Page 9 - Drumul_socialismului_1986_11
P. 9
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit
delegaţia guvernamentală a Uniunii Sovietice,
condusă de tovarăşul Nikolai Rîjkov,
membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S.,
preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S.
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Al P C T o v a r ă ş u l Nicolae Preşedintele Consiliului porturi de prietenie şi co
Ceauşescu, secretar general de Miniştri al U.R.S.S. a laborare multilaterală din
SI AL C O IU S I L I U L U I P O P U L A R J U D E T E A N al Partidului Comunist t r a n s m i s tovarăşului tre partidele, ţările şi
Român, preşedintele Repu Nicolae Ceauşescu un cor popoarele noastre, care cu
blicii Socialiste România, dial salut şi cele mai nosc o dezvoltare conti
a primit, luni dimineaţa, bune urări din partea to nuă. în spiritul convorbi
Anul XXXVIII, nr. 9 010 I, 4 NOIEMBRIE 1986 4 pagini — 50 bani delegaţia guvernamentală a varăşului Mihail Gorba- rilor şi înţelegerilor la cel
Uniunii Sovietice, condusă ciov, secretar general al mai înalt nivel. Au fost
de tovarăşul Nikolai Rîj Comitetului Centrai al evidenţiate, totodată, po
kov, membru al Biroului P.C.U.S. sibilităţile existente pentru
I • CINCINALUL VIU * DEZVOLTARE INTENSIVA-) Politic al C.C. al P.C.U.S., T o v a r ă ş u l Nicolae extinderea pe mai depar
Fluxul noului Ceauşescu a mulţumit şi a te a conlucrării româno —
preşedintele Consiliului de
sovietico pe plan politic,
adresat tovarăşului Mihail
Miniştri al U.R.S.S., aflată
în ţara noastră cu prile Gorbaciov un salut căl economic, tehnico-ştiinţi-
ÎN TRANSPORTURILE AUTO Pentru minerii şi pre jul participării la şedinţa duros, împreună cu cele fic şi în alte sfere de ac
paratorii din Poiana Rus- a 42-a a Sesiunii Consiliu mai bune urări. tivitate.
în timpul convorbirii, au
lui de Ajutor Economic
Activitate tot mai bună, căi, ale căror eforturi sînt Reciproc. fost subliniate bunele ra (Continuare în pag. a 4-a)
îndreptate
permanent
spre creşterea bazei de
fluentă si rodnică materii prime a ţării,
orice (nodernizare adusă
tehnologiilor de produc România— promotoare a unei
— Din cîte cunoaştem, străduim să ne realizăm ţie reprezintă, in acelaşi
tovarăşe inginer Constan obligaţiile pe care le avem. timp, şi o treaptă nouă
tin Lupu, şef al Autobazei Unele probleme ■ în.tîm- cucerită ipre zăcăminte politici de dezarmare, pace
Brad, din cadrul I.T.A. De pinăim la cariera Grăciu- le de fier din subteran,
va, unitatea pe care o con neşti, adesea şi din cau spre obţinerea unui ni
duceţi. desfăşoară o activi za noastră, de multe ori vel optim de calitate la şi înţelegere între popoare
tate susţinută, într-un vast însă din cauza insuficien minereul „trecut" prin
şi important perimetru tei capacităţi de încărcare uzina de preparare.
geografic şi obţine con a autobasculantelor. ca Din această cauză, mulţi UN MOD PILDUITOR DE A LUPTA LUMINA SMULSĂ
stant rezultate, bune în urmare a defecţiunilor u- dintre oamenii aflaţi in
producţie. Vă rugăm să tilajelor beneficiarului, ori abataje sau in ateliere PENTRU PACE DIN ATOM SĂ FIE
prezentaţi pe scurt colec carenţelor de organizare a le unităţii au devenit şi LUMINA VIITORULUI
tivul şi aria sa de acţiune. lucrului. în ultima vreme semnatarii acelui „flux Însoţind vorba cu fapta - tărind construcţa socialistă,
— Sîntoni în jur de 450 ■activitatea s-a îmbunătă de nou" ce se simte tot -trăsătură definitorie a poli nivelul c/e trai, forţa mate PAŞNIC
de oameni, constituiţi în ţit mult aici. mai puternic la I.M. Hu ticii externe a partidului şi rială şi spirituală a ţării, Nouă, tinerilor, ne sînt
cinci coloane de transport — Cum se prezintă bi- nedoara. „Temele soluţio- statului nostru - forumul întărim implicit capacitatea scumpe ca lumina ochilor
f
marfă şi trei coloane de lanţul realizărilor Auto nate - ne-a declarat \ legislativ suprem al ţării, de luptă a poporului nostru iniţiativele, propunerile, in-
transport călători, precum bazei Brad pe cele zece ing. Ştehn Costea, res- l Marea Adunare Naţională, llăcăratele chemări ale se-
şi trei ateliere sau mai e- luni din acest an ? ponsabilul cu problemele l a dat putere de lege pro pentru apărarea indepen cretarului general al parti
xact spus secţii de între — în bună parte — po de invenţii şi inovaţii - l punerii tovarăşului Nicolae denţei şi suveranităţii, a cu dului, tovarăşul Nicolae
ţinere auto. Deservim — zitiv. ' Ne-am depăşit cu vizează creşterea gradului 7 Ceauşescu, privind reduce ceririlor sale revoluţionare. Ceauşescu, privind apărarea
de mecanizare şi auto- 1
pentru transportul de măr-, 22,5 la sută planul peri rea cu 5 la sută de către Pornind de la această con dreptului vital al popoare
furi — o serie de benefi oadei la tone transporta matizare a lucrărilor şi, \ România a cheltuielilor mili vingere, întregul nostru co lor la existenţă, la viaţă, fa
ciari economici importanţi, te, cu 3,5 la sută venitu implicit, reducerea efor- i tare, efectivelor şi arma lectiv este hotărit să-şi în pace. Nouă, „viitorul însuşi
cum sî-nt C.S. Hunedoara rile brute, cu 14,7 la sută tutui fizic, creşterea pro- ) mentelor. Aceasta se înscrie tărească votul de la 23 no al naţiunii" cum, cu caldă
ductivităţli muncii, a fia- >
(calcar de la Crăciuneşti veniturile ia . producţia brlităţii utilajelor. In 1985, 1 pe linia numeroaselor de iembrie prin rezultatele grijă părintească ne numeş
la staţia C.F.R. Stoeneasa), marfă şi cu 1,2 la sută pe mersuri întreprinse de con muncii sale paşnice. De te conducătorul partidului
U.U.M.R. .C.rişcior, Mina cele la călători, avem un prin cele 22 inovaţii a- 1 ducătorul partidului şi sta fapt, acest lucru este dove şi statului, ne este scump
Ţebea, A.C.H. Rîu Mare uşor spor faţă de plan la plicate şi alte 4 dosare ţ dit şi de rezultatele dobîn- crezul românesc, potrivit că
(argilă din carieră în ba productivitatea muncii. în pentru invenţii înregistra tului nostru în direcţia salv dite pe primele nouă luni ruia, înainte de toate, pa
raj), toate organizaţiile co registrăm însă nerealizări te la O.S.I.M. Bucureşti, gardării păcii şi întăririi cea înseamnă un viitor lu
merciale’ din oraşul Brad, la. cheltuielile de produc I.M. Hunedoara ocupă securităţii în lume, opririi ale anului 'in curs. lată, minos, un cer senin, Împlini
dar şi unele unităţi agri ţie, indicator asupra că locul III în cadrul minis- l cursei înarmărilor şi trecerea bunăoară, brigada 1 Deva, rea tuturor năzuinţelor şi
cole (în campania din vara ruia va trebui să ne con teruiui de resort", } la măsuri efectiva de dez la construcţii-montaj, şi-a gindurilor noastre. Avem
şi toamna acestui an am centrăm mai mult atenţia S-au obţinut beneficii, 1 armare. depăşit planul cu 6,34 pro un cămin liniştit, o viaţă tih
' avut 15 autovehicule la Ca şi preocupările în conti pe această cale, de pe- jj Se ştie, românii nu au cente, ta activitatea indus- nită, condiţii de a învăţa şi
lafat), iar pentru călători nuare. Sîntem hotărîţi ca ste 3 milioane lei. Pe I rivnit vreodată Ia altceva
asigurăm convenţiile cu î-n 1987 să obţinem, reali „fluxul noului" pot fi în- ) decit să-şi împlinească desti Sing. VIAN PÂRVA, CARMEN BULAC,
I.M. Barza şi cursele nor zări pozitive şi la acest tîlpiţi: lăcătuşul Dumitru \ preşedintele secretar
male pe mai multe trasee important indicator al efi Goipan, subinginerii Ni- nul muncind in bună pace şi Comitetului sindicatului al comitetului U.T.C.
din Ţara Zarandului şi pe cienţei activităţii pe care colae Tirănescu, loan înţelegere cu vecinii, cu ce de la T.A.G.C.M. de la întreprinderea
ruta Brad—Deva. o desfăşurăm. . Avem un Grosu, Nicolae Buda, ing. . lelalte popoare. Cu atit mai Hunedoara-Deva de mătase Deva
— In ce măsură reuşiţi colectiv bun, lucrători pre Simion Spătaru şi alţii. ^ firească şi mai justificată a-
să onoraţi contractele cu gătiţi,- cu experienţă, har In 1986, pină acum, au i (Continuare în pag. a 2-a) (Continuare în pag. a 2-a)
beneficiarii ? nici şi conştiincioşi, pe fost înregistrate 17 solu- ) pare dorinţa noastră de pace
— în general, întreţinem care ne bizuim în -muncă. ţii tehnice noi, exisiînd astăzi, cînd pe străvechiul
o colaborare bună cu ma — Putem nota cîţiva ? premise certe pentru am pămînt românesc clădim edi Stil şi metode în activitatea de partid
joritatea, unii ne ajută — Desigur. Conducătorii plificarea in continuare- ficiul socialist al patriei.
chiar cu carburanţi atunci a rezultatelor.
cînd avem mai mare ne.- DUMITRU GHEONEA ARON CĂTA, Un mare adevăr exprimă Instruire practică
voie — spre a le efectua corespondent cuvintele secretarului general
anumite prestaţii —, ne (Continuare în pag. a 2-a) al partidului, anume că, în
la faţa locului
Recenta instruire a acti panţii au avut posibilitatea
CAMPANIA AGRICOLA DE TOAMNA vului Comitetului judeţean să constate nivelul şi'con
JS
de partid s-a distins prin - ţinutul raportului prezen
mmm tr-o noutate. Prin progra tat, caracterul său anali
mul aprobat, o zi a fost tic, spiritul de exigenţă în
Duminică, zi de muncă spornică la efectuarea consacrată activităţilor de care şedinţa a analizat
ordin practic, în munici
problemele supuse. dezba
piul Hunedoara. Distribuiţi terii, precum şi să-şi ex
ogoarelor şi la fertilizări în grupe de lucru, mem prime părerea asupra des
brii activului au participat făşurării şedinţei.
la un important număr de Cea de a doua grupă
în majoritatea unităţilor directorul S.M.A. Deva —, lizăm. o viteză de avansa nicia dovedită de ei. cit şi activităţi, desfăşurate de a luat parte la adunarea
din Consiliul unic agro să adăugăm noi suprafeţe re de aproximativ 150 ha dc calitatea lucrului. organele şi organizaţiile generală ordinară a orga
industrial Deva, dumini la ogoarele executate pi- ” pe zi, care ne va permite O altă formaţie puterni de partid din combinatul nizaţiei de bază din schim
ca, formaţiile de tractoare • nă aoum. După cum se să încheiem în scurt timp că de tractoare am întîl- siderurgic, I.A.C.R.S. şi în bul C al oţelăriei Martin
cu pluguri au intrat în ştie, în agricultură fiecare arăturile adînei de toamnă. nit în brigada . Bălata a treprinderea minieră. nr. 1. în adunare a fost a-
brazdă încă de la primele zi contează, iar una în La C.A.P. Le.şnlc, dunii-' C.A.P. Şoirnuş. Aici meca De pildă, o grupă, con nalizată preocuparea bi
ore ale dimineţii. Mecani care s-a muncit din plin nică s-a muncit' la ogoare nizatorii Iosif Răbulea, stituită din secretari şi se roului organizaţiei de ba
zatorii — mobilizaţi de este o zi eî.ştigată pentru în Lunca Mureşului. Me Petru Gavrilă, Martin An- cretari adjuncţi cu proble ză şi a conducerii secţiei
chemările adresate oame recolta viitoare. De aceea, canizatorii Lucian Bobar, dacs, Ion Raţ, Ionel Bugă mele organizatorice ai co pentru încadrarea în con
nilor muncii din agricultu mitetelor municipale şi o- sumurile specifice de ma
şl. Cornel- Vasiliu, cu cele
ră de tovarăşul Nicolae 15, ha_ arate duminică, au răşeneşti, precum şi ai co terii prime, materiale,
Ceauşescu, secretarul ge C. U:A. S. C. D E V A .ridicat la 60 de ha supra mitetelor comunale de combustibili şi energie.
neral al partidului, de a faţa ogorîtă. partid pe teritoriul cărora O altă grupă a asistat
-acţiona cU toată răspunde există unităţi industriale, la adunarea generală or
şi azi ne-am organizat in GJieorghe Rusu. Graţiaţi Intr-o tarla alăturată,
rea şi energia pentru a aşa fel activitatea - îneît aparţinând C.A.P. Bîrsău, între care Certej, Băiţa, dinară a organizaţiei de
traduce în viaţă obiective majoritatea . tractoarelor Bistrian, Petru Mateş, Va- munceau în ritm: susţinut, . Dobra, Baia de Criş, llia, bază, tot din schimbul G
le noii revoluţii agrare — din secţiile de mecanizare sile Corduneanu ’ şi' Florin cu grijă pentru calitate, Geoagiu, Baru a participat al laminorului de 800 mm,
s-au aflat şi de această Buştea, cei care se aflau la o şedinţă de birou al care a supus dezbaterii
să intre la . arat. . Avem cu plugurile în brazdă, tractoriştii de la secţia de comitetului de partid al preocuparea conducerii
dată la datorie, muncind constituite . şapte . formaţii s-au străduit şi - nu reuşit mecanizare din Hărău. Ast combinatului, care a ana
cu spor la efectuarea o- de mecanizatori, compuse să execute, pînă după-. fel, Iâcob Bob, . Nicolae schimbului şi a biroului
goarelor- şi la fertilizări. din cîte 8—10 tractoare cu amiază, arăturile adînei pe Iîogman. Sorin Şonfelean lizat stilul şi metodele de grupei sindicale pentru fo
muncă ale comitetului de losirea forţei de muncă şi
— Ziua este bună de pluguri, care muncesc zil- 12 ha. Inginerul şef al şi Vasile Varga au reali- partid din secţia lamino a fondului de timp în sco
lucru în’ cîjn.p şi noi. sîn- ■ nic, din zori -în seară şi- cooperativei, Irimie Gheof- rul de srrmă nr. 2, în con pul creşterii productivităţii
- tem hotărîţi să profităm deseori în schimburi pre ghe, care coordona activi MIRCEA LEPĂDATU ducerea dctiyităţii econo
din . plin de ca — spunea lungite, la ogorît. Astfel, tatea, avea motive ca să mice şi politice. Partici (Continuare în pag, a 2-a)
inginerul Inocenţin Tetea; ’ la nivel dc C.U.Â.S’.C. rea- fie mulţumit' atît" dc hăr (Continuare în pag. a 2-a)
