Page 91 - Drumul_socialismului_1986_11

DRUMUL SOCIALISMULUI NR
n -a. 2

2W E B P C O t E T a P i twicwTe tAriu.wiţi-vI!
T ELE!

'20,00 Telejur
20,20 Mineru-
20,:io Istoria
mente
a n i ( c <
imitate
pisod.
Repere ale noului în metalurgie „Şcoala brigăzii 44 acad.
ruciii
20,55 însemn
Cercetătorii care mun­ sînt creşterea ponderii ma­ sibilităţilc de creştere a ce în oţelării creează con­ De fapt, despre „Şcoa-> cut cu o producţie su­ 'timp c
învăţau
cesc pe platforma siderur­ teriilor prime indigene, ponderii cărbunilor din diţiile necesare desulfură- la brigăzii" s-a aflat într­ plimentară de 175 000 to­ tare, pi
gică a Hunedoarei — şi asimilarea în fabricaţie a Valea Jiului în procesul rii avansate a oţelului, una din zilele acestui no­ ne de cărbune şi care, în concept
ii includem, aici, atît pe unor produse siderurgice de fabricare a cocsului. ceea ce are un aport ca­ iembrie cînd, la Petrila, acest an, a extras, îm­ voiuţioi
cei de lingă „focuri", cit noi, creşterea gradului de De mai mulţi ani la Hu­ litativ însemnat asupra se desfăşurau demonstra­ preună cu ortacii, peste 21,10 Cadran
lor),
şi pe cei din cadrul cen­ valorificare a materiilor nedoara există o preocu­ unor sortimente de oţel. ţiile practice, ale schim­ 50 000 tone cărbune. Bri­ străluci
trului de cercetări .şi pro­ prime, a materialelor şi pare consecventă pentru De asemenea, pe plat­ bului de experienţă orga­ gadierul fusese în schim­ a pr
iectări sau din institutul resurselor energetice re­ reducerea consumului de forma siderurgică a Hu­ nizat de Consiliul muni­ bul de noapte, dar mai Nicolae
• Ulast
de subingineri, pe alţi oa­ cuperabile, îmbunătăţirea cocs în producerea fontei. nedoarei au existat şi con­ cipal de educaţie politică rămăsese un schimb... la Ilomăni
meni ai muncii din oraş tehnologiilor de fabricaţie In acest sens s-au efectuat tinuă să existe preocupări şi cultură socialistă Pe­ ziuă să-şi întîlnească or­ marc,
„ol) sedaţi" de imaginea şi a calităţii produselor, cercetări pentru înlocuirea majore pentru reducerea troşani cu tema „Rolul tacii din turele libere şi 21,25 Invitaţi
rile 1
marelui combinat — gă­ creşterea fiabilităţii şi an- parţială a cocsului în fur­ consumurilor energetice şi, propagandei vizuale şi al împreună să participe la nii (cc
sesc întotdeauna o inepui­ duranţei utilajelor meta­ nal cu alţi combustibili, în mod deosebit, a recu­ staţiilor de radioficare în Selecţii
zabilă sursă de inspiraţie lurgice, reducerea consu­ în decursul acestor căutări perării intr-o măsură tot mobilizarea oamenilor o... şcoală. „Noi, aşa i-am certul
şi Zile.
în activitatea complexă murilor de materiale com­ s-a pus la punct o tehno­ mai mare a căldurii gaze­ muncii la realizarea sar­ zis, „şcoala brigăzii". Azi Unite
desfăşurată pentru plămă­ lor de ardere. în acest cinilor de plan". Erau pre­ am deschis-o — mărturi­ 21,50 Telejur
direa metalului românesc. sens, s-a ajuns la ideea zenţi secretari şi secretari seşte Ştefan Alba. Dascăli
Că este aşa ne-o dovedeş­ C.S. HUNEDOARA reducerii consumurilor e- adjuncţi cu probleme de no sînt azi normatorul,
te şi recentul simpozion nergetice la ' cuptoarele
desfăşurat la Hunedoara, S.M. de 400 tone prin a-
cu tema „îmbunătăţirea bustibile şi energie, con­ logie de utilizare a hidro­ plicarea răcirii prin vapo- I. M. PETRILA
tehnologiilor de fabricare ducerea unor procese teh­ carburilor lichide pentru rizare. Autori sînt ingi­
BUCUREŞ'
a produselor din oţel şi nologico cu calculatoare înlocuirea cocsului. în ul­ nerii Nicolae Bogdan şi dioprogramt
creşterea eficienţei econo­ ş.a. timul timp, cercetătorii Florian Stoian de la uzi­ propagandă ai comitete­ şeful o.p.i.r. şi medicul 0,30 La orc
mice". în aceste rînduri nc-am s-au orientat şi spre folo­ na nr. 6. Prin aplicarea lor orăşeneşti şi comu­ întreprinderii. Ce vrem ? agricultură
în cadrul acestei impor­ propus să ne oprim, suc­ sirea combustibililor solizi. tehnologiei respective se nale de partid, respon­ Păi, iată ce vrem I Ca din judeţe
jurnal; 7,30
tante reuniuni ştiinţifice cint, la numai cîteva re­ La ora actuală sînt defi­ obţine o reducere a con­ sabilii colectivelor de re­ ortacii să se iniţieze în 8.00 Revista
s-au prezentat 59 do lu­ pere ale noului care şi-au nitivate deja datele pen­ sumului de apă do răcire dacţie alo gazetelor de probleme de normare, de Curierul mc
crări în care autorii au dovedit deja eficienţa spo­ tru proiectarea unei in­ de circa 5 ori — şi, la ni­ perete ale organizaţiilor productivitate a muncii, Buletin de
Răspundem
adus contribuţii majore la rită în procesele comple­ stalaţii industriale de a- vel corespunzător, a con­ de partid, sindicat, U.T.C., de mecanism economico- lor ; 10,05
promovarea noului în do­ xe de fabricaţie ale com­ cest tip. Instalaţia poate sumului de energie elec­ C.O.M. şi pionieri, res­ financiar, să-şi poată di­ zătorl ; 10,1
meniul tehnologiilor meta­ binatului siderurgic. De funcţiona atît cu combus­ trică. Totodată, este recu­ ponsabilii staţiilor de radio­ mensiona în fiecare zi, 11.00 llulet
11,05 rolitl
lurgice, precum şi al uti­ pildă, un colectiv de spe­ tibil lichid, cît şi numai perată căldura sub formă ficare din întreprinderi şi singuri, producţia fizică pe 11,35 Muzici
pe bază de combustibil
lajelor şi energeticii me­ cialişti de la uzina cocso- solid (cărbune necocsifica- de abur : o cantitate de instituţii, artişti plastici. care o realizează. Să se lluictin de
circa 2—-3 tone/oră.
talurgice. Practic, rezulta­ chimică şi din centrul de bil). Cercetările respective După vizitarea complexu­ iniţieze şi în alte proble­ •Ştiinţa sec
12,10 Din
tele cercetărilor respective cercetări şi proiectări - au fost efectuate de spe­ S-ar putea vorbi aici şi lui de propagandă de la me, că de aceea am in­ clorului; 13
au fost aplicate sau ur­ format din inginerii Vio­ cialişti de la uzina nr. 2, despre rezultatele deosebi­ I. M. Livezeni, după rea­ vitat şi medicul, şi şeful 3 ; v -
mează a fi valorificate în leta Bostan, Ştefan Forisz, dintre care un aport deo­ te obţinute de specialişti lizarea unor emisiuni şi o.p.i.r. La „cursurile" vii­ radi,
opcrcm, 15
linii prioritare ale activi­ Gabriela Popescu şi Kurt sebit l-a avut tînărul in­ în domeniul îmbunătăţirii materiale redacţionale (cu toare vom invita şi alte române ; ]
tăţii C.S. Hunedoara, cum Kovacs — a cercetat po- tehnologiilor, -a calităţii sprijinul reporterului Ion cadre, şi jurişti, şi profe­ nai ; 10,15
giner Ludovic Zudor. A- produselor siderurgice. Im­ Ghiţulescu şi al redactoru­ sori şi, de ce nu, chiar dio ; 17,00
plicarea la scară industria­ portant este, însă, că lui Tiberiu Spătaru) la oameni do cultură şi artă. ştiri ; I7,i
lă a rezultatelor conduce la Hunedoara există o ba­ I. M. Petrila s-a organizat economică;
Producţiile sporite şi la înlocuirea parţială a ză temeinică pentru cer­ o nouă acţiune practică — Dar, oare, la schimbul de şi te cînt,
Pre*ram r
cocsului în furnal. cetare şi pentru promova­ analiza critică a unei e- experienţă de care ziceţi Ow,io serii
c-ar fi nevoie de un miner,
Ştiri ;
19,
în scopul reducerii con­
beneficiile suplimentare sumului de refractare bazi­ rea curajoasă a noului, e- misiuni a staţiei de am­ de un brigadier, să aduc tinereţii ; 2
xistă
preocupaţi
plificare. Nemulţumiţi de
oameni
jurnal;
ce din import, un colectiv. permanent să descopere modul în care a fost rea­ în discuţie şi „şcoala" rutieră buci
se obţin prin muncă de specialişti condus de metode şi mijloace indus­ lizat un portret de miner, noastră de-am deschis-o La sugestii
zi Sntr-o <
azi ?"
dr. ing. Constantin Catri- triale moderne pentru în­ organizatorii au ţinut să ment poet
noiu, directorul uzinei nr. făptuirea dezvoltării in­ aducă un erou de repor­ Pentru toţi participanţii turnă muz
de calitate 3, a întreprins cercetări tensive — cerinţă esenţia­ taj în mijlocul participan­ la schimbul de experien­ 21.00 Bulet
pentru punerea la punct a lă a actualului cincinal. ţilor. Şi iată ' că, in­ ţă, „şcoala brigăzii" lui
Ferma cu profil legumi­ condiţii calitativ superi­ utilizării unor refrac­ tr-unui din birourile I.M. Ştefan Alba a fost mo­
col din Simeria Veche, a oare. De asemenea, tra­ tare dolomitice. Pe lîngă Ing. EUGEN GEORGESCU, Petrila, se afla mine­ mentul forte al întregii
I.A.S. Simeria, se înscrie tamentele fitosanitare s-au reducerea importului de Centrul de cercetări rul şef de brigadă Şte­ reuniuni.
şi în acest an cu o con­ făcut după avertizări. refractare bazice, utiliza­ şi proiectări fan Alba, brigadierul care
tribuţie meritorie la rea­ Un merit deosebit în rea refractarelor dolomiti- C.S. Hunedoara a încheiat cincinalul tre- LUCIA LICIU DEVA : ;
tria); Fapi
lizarea programului ju­ realizarea planului şi be­ llUNEDOA
deţean de autoconducere neficiilor revine tractoriş­ ochi iun
şi autoaprovizionare teri­ tilor Petru Ţigu, care are Eforturi continue pentru sporirea eficienţei A); o iu
torială. De pe cele 140 o vechime de 20 de ani X (Modcr
lia din ui
ha destinate producţiei de în meserie, cunoaşte şi Vară seni
legume, ferma a obţinut participă la efectuarea tu­ adunărilor generale ale organizaţiilor de bază tel' PEi
4100 tone produse, faţă turor genurilor de lucrări in ....
de 4 060- tone planificate, în legumicultura, Cornel Secretarul organizaţiei biectul ■ celor mai multe tii organizaţiei. Deci, un individual. ’/>e asemenea, do,. păg
brie); Col
iar beneficiile suplimentare Zcpciuc şi Nicolac Avram, de bază de la automati­ propuneri l-a constituit domeniu prioritar al mun­ se urmăreşte ceea ce s-a (Unirea);
întrec cu peste 14 procen­ care au şi ei, de ase­ zări, Aurel Furdui, ne-a stabilirea unor căi concre­ cii energeticienilor de la făcut pînă la termenele să ştiu c
(Cultural)
te prevederile. menea, o bogată experien­ pus la îndemînă o sume­ te de acţiune pentru ma­ Mintia. Tocmai avînd în stabilite, despre stadiul Spartacus
Pregătirea recoltei s-a ţă. Tehniciencle Maria denie de date şi argu­ terializarea grabnică în vedere acest lucru, biroul realizării sarcinilor infor- (Luceafăr
făcut cu temeinicie încă Pascal şi Angela Enache, mente ce atestă perma­ practică a tot ceea ce s-a organizaţiei de bază a mi­ mîndu-se în adunări ge­ Stigmatul
TRILA :
nente eforturi şi căutări hotărît. Sînt cerinţe e- litat ferm pentru ca ho- nerale. Se intervine, de tate (Mui
în a conferi adunărilor senţiale, cărora biroul or­ tărîrile adunării generale asemenea, cu măsuri acolo CÂNI : I
FERMA DE LEGUME generale o cît mai sub­ ganizaţiei de bază le-a să prindă viaţă, să se re­ unde se constată o mai zut); r
A I.A.S. SIMERIA stanţială eficienţă. Este acordat toată atenţia, ur­ găsească în munca de zi slabă preocupare. Biroul Apollonie
şic); GUI
firesc acest lucru din mo­ mărind riguros promova­ cu zi a oamenilor, pentru organizaţiei de bază ţine vise ale
ment ce — cum ne spu­ rea în muncă a unor a- ca ceea ce s-a stabilit să o permanentă legătură cu rul); OR
din anul precedent, punîn- muncitorii Maria Crăciu- nea interlocutorul — „ne semenea căi de acţiune. fie dus la bun sfîr.şit. organismele care trebuie bobocilor
(Flacăra)
du-se accentul pe efectua­ nică, Susana Zepciuc şi desfăşurăm activitatea în — Ne-am convins — Exemple ar fi multe în să rezolve unele propu­ BAI : O
rea la timp şi de calitate Ştefan Băcăoanu, care se cea mai mare organizaţie subliniază Aurel Furdui această direcţie. Evidenţa neri. în prezent atenţia tă (Casa
a arăturilor şi pe ridica­ ocupă de buna funcţiona­ de partid din întreprinde­ este concentrată asupra HAŢEG :
crinii şi
rea fertilităţii pămîntului. re a sistemului de iriga­ rea electrocentrale Deva". obţinerii unor cataloage de cia); Bli
în vederea creşterii poten­ ţii, depun eforturi susţi­ Acest drum al sporirii ÎNTREPRINDEREA electrocentrale la uzinele furnizoare de Florian;
albaştri
ţialului productiv al tere­ nute pentru ca terenul şi neîncetate a rodniciei a- echipamente, cît şi la în­ ră); SIV
nului, în fiecare an apli­ baza tehnico-materială să dunărilor este lung, la el D E V A tocmirea unui album care (Mureşul
căm cîtc 3 000 tone gunoi fie valorificate superior, contribuind o multitudine să cuprindă schemele de nil Băr
de grajd, ceea ce ne per­ în acelaşi timp, Ion Cră- de factori. Iar ceea ce a principiu ale tuturor bu­ mina).
mite ca cel puţin o dată ciunică lucrează cu răs­ dat consistenţă unor ase­ — că este foarte impor­ clară existentă, ne-a în­ clelor de reglaj din uni­
la trei ani să fertilizăm pundere, fiind conductor menea preocupări, nu este tant să ştim exact, în fie­ găduit să desprindem o tate, pentru îmbogăţirea
cu îngrăşăminte organice de atelaj, la transporturile altceva decît munca şi care moment, cine şi ce seamă dintre ele care ates­ punctelor de documentare
întreaga suprafaţă de gră­ din fermă. contribuţia întregii orga­ trebuie să facă, atît pe tă că rodul gîndirii co­ tehnică.
dină. în raport de car­ Ţinînd seama de expe­ nizaţii. Este trăsătura ce lina conducerii activităţii lective se regăseşte în ac­ Aceste preocupări au
tarea agrochimică a so­ rienţa dobîndită, ne preo­ defineşte cel mai exact economice, cît şi a celei tivitatea productivă sub menirea să sporească ro­ 1 Pentru
lului, prin fertilizările cupăm cu răspundere de activitatea în această di­ organizatorice, vieţii inter­ forma neîncetatei mate­ lul adunărilor generale în fi prede
faziale am reuşit să asi­ pregătirea recoltei viitoare recţie a celor 122 de co­ ne de partid, propagandei, rializări a hotărîrilor " a- dezbaterea - şi soluţiona­ să, cu
noros. )
gurăm plantelor elemen­ de legume. în acest- scop, munişti de aici. în cadrul organizaţiilor de dunărilor generale. Dintre rea problemelor cu care precipita
tele fertilizante necesare, am terminat efectuarea Nu cu multă vreme în masă. Acţionînd în acest cele mai recente, să men­ se confruntă organizaţia, formă d
asigurînd astfel o mai bună arăturilor adînci de toam­ urmă, o bună parte din spirit, putem spune că ţionăm conceperea şi rea­ colectivul de energeticieni niţă. V
şi economică valorificare nă, am aplicat pe 40 de ha ei au venit cu propuneri am obţinut o serie de re­ lizarea unui A.A.R. îmbu­ al Mintiei. Totodată, bi­ slab la
râturile
a îngrăşămintelor chimice. cîte 500 kg îngrăşăminte concrete, chiar în adunări zultate bune în toate do­ nătăţit la dulapurile de roul organizaţiei de bază cuprinse
Pe lingă cele amintite, chimice complexe la uni­ generale. Ele au vizat îm­ meniile, dar cu deosebire alimentare a circuitelor de are în vedere perfecţio­ şi plus
maxime
am pus accentul şi pe pro­ tatea de suprafaţă şi con­ bunătăţirea muncii în a- în promovarea noului, a protecţie şi semnalizări, narea muncii în acest do­ de. Ce:
ducerea unor răsaduri de tinuăm fertilizarea cu în­ legerea tematicilor supuse creaţiei tehnico-ştiinţifice creşterea gradului de func­ meniu, punînd accentul persistei
calitate — peste 7 milioa­ grăşăminte organice De dezbaterilor, pregătirea lor originale. ţionare a agregatelor, rea­ pe o mai bună reparti­ zonele
de cîmi
ne fjre, din care o parte asemenea, avem cultivate temeinică, efectuarea unor Şi nu este întîmplător lizarea aparaturii de în­ zare a sarcinilor în pregă­
s-au livrat şi la alţi be­ 15 hectare cu legume ver­ analize amănunţite, exi­ acest lucru. Pentru că registrare a orelor de tirea adunărilor generale, I a m
neficiari —, cît şi pe res­ deţuri — spanac şi ceapă gente şi adoptarea unor modernizarea procesului funcţionare a benzilor sporirea exigenţei faţă de fl pred
să, cu
pectarea densităţilor de —, din care o parte au şi măsuri chibzuite, în con­ de producţie, automatiza­ transportoare. Toate a- calitatea dezbaterilor, în­ Vîntul
plante la hectar pentru fost valorificate. sens cu marile sarcini şi rea maşinilor şi agregate­ cestea au fost realizate tărirea răspunderii în ma­ moderat
fiecare cultură. Lucrările Ing. IONEL VOICA, exigenţe ale acestei pe­ lor constituie latura esen­ în urma unei repartizări terializarea tuturor hotă­ locale <
de întreţinere au fost şeful fermei de legume rioade care stau în faţa ţială în care îşi desfă­ concrete de sarcini pe rîrilor. din sec
executate la timp şi în a I.A.S. Simeria energeticienilor. Dar o- şoară activitatea comuniş- grupe de comunişti sau VALENTIN NEAGU