Staţia \ lor ;
de preparare a hranei. litate fiind de 60 la sută. rioadă se obţinea o pro­ dar ele trebuie să con­ ca şi cum ai zice că di­ C.F.R. Deva cuprinde căi­ ştiri ;
Dacă la toate acestea mai De fapt, aici sînt punctele ducţie zilnică de pînă la tinue pe păşunile şi fîne- mineaţa vrei să răsară le ferate şi dotările exis­ maţii
amintim ordinea şi cură­ mai slabe ale activităţii, 50 litri lapte marfă, acum ţele cooperativei atît în soarele. A devenit, prin ur­ tente între cele două sate ;
ţenia întronate peste tot deoarece, după cum se ea este de aproximativ iarnă, cît, mai ales, la mare, un lapt atit de fi­ semnale numite „cap x" ştiri ;
în fermă, putem aprecia 240—250 litri. primăvară. Dacă acestei resc să călătoreşti in sigu­ şi „cap y". Pe întreg acest ritul
că animalele au condiţii prezintă lucrurile, rezul­ Un capitol în care s-au probleme i se va găsi re­ ranţă cu trenul, incit ne perimetru avem oameni u.şoar
optime pentru perioada cît tatele la indicatorii amin­ făcut progrese mai mici zolvarea, iar activitatea de gîndim foarte rar la el. Şi harnici şi minunaţi". ştiri ;
vor sta în adăposturi. tiţi, chiar dacă sînt mai faţă de anii anteriori este reproducţie va fi dirijată este bine ! Şi in final, o părere ex­ râie ;
înainte de a analiza bune dccît în anii prece­ cel al asigurării necesa­ cu cea mai mare răspun­ Totuşi, pentru oamenii primată de Vasilica Crişan, premi
stadiul îndeplinirii sarci­ denţi, încă nu se ridică rului de furaje din re­ dere, există, într-adevăr, de la poarta oraşului nos­ care lucrează la biroul slune
nilor de plan şi evalua la nivelul sarcinilor pe a- surse proprii. Aceasta, din toate şansele ca ferma tru care asigură, cu mo­ staţiei de peste 11 ani: Din i
perspectiva rezultatelor cest an. Dar, cu certitu­ cauză că — ni se preciza zootehnică a C.A.P. Tîmpa destie, tot ceea ce este „Staţia C.F.R. Deva este 13.00
viitoare se cuvine să sub­ dine, sublinia inginerul de către conducerea fermei să intre în rîndul celor necesar pentru un trans­ în prezent ,,portul de oţel" <Uol”>
r
l> < A
liniem că, în comparaţie Gheorghe Iovan, şeful fer­ şi unităţii — suprafeţele de cu rezultate bune la toţi port optim pe căile ferate al oraşului, iar oamenii Mit. A
cu anii precedenţi, uni­ mei, în anul viitor sînt fineţe naturale şi păşuni indicatorii. trebuie să avem o mare care muncesc aia ooartă nai ;
tatea are acum un colec­ perspective certe ca ferma nu sînt suficiente pentru recunoştinţă. Dintre im­ în conştiinţa Io.-, ca pe un 10,40
tiv de îngrijitori stabil, să-şi realizeze planul la electivul de 555 bovine şi MIRCEA LEPĂDATU piegaţii de mişcare (cei înalt catarg, cuvintul parti­ 17.00
17,05
cu... paletă şi şapcă roşie) dului, imaginea în'loritoa- mice
ii amintim pe Vasile Gro­ re a României de azi şi muzlt
Slnte;
Calitatea—deziderat major zav, Petrişor Farcaş, Petru de miine I" glee ;
B
twvls
dio ;
în activitatea de investiţii In pomicultură — lucrările maţii.
dlojui
tura
(Urmare din pag. 1) lor şi a elementelor ce să se desfăşoare fără pauze! tr-o
23.00
urmează a fi- încorporate 23,10
în lucrările de construc­ ele hotărăsc în mare mă­ Nocti
— 24,(
munca proiectanţilor şi a ţii şi interzicerea celor (Urmare din pag. 1)
producătorilor de mate­ necorespunzătoare, oprirea toria să se îngrijească de sură soarta viitoarei pro­
ducţii de fructe. în acelaşi
riale de construcţii, de lucrărilor ce se execută pe acum de crearea con­
alte utilaje şi echipamen­ în mod defectuos, pînă la diţiilor necesare îndeplini­ timp, trebuie să se treacă LE
la fertilizarea livezilor şi
te necesare în activitatea crearea tuturor condiţiilor rii prevederilor de plan să se pregătească temeinic
de construcţii-montaj. prevăzute în proiecte şi în primăvara viitoare. acţiunea de aplicare a tra­
DE!
însă volumele mijloace­ norme. De asemenea, in­ — Cum se acţionează tamentelor fitosanitare. plauz
lor financiare şi răspun­ specţiile judeţene pentru pentru creşterea potenţia­ întrucît stadiul lucrărilor nuroi
derea învestite în dome­ construcţii au sarcina do lului livezilor ? în pomicultură nu poate DO AI
niul construcţiilor nu se a verifica respectarea pre­ — în livezile S.C.P.P. fi considerat ca satisfăcă­ lumii
O lu
regăsesc deplin în realiză­ vederilor legale referitoa­ Geoagiu se lucrează din tor, se impune ea din par­ (M-xti
rile obţinute. Sînt situaţii plin la arături şi tăieri. tea cadrelor tehnice şi a d
re la recepţia obiectivelor A. .
cînd pe şantiere, dar şi în de construcţii şi compor­ De asemenea, în plantaţii­ conducerilor de unităţi şi ŞANI
fabrici, nu se respectă tarea în timp a acelora le asociaţiilor horticole din ferme pomicole să existe (Pari
tehnologiile şi proiectele pentru care se stabilesc Deva şi Sîntandrei s-au mai multă preocupare faţă (7 N
(Unir
de execuţie, prevederile perioade de urmărire, de efectuat arături pe cîte de soarta viitoarei recolte raţii
legislaţiei tehnice, cînd se a atesta personalul de 50—60 de hectare şi din de fructe. comoi
foloseşte neraţional dota­ laborator şi C.T.C. şi de a această săptămînă încep Iată cerinţe care, în a- VULC
rea tehnică, forţa de mun­ controla ca acesta să res­ şi tăierile. Este necesar ca ceastă perioadă şi pe tim­ ceafă
că şi timpul efectiv de lucrărilor respective să li pul iernii, trebuie să se matul
TRIL
lucru, cînd se administrea­ pecte regulile tehnice de 'fesătoria de mătase Deva. Şeful secţiei finisaj — sub- se acorde toată atenţia şi regăsească permanent pe ta te
ză defectuos materialele, specialitate, de a urmări inginerul Mihai Grigoraş — supraveghează desfăşurarea în celelalte unităţi agri­ agenda de lucru a pomi- NING
aplicarea prevederilor le­ (Muu
ceea ce conduce la defi­ procesului de vaporizarc, fixa re şi spălare a fibrei de mă­ cole şi fenme de profil, cultorilor din judeţul nos­ Infie
cienţe de calitate a unor gale privind întocmirea, tase, proces ce se desfăşoară în instalaţii moderne cu re­ ţinînd seania de faptul că tru. Sccrc
gim de funcţionare complet automatizat.
ua n
materiale sau lucrări, la completarea şi păstrarea Adio
o eficienţă economică scă­ cărţii tehnice a construc­ (Mim
zută. Se pot da exemple ţiilor. Atragerea şi implicarea tuturor comuniştilor Bunu
din mai toate organizaţii­ Străduindu-ne să mate­ — sc
le de construcţii şi din în­ rializăm ferm şi corect Cîntc
nică
treprinderile producătoare atribuţiile ce ne revin, ur­ în rezolvarea problemelor G1U-
cludc
clin judeţ mărim să întronăm în tură)
Grija consecventă a parti­ toate unităţile care concură (Urmare din pag. 1) reia biroul organizaţiei de Desigur, sfera de acţiune luni trecute ale lui 1986, şi 1
dului şi statului pentru la realizarea obiectivelor bază îi acordă o sporită a răspunderilor încredin­ producţia globală a fost (Daci
dezvoltarea activităţii de de investiţii ale judeţului menilor din secţie. Iar atenţie. în acest sens, ţate de biroul organizaţiei realizată în proporţie de nul
Munţ
construcţii şi pentru per­ nostru ordinea şi disci­ unul din demersurile bi­ după mai multe încercări de bază pentru bunul mers 104,4 la sută, cea marfă cultu
fecţionarea sa calitativă plina, autoexigenţă şi res­ roului în această direcţie s-a ajuns la concluzia că al treburilor vizează şi de 103,4 la sută, de piese mării
include şi constituirea, prin ponsabilitatea individuală a fost încredinţarea de rezultatele cele mai bune alte laturi ale activităţii de schimb, 108,8 la sută. Ilallo
GHE1
lege, în anul 1984, a inspec­ şi colectivă, buna orga­ răspunderi concrete unui se obţin prin încredinţa­ economice, politice şi so­ Cu toate acestea; este sfilha
ţiilor judeţene pentru nizare şi spiritul de con­ colectiv condus de ingi- rea membrilor de partid ciale. Acestea au în vedere bine că atît secretarul, cît
fe
construcţii — cadru uni­ lucrare — atribute esen­ norul Nicolae Timaru. S-a' cu experienţă a unor gru­ realizarea normelor zilni- şi ceilalţi membri ai bi­
tar de control al calităţii ţiale ale înfăptuirii noii urmărit permanent apro­ pe de muncitori de aceeaşi ce,' întărirea disciplinei, roului — Cornel Marian L5
construcţiilor în proiectare calităţi, superioare, în vizionarea ritmică cu ma­ meserie. în prezent. Ma­ funcţionarea la capacitate şi Victoria Tudor — cau­
şi execuţie. Atribuţiile sale, activitatea generală de teriale şi s.d.v.-uri a locu­ riana Ştef, Petru Popa, Ve_ a maşinilor, creşterea efi­ tă noi modalităţi prin
multiple şi importante, vi­ construcţii. Pînă . în pre­ rilor de muncă, respecta­ ronica Bogdan urmăresc cienţei învăţămîntului po­ care să sporească mereu Per
zează controlul întocmirii zent, împreună cu facto­ rea disciplinei tehnologi­ felul în care strungarii, litic şi propagandei vi­ capacitatea şi competenţa va r
lui' în soluţionarea şi de­
li tc
documentelor de execuţie rii din unităţile în care ce, eliminarea absenţelor frezorii, ceilalţi oameni zuale, sporirea contribu­ păşirea tuturor obstacole­ lat s
acţionează pentru creşte­
conform prevederilor le­ acţionăm, am obţinut u- nemotivate şi învoirilor, rea continuă a calităţii ţiei organizaţiilor de masă lor. Se are în vedere eli­ şi bi
gale şi prescripţiilor teh­ nele rezultate bune. Va extinderea lucrului la produselor. Trebuie re­ la realizarea sarcinilor, minarea unor tendinţe ad­ va s
nice, care să asigure con­ trebui însă ca peste tot mai multe maşini (chiar marcat, apoi că, biroul a îmbunătăţirea condiţiilor de rat.
la 4—5 în unele cazuri)
me \
strucţiilor parametri op­ să sprijinim mai susţinut etc. Argumentul prim- al muncă etc. , ministrative, stimularea minu
timi de rezistenţă, durabi­ eforturile celor pe care-i felului în care s-a acţio­ repartizat sarcini concrete Se poate spune deci că iniţiativei proprii, îmbună­ Iar c
cu privire la îmbunătăţi­
9 şi
litate. siguranţă şi com­ controlăm şi îndrumăm, nat nu este altul decît că rea activităţii comisiei ca­ se depun aici eforturi tot tăţirea evidenţei hotărî- de c;
rilor de partid, precum şl
portare în timp, autoriza­ in vederea îndeplinirii in­ la nivelul secţiei, pe 10 lităţii, experienţa unor mai consistente, că în o mai mare exigenţă în re s<
rea continuării lucrărilor tegrale şi la nivgluri su­ luni ale anului în curs, comunişti ca Ilie Şen- general s-a reuşit derula­ urmărirea materializării La
la principalele obiective perioare de calitate şi efi­ productivitatea muncii este droni, Cornel Simina, Ion rea unei activităli con­ lor, efectuarea unui con­ g^nei
de investiţii numai dacă cienţă a mobilizatoarelor realizată în proporţie de Stanca punîndu-şi serios forme cu exigenţele şi ce­ trol mai riguros asupra rul •
sînt îndeplinite toate con­ sarcini de plan pe care le 102 la sută. amprenta asupra muncii rinţele impuse de obiecti­ felului în care se înde­ sufla
Izola
diţiile de calitate, verifi­ au în acest an, în între­ Calitatea producţiei este, ce o desfăşoară acest vele stabilite. O dovedeşte plinesc sarcinile încre­
carea calităţii materiale­ gul cincinal 1986—1990. de asemenea, o latură că­ orgamsm. şi faptul că pe cele 10 dinţate.