Page 95 - Drumul_socialismului_1986_11
P. 95

2                                                                                                                                      DRUMUL SOCIALISMULUI N


               Premisa dezvoltării: valorificarea                                                                                                   l Un recent dialo,   cu ţ i
                                                                                                                                                    ,  Ioan  Bârna,  secretarul  :   'ELI
                                                                                                                                                    )  comitetului  de  partid  al  '
                                   resurselor locale                                                                                                ţ  I.  M.  Hunedoara,  ne-a  ţ
                                                                                                                                                    i  prilejuit  consemnarea  1   20,00 Telcj
               Mobilizarea   resurselor   Bretea  Română  şi  Pui  cu   ţie  pe  care  se  va  perse­                                               1 unor rezultate de presti- ,   20.15   Meni
             locale  pentru  dezvoltarea   Centrala  minereurilor  De­  vera  în  acest  an  şi  urmă­                                              \  giu,  obţinute  în  acest  1   (clor
                                                                                                                                                          :
                                                                                                                                                                                   Unit:
             producţiei   de   industrie   va,  pentru  care  execută   torii  ai  actualului  cincinal                                             1  prim   an  al  celui  de-al  ţ   nostr
             mică  şi  a  prestărilor  de   bandaje   pentru   armarea   vizează,  în  principal,  coo­                                              8-lea cincinal de către :  20,:io Film
             servicii  în  mediul  sătesc   galeriilor,   dale   şi   plăci   perativele  din  Sîntămăria-                                          1 minerii şi preparatorii '    lor):
             este  o  cerinţă  clar  for­  din   beton.   Cooperativa   Orlea,  Boşorod,  Sălaş,  Măr-                                              lj din Poiana Ruscăi. Oa- \    Prori
                                                                                                                                                                                   ouril-
             mulată  în  documentele  de   din   Răchitova   execută   tineşti,  Turdaş,  care  vor                                                 I menii muncii care ac- l   21.15   Ziua
             partid.  La  sate,  după  cum  ‘  scări  de  lemn  pentru  sui­  dezvolta  activităţi  de  tri­                                        } ţionează în abatajele        de
             se  ştie,  unul  dintre  prin­  toare  în  mină.  Cooperativa   cotaje,   broderie,   lenje­                                           ţ minei Ghelari se pot y       lupta
             cipalii   organizatori   de   din  Bretea  Română  cola­  rie,   croitorie,   cojocărie,                                               ^ mîndri cu aducerea „ia ^    Icstin
             asemenea   activităţi   este   borează  şi  cu  întreprin­  reprezentând  un  volum  de                                                i ziuă“ a unei producţii l  21,50 Tclej
             sistemul   cooperaţiei   de   derea   de   materiale   de   producţie de peste 1 750 000                                               1  suplimentare  de  11  000  /
             producţie,  achiziţii  şi  des­  construcţii   Deva,   căreia   lei anual.                                                             )  tone  de  minereu  de  \
             facerea  mărfurilor.  Jude­  îi   confecţionează   suporţi   în  prestările  de  servicii                                              ^  fier,  iar  colectivul  mi-  ţ
             ţul  nostru  numără  49  de   pentru  tuburi  premo.  Coo­  se  urmăreşte  ca  idee.  do­                                              i  nci  Tcliuc  semnează  un  l   IU AK
             asemenea  unităţi  coopera­  perativa din Beriu con-  minantă  existenţa  în  fie­                                                     ■  plus  de  3  600  tone  de  j
             tiste,  dintre  care  47  îşi                         care  centru  de  comună  a                                                       minereu. Aceste suc- 1
             desfăşoară   activitatea   în                         principalelor   profile   —                                                                                  bucur*
             mediul sătesc.               Prestările de servicii   croitorie,  cizmărie,  frize­                                                                               dioprograr
               Hotărîrile   adoptate   de     şi producţia         rie.   în   paralel,   reţeaua                                                        Bilanţuri             0,30  ba  u
                                                                                                                                                                               agriculturi
             cel  de  al  VIH-lea  Con­     de industrie mică      este  supusă  unei  cuprin­                                                                                 din  judep
             gres   al   cooperaţiei   de      în reţeaua          zătoare  acţiuni  de  extin­                                                            rodnice             jurnal; 7,i
                                                                                                                                                                               8.00 Iievis
             producţie,  achiziţii  şi  des­  U.J.C.P.A.D.M.       dere  şi  diversificare.  Pînă                                                                              Curierul  i
             facerea  mărfurilor  au  sta­                         la   sfârşitul   cincinalului                                                            cesc ~ obţinute m .   Buletin  d
             bilit  pentru  activitatea  de                        actual  numărul  unităţilor                                                        \ faza extracţiei materiei 1  Răspunden
                                                                                                                                                          extracţiei materiei
                                                                                                                                                                                   10, OG
                                                                                                                                                                               lor;
             industrie  mică  şi  presta­  fecţionează  containere  pen­  prestatoare  de  servicii  va                                             I prime — au dat şi har- ţ   ştiri  ;  io,
             toare   de   servicii,   prin   tru  întreprinderea  meca­  creşte  cu  115.  în  ceea  ce                                             ţ nici lor preparatori po- i   într-un  gl
             acest  sistem,  o  puternică   nică  Orăştie.  Şi  exemple   priveşte  acest  an,  primul   întreprinderea  de  tricotaje  Hunedoara.  Lucreţia  Bacali   ţ sibilitatca de a se re 1  re- >   Publicitate
             dezvoltare.  Pentru  produc­  se  mai  pot  da.  în  coope­  al   cincinalului,   numărul   este  una  dintre  veteranele  secţiei  tricotat  şi  bineînţeles  una   ,  marca,  bilanţul  lor   de ţ  nia  pitore
                                                                                                                                                                               torpreţi  di
             ţia  de  industrie  mică  rit­  rarea  cu  industria  repu­  unităţilor   şi   activităţilor   dintre cele mai destoinice tricoteze.   1  activitate,  în  aceeaşi  i   râ; 12,00 E
             mul  mediu  anual  în  actu­  blicană  stau  multe  posibi­  nou  înfiinţate  se  va  ridi­                      Foto N. GHEORGHIU     ţ  perioadă,  cuprinzînd  /   12,05 I)in
             alul  cincinal  va  fi  de  17,3   lităţi  de  a  dezvolta  pro­  ca  în  curînd  la  40,  însem-                                     (  peste  9  000 tone  de  mi-  1   clorului;
             la  sută,  prestările  de  ser­  ducţia de industrie mică.  nînd  activităţi  şi  unităţi                                              1 nereu de fier concentrat, ţ   artistice  U
                                                                                                                                                                               tivului  na
             vicii  urmînd  să  cunoască   O  altă  idee  după  care   de  croitorie,  cizmărie,  fri­                                                                         rea  Itomâ
                                                                                                                                                                               la l la 3
             o  mare  diversificare,  con­  se   direcţionează   activi­  zerie,  întreţinerea  şi  re­         Simpozion                          \  realizat  în  plus  faţă  de  ţ   15.00   Avani
             tribuind   şi   pe   această   tatea respectivă în sistemul  pararea  obiectelor  electro­                                            ţ  sarcinile  de  plan  şi  Ii-  i   tv. ; 15,30
             calc  la  apropierea  modu­  U.J.C.P.A.D.M.  este crea­  tehnice  şi  electrocasnice,                                                 i  vrat  siderurgiştilor  hu-  1   să, cinste
             lui  de  viaţă  al  populaţiei   rea  de  unităţi  cu  profile   zidărie-zugrăvit,   transport   La  Deva  a  avut  loc  ieri   Gheorghe  Onica  —  „Lupte­  *  nedoreni.  La  aceleaşi  ţ   10.00 Radi
             de  la  sate  de  cel  al  popu­  noi.   Pentru   realizarea   hipo,  în  nu  mai  puţin  do   simpozionul  pe  tema  :   le   geto-dacilor   împotriva   ţ  înalte  cote  ale  abnega-  l   Publicitate
                                                                                                                                                                               populară  d
             laţiei de la oraşe.        prevederilor   din   progra­  12 comune.              „2  500  de  ani  de  la  prima   tendinţelor   expansioniste   1  ţiei  şi  hărniciei  se  ri-   slavia  ;  17
                                                                                                                         ale  imperiului  persan"  ;
               Pentru  oamenii  muncii   mul  de  dezvoltare  a  pro­  Toate  aceste  direcţii  şi   atestare   documentară   a   Adriana  Rusu  —  „Geto-   1  dică  şi  activitatea  co-  1   trie ;   17,4
             caro  desfăşoară  activitate   ducţiei  de  obiecte  de  uz   idei  ale  dezvoltării  se  vor   luptelor  geto-dacilor  pen­  dacii  în  izvoarele  antice";   1  lectivelor  din  carierele  |j   dicatelor ;
                                                                                                                                                                              serii * Bi
                                                                                                                                                   ţ  întreprinderii,  care  ra-  i
             în cele 49 de unităţi coope­  casnic  şi  gospodăresc  şi   urmări  şi  materializa  strict   tru  libertate  şi  indepen--   Dănilă  Moldovan  —  „Epo­  i  portează  plusuri  de  pe-  i   19,20 /-«nori
             ratiste  ale  U.J.C.P.A.D.M.   de  unelte  agricole,  coo­  pe  baza  folosirii  rezerve­  denţă",   manifestare   în­  peea  luptei  poporului  ge-   '  ste  200  tone  de  talc  ţ   şofer *!:  di-
                                                                                                                                                                              20.00
             Hunedoara  înfăptuirea  a-   perativele  din  Haţeg,  Do-   lor-  locale  de  materie  pri­  scrisă  în  şirul  acţiunilor   to-dac  pentru  unitate  şi   \ şi 26 000 tone de dolo- 1   Pentru   ti
             ccstor  prevederi  reprezin­  bra  şi  Ilia  urmează  să-şi   mă  şi  forţă  de  muncă,  asi-   omagiale  dedicate  eveni­  libertate,  sub  conducerea   l  mită.  Demn  de  menţio-  ?   goarea 11a
             tă  un  adevărat  salt  cali­  utilizeze   şi   doteze   cu   gurîndu-se  în  felul  acesta   mentelor  de  acum  două   lui  Burebista  şi  Decebal";           21.00  La
             tativ.  Cîteva  idei  majore   utilaje   specifice   secţiile   înfăptuirea   prevederilor                  Gheorghe  Tichie  —  „For­  ,  nat  este  faptul  că  tal-  )   22.00 O zi
                                                                                                                                                    1  cui  se  livrează  la  peste  1
                                                                                                                                                                              Radiojurin
             direcţionează  în  actualul   actuale  de  confecţii  me­  din  Directivele  celui  de  al   milenii  şi  jumătate  înscri­                                      ment poet!
             cincinal  activitatea  de  in­  talice,   pentru   realizarea   XlII-lea  Congres  al  parti­  se  cu  litere  de  aur  în  glo­  marea  poporului  român  şi   ţ  200  de  parteneri  con-  i   citate;  2
                                                                                                                                                   i  tractuali  din  întreaga  1
             dustrie  mică.  Una  dintre   unui  volum  anual  de  pro­  dului,   pentru   activitatea   rioasa  istorie  a  poporului   continuitatea  sa  în  spa­          ... Zicală;
                                                                                                                                                                              letin de s
             ele   este   cooperarea   cu   ducţie de 2,2 milioane lei.  de  industrie  mică  şi  pres­  români          ţiul   Carpato-Danubiano-   1 ţară.              \
             industria republicană.       Promovarea   pe   scară   tări de servicii.                                    Pontic";  Alexandru  Dono-   1  Dintre  cei  care  se  i
               Cooperare   avantajoasă   mai  largă  a  muncii  la                              în  cadrul  simpozionului   vici  —  „Apărarea  libertă­  ţ  află  permanent  în  rin-  !
             realizează cooperativele din  domiciliu  —  o  altă  dircc-            I. C.     au  prezentat  comunicări  :  ţii  şi  independenţei  la  ro­  !  dul  fruntaşilor  îi  amin-  1   J] INI
                                                                                                                         mâni"  ;  Constantin  Purci-   '  tim  pe  Lăscuţ  Bodea,  ţ
                                                                                                                         lcanu  —  „Rolul  hotărîtor   \  Ioan  Bursuc,  .  Costache  l
                      Front activ de lucru                                                                               al   tovarăşului   Nicolae   i  Frizan,  Dumitru  Sava,  J   tria);  Fap
                                                                                                                                                                                DEVA  :
                                                                                                                                                    }  Nicolae  Buhaciuc,  Vie-  i
                                                                                                                         Ccauşescu   în   edificarea
                                                                                                                                                    1  tor  Vlad,  Vasile  Ababei,  i   HUNEDO/
                                                                                                                                                                              ochi
                                                                                                                                                                                    lui
                   pentru aşezarea temeliei                                                                              societăţii  socialiste  multi­  ţ  inginerii  Ioan  Zarie  şi  !   A);  o  iu
                                                                                                                         lateral  dezvoltate  şi  afir­
                                                                                                                                                    i  Miron  Achim,  mulţi  1
                                                                                                                                                                              X  (Moder
                                                                                                                         marea  României  pe  arena   >  alţii.  (C.  ARON,  cores-  \   lia  din  ui
                     verticalelor viitorului                                                                             internaţională".           \ pondent).           ţ   Varâ  sent
                                                                                                                                                                              tel);  PE1
                                                                                                                                                                              in  alerta
                  (Urmare din pag. 1)   primului  ţăruş  la  trasarea                                                                                                         dona  pag
                                                                                                                                                                              brie);  Co
                                        blocului  nr.  8,  din  viitorul                                                                                                       (Unirea);
             terenul  viran  din  vecinăta­  ansamblu  „Republica",  .  în                                                  Punerea deplină  în valoare a                     sa  ştiu  -
                                                                                                                                                                               (Cultural)
             tea  atelierelor-şcoală  ale  li­  care  se  prevede  ca  bule­                                                                                                  Spartacus
             ceului  de  matematică-fizică   vardul  cu  acest  nume  (în                                                          condiţiilor materiale                       (Luceai-
                                                                                                                                                                               Pruni
             a  „răsărit"  un  bloc  nou,   prelungirea  străzii  George                                                                                                       delern.
             al   cărui   finisaj   exte­  Enescu,  pînă  la  Centrul                                                                                                          NOASA  :
             rior  (placare  în  cărămi­  de  cercetare-proiectare  al                                                      (Urmare din pag. 1)     oameni  harnici,  cu  dragos­  cări  —  si
             dă  aparentă)  îi  oferă  o  no­  C.S.H.)  să  fie  străjuit  pe                                                                       te  de  animale,  să  fac  or­  citoresc)
             tă  în  plus  de  frumos  şi   ambele  părţi  de  blocuri                                                   sicre  —  ceea  ce  poate  a-   dine,  să  întronez  discipli­  tonul   ]
                                                                                                                                                                              zat)  ;  B
                                                                       U.U.M.R.  Crişcior,  secţia  a  Il-a.  .Se  finalizează  un  nou
             modern.  Este  blocul  nr.  1,   de  locuinţe  moderne,  cu   lot  de  vagoneţi,  care  ia  drumul  unor  unităţi  carbonifere   sigura  o  bună  iernare  a   na  în  munca  fiecărui  om.   tul,  auri
             cu  40  de  garsoniere,  con­  spaţii  comerciale  la  parter.   din Valea Jiului.                          efectivelor.   Animalele   au   Aş  vrea  să  fiu  mai  mult   (Steaua
             fort  sporit,  a  cărui  recep­  Cîteva  ore  mai  tîrziu,  con­                                            fost  lotizate  în  funcţie  de   ajutat în acest sens.  T1E  :  Tc
                                                                                                                                                                               (Patria);
             ţie  tocmai  fusese  semnată   structorul  aducea  pe  locul                                                vîrstă,  starea  de  gestaţie   Iată  argumente  ce  rele­  ra);  GEO
             de   beneficiar.   Maistrul   amplasamentului   stabilit   Creşterea calităţii reparaţiilor                 ş.a.  Au  fost  stabilite  ra­  vă  că  activitatea  în  fer­  tecele  m
             Andrei  Doboş  ne  conduce   şinele  pentru  macara,  ca­                                                   ţiile  furajere  pentru  fie­  ma  zootehnică  a  C.A.P.   cultură);
                                                                                                                                                                               torul  şi
             în  centrala  termică,  „punc­  bluri  electrice  şi  conducte                                              care  categorie  de  animale.   Gurasada  poate  şi  trebuie   riile  I-II
             tul  fierbinte"  de  lucru  al   pentru  alimentarea  cu  apă.   (Urmare din pag. 1)  cadrul  atelierului  mccano-   Rău  este  însă  că  aceste   să  fie  mult  îmbunătăţită,   Tănase  î
             acestor  zile,  locul  în  care   începuse   organizarea   de                    encrgctic  este  întreţinerea   raţii  nu  se  respectă.  în   nefiind  încă  puse  în  va­  I-II;  CAI
             instalatorii   conduşi   de   şantier.                frontale   sînt   cele   mai   şi   repararea   maşinilor-   fermă  încă  n-a  fost  alcă­  loare  condiţiile  materiale   mintirilor
                                                                                                                                                                               (Casa  de
             Gheorghe  Cucu  şi  sudorul   ■—  A  intrat  în  cotidianul   recente   „amprente"   ale   unelte  şi  instalaţiilor  a-   tuită  formaţia  de  fura­  de  care  dispune  în  pre­  RIA  :   Y
             Leonte  Pîrvan  se  întrec  în   activităţii  noastre  deschi­  preocupărilor   menite   să   flatc  în  dotarea  întregului   jare,  aşa  că  fiecare  îngri­  zent.  De  aceea  se  cer  în­  unu  (Mi
                                                                                                                                                                              Ciulinii 1
             hărnicie  pentru  a  o  pune   derea  de  noi  locuri  în  ca­  prelungească  durata  de  fo­  sector  II,  despre  maiştrii   jitor  dă  în  hrana  anima­  treprinse  măsuri  urgente   mina);   1
             în  funcţiune  cîţ  mai  re­  re  înălţăm  şi  înfrumuse­  losire a vagoanelor marfă.  Francisc  Brăneţ  şi  Viorel   lelor   cîte  nutreţuri   do­  şi  eficiente  pentru  redre­  tec  ponţi
             pede  posibil.  Şi  încă  o  re­  ţăm  Hunedoara  —  releva   Sing. Lucian Benţa, maiş­  Cimpoieşu,  instalatorul  Pe­  reşte,  fără  să  ţină  seama   sarea  întregii  activităţi  a   (Minerul)
             marcă:  nu  am  întîlnit  în   ing.  Victor  Bucaleţ,  şeful   trii  Iosif  Onaca,  Andrei   tre   Urican,   electricianul   de  raţiile  fixate.  Nici  cele   fermei,  în  care  scop  este
             jurul  noului  bloc  materia­  brigăzii  6.IV.  Rezultatele   Lazăr,  Voicu  Lugojan,  for­  Iereinia  Pantea,  lăcătuşii   70  de  vaci  aflate  în  lac-   necesară   implicarea   cu
             le  risipite  sau  aruncate   bune  din  acest  an  sînt  te­  jorul   Vasile   Ionichente,   Francisc  Pek  şi  Ioan  Lung   taţie  nu  primesc  hrană   mai  multă  răspundere  a
             de-a   valma,   dimpotrivă,   melia  solidă  a  creşterilor   strungarul  Noe  Crişan,  lă­  se  vorbeşte  ca  despre  a-   mai  consistentă.  Aşa  se   organizaţiei  de  partid,  a
             de  jur  împrejur  erau  deja   viitoare,  pe  care  le  dorim   cătuşii  Mircea  Henţ,  Cor­  devăraţi  specialişti  şi  în   explică  producţia  mică  de   conducerii  cooperativei  în
             amenajate  viitoarele  spa­  şi  le  putem  spori  mereu.   nel  Baciu,  Teodor  Olar,   repararea  vagoanelor,  de   lapte  ce  se  realizează.  La   buna  desfăşurare  a  actua­  Pentru
             ţii verzi...               Avem  încă  rezerve  ncva-   din  secţia  a  IV-a  meca­  fapt  întregul  colectiv  al   ora  actuală  se  obţine,  în   lei  stabulaţii.  De  aseme­  fi  schin
               Muncă  susţinută,  bună   lorificate  deplin,  care  ţin   nică,  sînt  numai  cîţiva   atelierului  acordînd  spri­  medie,  un  litru  de  lapte   nea,  se  impune  să  fie   va  fi  tei
             organizare  a  lucrului  şi  în   în  primul  rînd  de  oame­  dintre  „soldaţii"  angrenaţi   jin  efectiv  celor  din  sec­  marfă  de  la  fiecare  vacă   pusă  urgent  în  funcţiune   prima p<
                                                                                                                                                                              lui,  apoi
             ansamblul  „Ciocârlia",  din   nii  brigăzii,  de  conştiinţa   în  lupta  pentru  sporirea   ţiile  profilate  pe  execu­  ce  se  mulge,  ceea  ce  este   bucătăria  furajeră  pentru   riabil.  1
             vechiul,  centru  al  oraşului.   lor  că  trebuie  şi  pot  munci   calităţii   reparaţiilor   la   tarea  lucrărilor  de  repa­  foarte   puţin.   De   altfel,   a  se  putea  trece  la  pre­  cursul  1
             Două  blocuri,  nr.  1  şi  7,   mai  mult  şi  mai  bine.  „La   vagoanele   marfă   pentru   raţii  ale  vagoanelor  marfă.   C.A.P.  Gurasada  înregis­  pararea  furajului  unic,  să   mineţii
             cu  cîtc  12  şi,  respectiv,  18   zi"  avem  realizată  integral   terţi  şi  a  prelucrărilor  me­  Aşa  se  explică  —  prin  lar­  trează  o  restanţă  consi­  fie  atraşi  la  munca  în   slab.   V
                                                                                                                                                                              slab  pîni
             apartamente  vor  fi  preda­  productivitatea  muncii  pe   canice   executate   într-un   ga  angrenare  a  tuturor   derabilă  faţă  de  planul   fermă  oameni  harnici  şi   vest  şi  n
             te  beneficiarului  pînă  la   lucrător,  dar  avem  posi­  volum  impresionant.  De  la   celor  ce  muncesc  în  sec­  producţiei  marfă  pe  acest   pricepuţi,  să  se  întărească   rile  min
             finele  acestui  an.  Este  an­  bilitatea   obţinerii   unor   ei  am  aflat  că  oamenii   ţiile  şi  atelierele  sectoru­  an.  în  discuţia  ce  am   ordinea  şi  disciplina  în   prinse  îi
                                                                                                                                                                              plus  4
             gajamentul   constru"torilor   însemnate  depăşiri  la  a-   muncii  din  această  secţie   lui  II  —  faptul  că,  în   avut-o,  Tiberiu  Drusan,  şe­  toate  compartimentele,  să   maxime
             din  echipele  conduse  de   cest  indicator.  Pe  baza   nu  ezită  să  aducă,  în   zece  luni  şi  jumătate  din   ful de fermă, arăta :  fie  respectate  raţiile  fura­  grade,
             Vasile  Faur,  Nicolae  Pîn-   măsurilor   stabilite,   aşa   timpul   reparaţiilor   capi­  acest  an,  dintre  iniile  de   —  Am  preluat  conduce­  jere   şi   programul   de   se va s<
             daru.  Viorel  Mogoşan,  Vir-   cum  ne-am  angajat  la  re­  tale  efectuate  aici,  unele   vagoane  reparate  aici  doar   rea  fermei  de  puţină  vre­  grajd.   La   aplicarea   a-   La mu
             gil  Biefalvi  şi  Laurenţiu   centa  adunare  a  oameni­  îmbunătăţiri   ce   privesc   două  au  necesitat  inter­  me.  în  acest  an  am  ob­  cestor  măsuri  trebuie  să-şi   fi  schirr
             Poto.  Acum  ei  lucrează  la   lor  muncii  din  întreprin­  consolidarea  şasiurilor  şi   venţii   suplimentare   în   ţinut  diploma  de  inginer   aducă  o  contribuţie  mai   temporal
             finisările  exterioare  (a  mai   dere  —  cînd  am  aprobat   cutiilor   vagoanelor,   în   termenul  de  garanţie.  Este   zootehnist.  Am  venit  la   consistentă   şi   comitetul   vor  căd
                                                                                                                                                                              slabe,  ir
             rămas  doar  o  poziţie  de   cifrele   de   plan   pentru   mare   măsură   avînd   ca   încă  o  ilustrare  a  modului   Gurasada  cu  hotărîrea  să   comunal  de  partid,  cît  şi   mă  de
             schelă)  şi  la  cele  interioa­  1987  —,  vom  acţiona  mai   îndreptar   tehnologii   ela­  în   care   acest   colectiv   desfăşor  o  activitate  bună.   consiliul  popular,  care  au   moderat
                                                                                                                                                                              nord-ves
             re,  precum  şi  la  acoperi­  ferm,  mai  hotărît  pentru   borate  pe  baza  concep­  fruntaş  înţelege  să-.şi  ono­  Dar,  deşi  îmi  promite  des,   datoria  să  se  situeze  în   cări  loc
             şul blocului nr. 7.        a  ne  onora  prestigiul  de   ţiei proprii.         reze  prestigiul  cîştigat  prin   conducerea  cooperativei  nu   fruntea   acţiunii   pentru   70  km/i
               Ziua  documentării  noas­  „constructori  ai  Hunedoa­  Deşi  principala  atribu­  dăruire   exemplară   în   mă  ajută.  Nu  am  reuşit   redresarea   activităţii   din   cal cea!
             tre a coincis cu baterea   rei socialiste".           ţie a celor ce muncesc în  muncă.                    încă  să  tatrag  în  fermă  zootehnie.
   90   91   92   93   94   95   96   97   98   99   100