Page 95 - Drumul_socialismului_1986_11
P. 95
2 DRUMUL SOCIALISMULUI N
Premisa dezvoltării: valorificarea l Un recent dialo, cu ţ i
, Ioan Bârna, secretarul : 'ELI
) comitetului de partid al '
resurselor locale ţ I. M. Hunedoara, ne-a ţ
i prilejuit consemnarea 1 20,00 Telcj
Mobilizarea resurselor Bretea Română şi Pui cu ţie pe care se va perse 1 unor rezultate de presti- , 20.15 Meni
locale pentru dezvoltarea Centrala minereurilor De vera în acest an şi urmă \ giu, obţinute în acest 1 (clor
:
Unit:
producţiei de industrie va, pentru care execută torii ai actualului cincinal 1 prim an al celui de-al ţ nostr
mică şi a prestărilor de bandaje pentru armarea vizează, în principal, coo 8-lea cincinal de către : 20,:io Film
servicii în mediul sătesc galeriilor, dale şi plăci perativele din Sîntămăria- 1 minerii şi preparatorii ' lor):
este o cerinţă clar for din beton. Cooperativa Orlea, Boşorod, Sălaş, Măr- lj din Poiana Ruscăi. Oa- \ Prori
ouril-
mulată în documentele de din Răchitova execută tineşti, Turdaş, care vor I menii muncii care ac- l 21.15 Ziua
partid. La sate, după cum ‘ scări de lemn pentru sui dezvolta activităţi de tri } ţionează în abatajele de
se ştie, unul dintre prin toare în mină. Cooperativa cotaje, broderie, lenje ţ minei Ghelari se pot y lupta
cipalii organizatori de din Bretea Română cola rie, croitorie, cojocărie, ^ mîndri cu aducerea „ia ^ Icstin
asemenea activităţi este borează şi cu întreprin reprezentând un volum de i ziuă“ a unei producţii l 21,50 Tclej
sistemul cooperaţiei de derea de materiale de producţie de peste 1 750 000 1 suplimentare de 11 000 /
producţie, achiziţii şi des construcţii Deva, căreia lei anual. ) tone de minereu de \
facerea mărfurilor. Jude îi confecţionează suporţi în prestările de servicii ^ fier, iar colectivul mi- ţ
ţul nostru numără 49 de pentru tuburi premo. Coo se urmăreşte ca idee. do i nci Tcliuc semnează un l IU AK
asemenea unităţi coopera perativa din Beriu con- minantă existenţa în fie ■ plus de 3 600 tone de j
tiste, dintre care 47 îşi care centru de comună a minereu. Aceste suc- 1
desfăşoară activitatea în principalelor profile — bucur*
mediul sătesc. Prestările de servicii croitorie, cizmărie, frize dioprograr
Hotărîrile adoptate de şi producţia rie. în paralel, reţeaua Bilanţuri 0,30 ba u
agriculturi
cel de al VIH-lea Con de industrie mică este supusă unei cuprin din judep
gres al cooperaţiei de în reţeaua zătoare acţiuni de extin rodnice jurnal; 7,i
8.00 Iievis
producţie, achiziţii şi des U.J.C.P.A.D.M. dere şi diversificare. Pînă Curierul i
facerea mărfurilor au sta la sfârşitul cincinalului cesc ~ obţinute m . Buletin d
bilit pentru activitatea de actual numărul unităţilor \ faza extracţiei materiei 1 Răspunden
extracţiei materiei
10, OG
lor;
industrie mică şi presta fecţionează containere pen prestatoare de servicii va I prime — au dat şi har- ţ ştiri ; io,
toare de servicii, prin tru întreprinderea meca creşte cu 115. în ceea ce ţ nici lor preparatori po- i într-un gl
acest sistem, o puternică nică Orăştie. Şi exemple priveşte acest an, primul întreprinderea de tricotaje Hunedoara. Lucreţia Bacali ţ sibilitatca de a se re 1 re- > Publicitate
dezvoltare. Pentru produc se mai pot da. în coope al cincinalului, numărul este una dintre veteranele secţiei tricotat şi bineînţeles una , marca, bilanţul lor de ţ nia pitore
torpreţi di
ţia de industrie mică rit rarea cu industria repu unităţilor şi activităţilor dintre cele mai destoinice tricoteze. 1 activitate, în aceeaşi i râ; 12,00 E
mul mediu anual în actu blicană stau multe posibi nou înfiinţate se va ridi Foto N. GHEORGHIU ţ perioadă, cuprinzînd / 12,05 I)in
alul cincinal va fi de 17,3 lităţi de a dezvolta pro ca în curînd la 40, însem- ( peste 9 000 tone de mi- 1 clorului;
la sută, prestările de ser ducţia de industrie mică. nînd activităţi şi unităţi 1 nereu de fier concentrat, ţ artistice U
tivului na
vicii urmînd să cunoască O altă idee după care de croitorie, cizmărie, fri rea Itomâ
la l la 3
o mare diversificare, con se direcţionează activi zerie, întreţinerea şi re Simpozion \ realizat în plus faţă de ţ 15.00 Avani
tribuind şi pe această tatea respectivă în sistemul pararea obiectelor electro ţ sarcinile de plan şi Ii- i tv. ; 15,30
calc la apropierea modu U.J.C.P.A.D.M. este crea tehnice şi electrocasnice, i vrat siderurgiştilor hu- 1 să, cinste
lui de viaţă al populaţiei rea de unităţi cu profile zidărie-zugrăvit, transport La Deva a avut loc ieri Gheorghe Onica — „Lupte * nedoreni. La aceleaşi ţ 10.00 Radi
de la sate de cel al popu noi. Pentru realizarea hipo, în nu mai puţin do simpozionul pe tema : le geto-dacilor împotriva ţ înalte cote ale abnega- l Publicitate
populară d
laţiei de la oraşe. prevederilor din progra 12 comune. „2 500 de ani de la prima tendinţelor expansioniste 1 ţiei şi hărniciei se ri- slavia ; 17
ale imperiului persan" ;
Pentru oamenii muncii mul de dezvoltare a pro Toate aceste direcţii şi atestare documentară a Adriana Rusu — „Geto- 1 dică şi activitatea co- 1 trie ; 17,4
caro desfăşoară activitate ducţiei de obiecte de uz idei ale dezvoltării se vor luptelor geto-dacilor pen dacii în izvoarele antice"; 1 lectivelor din carierele |j dicatelor ;
serii * Bi
ţ întreprinderii, care ra- i
în cele 49 de unităţi coope casnic şi gospodăresc şi urmări şi materializa strict tru libertate şi indepen-- Dănilă Moldovan — „Epo i portează plusuri de pe- i 19,20 /-«nori
ratiste ale U.J.C.P.A.D.M. de unelte agricole, coo pe baza folosirii rezerve denţă", manifestare în peea luptei poporului ge- ' ste 200 tone de talc ţ şofer *!: di-
20.00
Hunedoara înfăptuirea a- perativele din Haţeg, Do- lor- locale de materie pri scrisă în şirul acţiunilor to-dac pentru unitate şi \ şi 26 000 tone de dolo- 1 Pentru ti
ccstor prevederi reprezin bra şi Ilia urmează să-şi mă şi forţă de muncă, asi- omagiale dedicate eveni libertate, sub conducerea l mită. Demn de menţio- ? goarea 11a
tă un adevărat salt cali utilizeze şi doteze cu gurîndu-se în felul acesta mentelor de acum două lui Burebista şi Decebal"; 21.00 La
tativ. Cîteva idei majore utilaje specifice secţiile înfăptuirea prevederilor Gheorghe Tichie — „For , nat este faptul că tal- ) 22.00 O zi
1 cui se livrează la peste 1
Radiojurin
direcţionează în actualul actuale de confecţii me din Directivele celui de al milenii şi jumătate înscri ment poet!
cincinal activitatea de in talice, pentru realizarea XlII-lea Congres al parti se cu litere de aur în glo marea poporului român şi ţ 200 de parteneri con- i citate; 2
i tractuali din întreaga 1
dustrie mică. Una dintre unui volum anual de pro dului, pentru activitatea rioasa istorie a poporului continuitatea sa în spa ... Zicală;
letin de s
ele este cooperarea cu ducţie de 2,2 milioane lei. de industrie mică şi pres români ţiul Carpato-Danubiano- 1 ţară. \
industria republicană. Promovarea pe scară tări de servicii. Pontic"; Alexandru Dono- 1 Dintre cei care se i
Cooperare avantajoasă mai largă a muncii la în cadrul simpozionului vici — „Apărarea libertă ţ află permanent în rin- !
realizează cooperativele din domiciliu — o altă dircc- I. C. au prezentat comunicări : ţii şi independenţei la ro ! dul fruntaşilor îi amin- 1 J] INI
mâni" ; Constantin Purci- ' tim pe Lăscuţ Bodea, ţ
lcanu — „Rolul hotărîtor \ Ioan Bursuc, . Costache l
Front activ de lucru al tovarăşului Nicolae i Frizan, Dumitru Sava, J tria); Fap
DEVA :
} Nicolae Buhaciuc, Vie- i
Ccauşescu în edificarea
1 tor Vlad, Vasile Ababei, i HUNEDO/
ochi
lui
pentru aşezarea temeliei societăţii socialiste multi ţ inginerii Ioan Zarie şi ! A); o iu
lateral dezvoltate şi afir
i Miron Achim, mulţi 1
X (Moder
marea României pe arena > alţii. (C. ARON, cores- \ lia din ui
verticalelor viitorului internaţională". \ pondent). ţ Varâ sent
tel); PE1
in alerta
(Urmare din pag. 1) primului ţăruş la trasarea dona pag
brie); Co
blocului nr. 8, din viitorul (Unirea);
terenul viran din vecinăta ansamblu „Republica", . în Punerea deplină în valoare a sa ştiu -
(Cultural)
tea atelierelor-şcoală ale li care se prevede ca bule Spartacus
ceului de matematică-fizică vardul cu acest nume (în condiţiilor materiale (Luceai-
Pruni
a „răsărit" un bloc nou, prelungirea străzii George delern.
al cărui finisaj exte Enescu, pînă la Centrul NOASA :
rior (placare în cărămi de cercetare-proiectare al (Urmare din pag. 1) oameni harnici, cu dragos cări — si
dă aparentă) îi oferă o no C.S.H.) să fie străjuit pe te de animale, să fac or citoresc)
tă în plus de frumos şi ambele părţi de blocuri sicre — ceea ce poate a- dine, să întronez discipli tonul ]
zat) ; B
U.U.M.R. Crişcior, secţia a Il-a. .Se finalizează un nou
modern. Este blocul nr. 1, de locuinţe moderne, cu lot de vagoneţi, care ia drumul unor unităţi carbonifere sigura o bună iernare a na în munca fiecărui om. tul, auri
cu 40 de garsoniere, con spaţii comerciale la parter. din Valea Jiului. efectivelor. Animalele au Aş vrea să fiu mai mult (Steaua
fort sporit, a cărui recep Cîteva ore mai tîrziu, con fost lotizate în funcţie de ajutat în acest sens. T1E : Tc
(Patria);
ţie tocmai fusese semnată structorul aducea pe locul vîrstă, starea de gestaţie Iată argumente ce rele ra); GEO
de beneficiar. Maistrul amplasamentului stabilit Creşterea calităţii reparaţiilor ş.a. Au fost stabilite ra vă că activitatea în fer tecele m
Andrei Doboş ne conduce şinele pentru macara, ca ţiile furajere pentru fie ma zootehnică a C.A.P. cultură);
torul şi
în centrala termică, „punc bluri electrice şi conducte care categorie de animale. Gurasada poate şi trebuie riile I-II
tul fierbinte" de lucru al pentru alimentarea cu apă. (Urmare din pag. 1) cadrul atelierului mccano- Rău este însă că aceste să fie mult îmbunătăţită, Tănase î
acestor zile, locul în care începuse organizarea de encrgctic este întreţinerea raţii nu se respectă. în nefiind încă puse în va I-II; CAI
instalatorii conduşi de şantier. frontale sînt cele mai şi repararea maşinilor- fermă încă n-a fost alcă loare condiţiile materiale mintirilor
(Casa de
Gheorghe Cucu şi sudorul ■— A intrat în cotidianul recente „amprente" ale unelte şi instalaţiilor a- tuită formaţia de fura de care dispune în pre RIA : Y
Leonte Pîrvan se întrec în activităţii noastre deschi preocupărilor menite să flatc în dotarea întregului jare, aşa că fiecare îngri zent. De aceea se cer în unu (Mi
Ciulinii 1
hărnicie pentru a o pune derea de noi locuri în ca prelungească durata de fo sector II, despre maiştrii jitor dă în hrana anima treprinse măsuri urgente mina); 1
în funcţiune cîţ mai re re înălţăm şi înfrumuse losire a vagoanelor marfă. Francisc Brăneţ şi Viorel lelor cîte nutreţuri do şi eficiente pentru redre tec ponţi
pede posibil. Şi încă o re ţăm Hunedoara — releva Sing. Lucian Benţa, maiş Cimpoieşu, instalatorul Pe reşte, fără să ţină seama sarea întregii activităţi a (Minerul)
marcă: nu am întîlnit în ing. Victor Bucaleţ, şeful trii Iosif Onaca, Andrei tre Urican, electricianul de raţiile fixate. Nici cele fermei, în care scop este
jurul noului bloc materia brigăzii 6.IV. Rezultatele Lazăr, Voicu Lugojan, for Iereinia Pantea, lăcătuşii 70 de vaci aflate în lac- necesară implicarea cu
le risipite sau aruncate bune din acest an sînt te jorul Vasile Ionichente, Francisc Pek şi Ioan Lung taţie nu primesc hrană mai multă răspundere a
de-a valma, dimpotrivă, melia solidă a creşterilor strungarul Noe Crişan, lă se vorbeşte ca despre a- mai consistentă. Aşa se organizaţiei de partid, a
de jur împrejur erau deja viitoare, pe care le dorim cătuşii Mircea Henţ, Cor devăraţi specialişti şi în explică producţia mică de conducerii cooperativei în
amenajate viitoarele spa şi le putem spori mereu. nel Baciu, Teodor Olar, repararea vagoanelor, de lapte ce se realizează. La buna desfăşurare a actua Pentru
ţii verzi... Avem încă rezerve ncva- din secţia a IV-a meca fapt întregul colectiv al ora actuală se obţine, în lei stabulaţii. De aseme fi schin
Muncă susţinută, bună lorificate deplin, care ţin nică, sînt numai cîţiva atelierului acordînd spri medie, un litru de lapte nea, se impune să fie va fi tei
organizare a lucrului şi în în primul rînd de oame dintre „soldaţii" angrenaţi jin efectiv celor din sec marfă de la fiecare vacă pusă urgent în funcţiune prima p<
lui, apoi
ansamblul „Ciocârlia", din nii brigăzii, de conştiinţa în lupta pentru sporirea ţiile profilate pe execu ce se mulge, ceea ce este bucătăria furajeră pentru riabil. 1
vechiul, centru al oraşului. lor că trebuie şi pot munci calităţii reparaţiilor la tarea lucrărilor de repa foarte puţin. De altfel, a se putea trece la pre cursul 1
Două blocuri, nr. 1 şi 7, mai mult şi mai bine. „La vagoanele marfă pentru raţii ale vagoanelor marfă. C.A.P. Gurasada înregis pararea furajului unic, să mineţii
cu cîtc 12 şi, respectiv, 18 zi" avem realizată integral terţi şi a prelucrărilor me Aşa se explică — prin lar trează o restanţă consi fie atraşi la munca în slab. V
slab pîni
apartamente vor fi preda productivitatea muncii pe canice executate într-un ga angrenare a tuturor derabilă faţă de planul fermă oameni harnici şi vest şi n
te beneficiarului pînă la lucrător, dar avem posi volum impresionant. De la celor ce muncesc în sec producţiei marfă pe acest pricepuţi, să se întărească rile min
finele acestui an. Este an bilitatea obţinerii unor ei am aflat că oamenii ţiile şi atelierele sectoru an. în discuţia ce am ordinea şi disciplina în prinse îi
plus 4
gajamentul constru"torilor însemnate depăşiri la a- muncii din această secţie lui II — faptul că, în avut-o, Tiberiu Drusan, şe toate compartimentele, să maxime
din echipele conduse de cest indicator. Pe baza nu ezită să aducă, în zece luni şi jumătate din ful de fermă, arăta : fie respectate raţiile fura grade,
Vasile Faur, Nicolae Pîn- măsurilor stabilite, aşa timpul reparaţiilor capi acest an, dintre iniile de — Am preluat conduce jere şi programul de se va s<
daru. Viorel Mogoşan, Vir- cum ne-am angajat la re tale efectuate aici, unele vagoane reparate aici doar rea fermei de puţină vre grajd. La aplicarea a- La mu
gil Biefalvi şi Laurenţiu centa adunare a oameni îmbunătăţiri ce privesc două au necesitat inter me. în acest an am ob cestor măsuri trebuie să-şi fi schirr
Poto. Acum ei lucrează la lor muncii din întreprin consolidarea şasiurilor şi venţii suplimentare în ţinut diploma de inginer aducă o contribuţie mai temporal
finisările exterioare (a mai dere — cînd am aprobat cutiilor vagoanelor, în termenul de garanţie. Este zootehnist. Am venit la consistentă şi comitetul vor căd
slabe, ir
rămas doar o poziţie de cifrele de plan pentru mare măsură avînd ca încă o ilustrare a modului Gurasada cu hotărîrea să comunal de partid, cît şi mă de
schelă) şi la cele interioa 1987 —, vom acţiona mai îndreptar tehnologii ela în care acest colectiv desfăşor o activitate bună. consiliul popular, care au moderat
nord-ves
re, precum şi la acoperi ferm, mai hotărît pentru borate pe baza concep fruntaş înţelege să-.şi ono Dar, deşi îmi promite des, datoria să se situeze în cări loc
şul blocului nr. 7. a ne onora prestigiul de ţiei proprii. reze prestigiul cîştigat prin conducerea cooperativei nu fruntea acţiunii pentru 70 km/i
Ziua documentării noas „constructori ai Hunedoa Deşi principala atribu dăruire exemplară în mă ajută. Nu am reuşit redresarea activităţii din cal cea!
tre a coincis cu baterea rei socialiste". ţie a celor ce muncesc în muncă. încă să tatrag în fermă zootehnie.