Page 88 - Drumul_socialismului_1986_11
P. 88
29 ® MIERCURI, 26 NOIEMBRIE 1986 Pag. 3
„CETATE NOUA ÎN SĂRBĂTOARE", ediţia a luat Mihacla Horotan,
MINUNATA NEODIHNĂ PENTRU TRIUMFUL VIEŢII Xl-a a săptămînii cultu ral-educative din munici cî.ştigătoarea ediţiei pre
JNE piul Deva a întrunit aprecierile unui public larg cedente a concursului,
şi receptiv, dînd, prin manifestările sale, contururi grupul vocal-instrumental
La maternitatea din Hu O mamă, dintre miile de 25 de ani, a adus pe lume noi vieţii spirituale hunedorenc : de muzică uşoară „Bre-
nedoara, aici unde prin mame care au fost asis al patrulea copil şi s-a ho- . vis" al Clubului tinere
ii ca minunata lor neodihnă oa tate şi îngrijite aici de-a tărit să-i pună numele \ • . Simpozionul „Ceah de muzică cultă — cu tului Deva cu solistul
ie, stii- menii în alb sint protecto Călin. Tot un băiat a năs- i lăul literaturii române", participarea cvintetului Laurean Bran şi atît de
tin. rii vieţii, unde fiecare naş lungul anilor, pe toată cut şi Constantina Jionu, I dedicat vieţii şi activi „Pro arte" (Casa de cul apreciaţii interpreţi de
cin t ccc tere înseamnă zbucium şi perioada internării lor, cu şi-i fericită că are perechi: 1 tăţii lui Mihail Sado- tură Hunedoara), a in muzică folk, Ştefan
/oluţio- competenţă şi răspundere, veanu, a fost — în or terpreţilor Octavian şi
calm, dăruire şi putere, cu dăruire de către medici două fete şi doi băieţi, ţ Hruşcă şi Vasile Şeicaru.
dragoste şi ataşament pen Victorija Diaconu, soţie de i ganizarea Comitetului Vera Negreanu şi a co • fntîlnire literară.
tru profesie, grijă şi pri cu experienţă cum sint miner, şi-a împlinit visul ) municipal de cultură De rului de copii al Şcolii Elevi ai Liceului de ma-
dezba- cepere in asistenţa şi în Gheorghe Huzău, Cornel aducind pe lume pe Ci- ţ va şi Societăţii de ştiin generale nr. 8 Deva —
-idcolo- Fodor, Eleonora Mureşan, ţe filologice din munici a încheiat emoţionant şi tematică-fizică „Dcccbal"
grijirea mamei şi copilu prian, un frăţior lui Ma- j Deva au participat la un
lui, am poposit într-una de către asistentele Maria rius, iar Elena Hărătău a piu — o reuniune ştiin înălţător „dialogul arte autentic şi emoţionant
(color): Nicolae, Mariana Joldiş, ţifică marcantă, la care lor".
din zilele acestui sfirşit Anula Pismiris, Măndiţa născut o fetiţă, căreia i-a act de cultură, organizat
de noiembrie. La o zi după dat numele Ana-Maria. ţ au participat responsa • „Pacea, idealul do în cadrul catedrei de
ce, împreună cu ţara, în Este al cincilea copil in ■ bilii comisiilor metodice viaţă al poporului român" limba şi literatura ro
tregul colectiv de cadre Copiii — bucuria familia minerului loan Hă- de limbă şi literatură a fost genericul simpo mână, condusă de prof.
medicale, fiecare mamă rătău din Gheţari, „l-am \ română din Deva, Hune zionului care a marcat Valentina Achim Pres
sau viitoare mamă inter familiei, tinereţea dorit din tot sufletul, pe ( doara, Simcria şi Ilia. generos idealurile ce ani tigioasa manifestare cul
nată şi-a pus semnătura şi vigoarea naţiunii toţi - ne spune Elena 1 Referatele „Sadoveanu mă naţiunea noastră. turală a fost prilejuită
la referendum pentru pace, Hărătău. Am semnat ieri, ) — după 25 de ani" (Sus Prin comunicări de maro de comemorarea unui
pentru viaţa şi liniştea co la referendum, exprimin- ţ ţinut de prof. Nicoleta forţă educativă — pri- sfert de veac de la dis
1,00 Ra- Jescu, Ecaterina Diacones- Ciobanu), „Taine, descrie
inJneţii; piilor lor. cu, Hortensia Sofron, Lili du-mi, alături de toate i re, naraţiune la Mihail pariţia marelui scriitor
licului ; — Pentru noi, medicii, Bercea. Stă mărturie înal mamele ţării, adeziunea 1 Sadoveanu" (prof. Leon- Mihail Sadoveanu a că
care sintem in luptă contra la noua iniţiativă pentru ) rui personalitate a fost
zilei • în tului profesionalism, stră tin Biriş), „O posibilă cultural
Radio- cronometru ou maladiile daniei depuse pentru e- pace,’ pentru viitorul co- i lectură a povestirii „Ochi evocată de romancierul
n ţară; semenilor — ne spune dr. ducaţia sanitară a . femei piilor noştri, a iubitului ' de urs" (prof. Marioara Radu Ciobanu. Despre
ei; 8,10 Mihai Crăciunescu, medic lor in unităţile cu pon nostru conducător. Aslău), „Vitoria Lipan vind tradiţiile istorice importanţa şi semnifica
r ; 9,00 primar, şeful secţiei - vo dere feminină, scăderea ...O altă gravidă a luat ( între utopie şi lumea ca ale acestor idealuri, po ţia prestigioasei opere
; 9,05 tul nostru pentru dezarmare maladiei avortive pe terito locul celei care a părăsit text" (prof. Petre Mihai), litica externă a Româ sadoveniene au vorbit
iltători- şi pace are o profundă riul arondat. sala de naştere. A citea „Vînarea animalului sa niei socialisto, concep profesorii Dumitru Susan,
n de semnificaţie. Însăşi profe ...Travaliul a luat sfirşit. dintre cele la căpătiiul că- ţ cru în romanul „Fraţii ţia, demersurile şi ini Valentina Achim şi Mi-
şi for- sia noastră este inchinată Cea care a adus pe lume rora au stat şi stau de 1 Jderi" de M. Sadoveanu ţiativele conducătorului nodora Gotcu, iar un
do la triumfului vieţii. Fiecare veghe zi şi noapte oa- J şi în poezia „Cerbul cu partidului şi statului grup de elevi au recitat
in de din cele 1 620 de naşteri, un băiat este Mariana menii in alb ? Pentru ză stea în frunte" de L. nostru, tovarăşul Nicolae poezii din volumele oma
şi spi- înregistrate de la începu Malea. Are 22 de ani şi-i mislirea noilor vieţi, în Blaga" (prof. Horia Rc- Ccau.şescu — profesorii giale închinate titanului
Muzică tul anului, a însemnat fericită că-i va aduce fe tregul colectiv al mater siga), „Personaje ezote loan Frăţilă (directorul prozei româneşti. Mar
etin de luptă pentru viaţa mamei, tiţei, Diana, un frăţior. nităţii asigură asistenţă rice la Sadoveanu" (prof. Filialei Arhivelor Statu cantul act de cultură s-a
nii co pentru viaţa noului. născut. Tatăl, muncitor la' Lami calificată, pentru femeile \ Constantin Pascu, prof. lui Deva), Viorel Vînă- încheiat cu prezentarea
ste su- ...Nimeni dintre cei care norul de sirmă al C.S.H., internate, dar şi o instrui Clemente Constandin), toru şi Adela Herban au romanului „Casa Ferici
Emi- nu aveau nimic comun cu era de părere să-i dea re cu tot ce le este util „Elemente de umor în relevat locul şi rolul pe ţilor" al cunoscutului şi
; 12,15 sala de travaliu, nu avea numele Radu. de ştiut in Îngrijirea fLin- ) opera lui M. Sadoveanu" care îl ocupă în patria îndrăgitului scriitor Radu
lorului; voie să se apropie. O cli Mamele au chipul scăl ţelor abia aduse in lume. ^ (prof. Dumitru Susan) noastră năzuinţele de Ciobanu, prilej cu care
* Ra- pă, din uşă, zărim pe dat de lumina bucuriei. au fost intervenţii ştiin pace, înţelegere şi co autorul a acordat auto
,4
A' *n- masa de naşteri o tinărâ. Rodica Hăzulea, la numai ESTERA ŞINA grafe.
ţifice de real interes şi laborare.
■ -'(> caldă audienţă. © ASTRA — 125. „Ce
10
ai i Ritm • „Stelele cetăţii". Timp
icitate ; • „Dialogul artelor" a de două zile, la Deva s-a tate nouă în sărbătoare"
lcloric ; debutat ca o formă de desfăşurat Festivalul — a inclus în manifestările
) ştiri ; sale, desfăşurate sub
ccono- manifestare cultural-ar- concurs interjudeţean de
:stre de tistică inedită. Organizat muzică uşoară „Stelele auspiciile calităţii şi sim
; 17,40 cetăţii", aflat la a Vil-a pozionul „125 de ani de
-ideolo- la noile Galerii de artă la întemeierea ASTREI".
serii * Deva, cu sprijinul Co ediţie. Organizat de Co
mitetului judeţean de . mitetul judeţean al U.T.C. în intervenţiile lor, Vic
tală ra- cultură şi educaţie socia şi Clubul tineretului De tor Grecu, Rodica An-
, infor-
,00 Ra- întreprinderea de bere listă, „dialogul" a avut va, festivalul a reunit druş, Valeria Stoian şi
\gricul- Haţeg. In sala de com- loc în prezenţa unui pu concurenţi din judeţele Pamfil Matei au venit
zi în - presoare pentru frig, me blic numeros şi avizat. Brăila, Satu Mare, Arad, cu contribuţii valoroase
Jjurnal; canicul frlgotehnlst Pe Criticul de artă Gheor Dolj, Argeş, Teleorman, la mai buna cunoaştere
poetic : tru Munteanu suprave
; 23,15 ghează asigurarea para ghe Cozma, de la Muzeul Braşov, Neamţ, Sucea a activităţii ASTREI, iar
ă; 23,55 metrului temperatură, de artă al R.S.R., a făcut va, Covasna, Bucureşti, scriitorul Radu Ciobanu
3 ştiri. important în procesul de o interesantă incursiune Bacău .şi Hunedoara. a prezentat volumul „A-
fabricaţie a berii.
în arta plastică româ Juriul, condus de com sociaţiunca transilvană
nească contemporană, pozitorul Petre Magdin, pentru literatură şi cul
după care a prezentat a acordat Marele Premiu tura poporului român şi
expoziţia artiştilor hune- - şi Trofeul ediţiei a Vil-a rolul ei în cultura na
doreni din cadrul salo solistei Sofia Istrate din ţională" de Pamfil Ma
nului anual. Un concert Deva. în recital au evo tei.
uze, a-
Revolta
IIUNE-
:u ochi
- A);
tajul x
Bă'^a Geoagiul adînc săpat în palmele locuitorilor săi
iar i
PE’... i
alertă
pâgînă rul agentului termic, C.S. Ploile sfîrşitului de toam Geoagiului, belşugul din venit oameni ai satului, a- col, sectorul de gospodărie
Drumul • La rubrica „Ecran", nă se abat tot mai des a- case. vind conştiinţa clară că de comunală.
■II : pi- din nr. 8 955 al ziarului, se „Victoria" au executat lu supra pămintului lăcind să Am privit pămintul. Am ei, in primul riad, depind S-a dezvoltat puternic in
1 Insula semnala că la ultimul etaj crări de verificare şi re
u r a l ; ) medieri, începînd de la crească piinea anului vii privit palmele oamenilor. roadele pămintului. Pot fi ultimii ani Staţiunea de o-
na (Lu- al blocului 44, cartierul tor. Era şi timpul. Lunile Cu cit pămintul era mai intilniţi zilnic, pe cimp, Ni dihnă şi tratament de la
L: Stig- Bejan—Deva, plouă în a- instalaţiile de preparare şi din urmă, mai secetoase, bine lucrat,- mai neted, cu colae Mărgineanu, loan Geoagiu-Băi, intrată in cir
; PE- partamente. Consiliul popu pînă la consumator, în
din ce- lar al municipiului Deva scopul bunei funcţionări a au făcut din campania de atît palmele cooperatorilor Bocşe, loan Bardaş, Marin cuitul turistic naţional şi
i); A- punctelor şi reţelelor ter recoltări şi insăminţări re şi mecanizatorilor erau mai Dănilă, Ionel Aron, Vasile internaţional.
mpetiţia ne răspunde : „Din convor cent încheiată una dintre pline de bătături, mai Cozmaru (Geoagiu), Nico Expresie elocventă a
3ICANI: birea avută cu conducerea mice, a instalaţiilor inte brăzdate,' oferind sugestiv lae Stanciu, Avram Dan- creşterii nivelului de trai,
; BRAD: sectorului fond locativ al rioare de încălzire. La cele mai aspre bătălii cu
1 (Stca- timpul şi, mai ales, cu pă- chipul emblematic al efor dea, Viorel Şchiopu (Cig- sint şi cele 160 de aparta
3ARZA; G.I.G.C.L. Deva rezultă ca punctele termice au fost mintul, atît de răbdător de tului. Amintim numele u- mău), loan Maniu, loan mente construite in Geoa
tinereţii lucrarea este prevăzută a curăţate separatoarele de nor cooperatori cu gindul Săndescu, Nicolae Potin- giu-Băi şi 54 de aparta
AŞTIE : se executa în noiembrie nămol, precum şi aparatele cele mai multe ori, prea
n, Sam incrîncenal acum, in a o- la toţi locuitorii harnici din teu, losif Ponoreanu (Aurel mente in Geoagiu-sat, des
[Patria); 1986. Execuţia lucrării este de contracurent, atît la feri un bun adăpost semin Geoagiu, Gelmar, Aurel Vlaicu). La datorie s-au a- tinate cadrelor didactice,
rîndu- condiţionată de acceptul prepararea apei calde me medicale, cercetătorilor şi
GEOA- proprietarilor apartamen najere, cît şi la încălzire, ţei, unui nou ciclu de via altor categorii de oameni
Iragoste telor din bloc de a su au fost verificate şi re ţă.
de cul- OAMENI Şl AŞEZĂRI ai muncii. De asemenea,
Şi viaţă porta cota parte din con parate armăturile de pe Sub inriurirea acestor se află în construcţie încă
Iragoste travaloarea lucrării, con acestea. De asemenea, au realităţi trăite am poposit, două blocuri cu 30 de a-
Căplta- form normelor legale în fost separate vanele de pe intr-una din zile, la Geoa-
,'At.an : Vlaicu, Cigmău, din cele flat, de fiecare dată, in partamente. Demn de men
Cosa de vigoare". agentul prijnar, la intra giu, comună reprezentativă lalte sate : Ana Moţa, Su- primele rinduri, comuniştii, ţionat este laptul că în
A : Ur- rea în punctele tcnmiee, a judeţului. Şi aici, cam perioada de la Congresul
ILIA : • Cităm răspunsul I.C.S. climinîndu-se pierderile de pania de toamnă nu a lost sana Finişan, Elisabeta stimulind puternic energiile
uniina); Mărfuri Industriale Hune pe reţele. La sectorul apă- cu nimic mai prejos. A- Munteanu, Elena Budoi, E- celorlalţi locuitori. al IX-lea al partidului, pes
a cailor doara la aspectele semna lena Ardean (Brigada Gel Intr-o măsură importan te 70 la sută dintre cetă
canal au fost curăţate că
1) . late în raidul „Calitatea minele de vizitare, această cum, cind porumbul, car mar), Maria Crişan, Viori tă, comuna Geoagiu con ţeni şi-au construit case
servirii — la nivelul con operaţie fiind finalizată pe tofii, sfecla au fost puse ca Clonţa, Ana Vâidean, tribuie la realizarea planu noi, dovadă a unui ridicat
diţiilor asigurate" : „ ...Cele întreaga reţea de canali la adăpost, ori au luat Maria Marian, Elisabeta lui economic al judeţului, nivel de trai, a posibili
semnalate în articol sînt zare în exploatare. La sta drumul unităţilor industria Cărăguţ, Ana Curuţ, Elena de autoaprovizionare şi au- tăţilor de ciştig oa care
reale. Pentru acest fapt, ţiile de preparare au fost le de prelucrare, cind se Spân, Maria Solronie (C.A.P. le au.
conducerea unităţii a pus executate reparaţiile pom minţele de grîu şi orz au Geoagiu), Roman Crişan, togospodărire, predind pe Toate aceste mpliniri
bază de contract, la fon
cmea se în discuţie atitudinea per pelor din staţia centra fost demult puse sub braz Irimie Herţa, loan llieş, Ni dul de stat, un număr în făurite da munca oameni
erul va sonalului din magazinele dă, e greu să bănui ce a colae Homorodean, Elena lor au schimbat permanent
os. Izo- vizate, atenţionîndu-1 în lizată, precum şi la de- fost, dacă nu ai trăit ală Munteanu (C.A.P. Cigmău), semnat de bovine adu'te şi înfăţişarea Geoagiului, fă-
ala ploi cantoarele de nămol şi tinere, oi şi miei, lapte de cindu-l mai frumos, apro-
Vîntul şedinţa şefilor de unităţi. staţiile de pompe mena turi de oamenii comunei, ' Ileana Gavrilă, Simion Bar-
mode- La magazinul 71 confecţii jere. Au fost înlocuite nu ai ieşit o dată cu el dan, Maria Peşterean, lo- vacă şi oaie P s ansam piindu-l de oraş O înfăţi
e mini- a fost pus la dispoziţie in cimp, la ceasul de cum sil Ştefan, Ştefan Cosma blu, planul economic onu şare demnă, care îşi gă-
se între corpurile de încălzire spar pănă al nopţii cu zorile al local se ridică la aproa ■ seşte suport sigur in poli
4 grade, „Jurnalul cumpărătorului". te şi cele înfundate la (C.A.P. Aurel Vlaicu). tica înţeleaptă a partidu
între instalaţiile interioare de dimineţii şi nu te-ai Întors Munca cooperatorilor s-a pe 33 milioane lei. p e lin
î zonele ffi în urma apariţiei ar cu ei la un nou ceas de împletit ca intr-o adevă gă C.A.P. şi S.M.A., uni lui şi statului nostru, de
iresiona- ticolului „Pregătirile de încălzire centrală. tăţi de bază, comuna măi dezvoltare armonioasă a
e ceaţă. iarnă. Spre a se evita orice Prin măsurile luate şi cumpănă, al zilei cu noap rată şi mare familie cu'cea cuprinde: Staţiunea de tuturor localităţilor patriei.
a
mecanizatorilor,
mulţi
reme în pierdere de energie ter lucrările executate, avem tea, poate şi mai tirziu. dintre ei avînd intre 70 şi cercetare şi producţie po Un chip demn, adine să-
Numai alături de ei, de
, cu ce mică şi a asigura con garanţia funcţionării co micolă, Ocolul silvic, fer nat in palmele locuitorilor
ntul va fortul locuinţelor". Consi respunzătoare a tuturor oamenii cimpului, de mun 20 de ani pe tractor in a- -ruminei.
moderat. ca lor poţi înţelege dez ceeaşi unitate, o dovadă ma J.A.S., C.P.A.D.M., sa
liul popular al oraşului instalaţiilor de încălzire voltarea, chioul de azi al in plus că sint sau au de- notoriul T.B.C.. liceul aqri MINEI. BODEA
Călan ne r ă s p u n d e : si a celorlalte utilităţi * AJV3-J. .■ o * «tifW zr «unv * /sxdbt j> tmrvm
„E.G.C.L. Călan şi furnizo pentru sezonul' friguros".
