Page 97 - Drumul_socialismului_1986_11

DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 031 ® VINERI, 28 NOIEMBRIE 1986
Pag. 4

DIRECŢIA JUDEŢEANĂ DE POŞTĂ

Şl TELECOMUNICAŢII HUNEDOARA-DEVA
Sesiunea anuală a părţilor contractante
a focului pe o perioadă de
la Acordul General pentru Tarife şi Comerţ 60 de zile, începînd din A N U N Ţ Ă
10 decembrie - informea­
GENEVA 27 (Agerpreş). tare, asigurarea unei dez­ ză agenţiile internaţionale La data de 1 decembrie 198G, în localita­
— La Geneva s-au cresfă- voltări armonioase a tutu­ de presă. S-a convenit, de tea VEŢEL, judeţul Hunedoara, se va da în
şurat lucrările celei de-a ror statelor, a economiei SI BELGRAD. - La Bel­ asemenea, ca în acest 'in­ funcţiune centrala telefonică automată, conec­
42-a sesiuni anuale a păr­ mondiale în ansamblul ei grad s-au încheiat lucră­ terval să fie continuate
ţilor contractante la Acor­ şi desfăşurarea unui co­ rile plenarei C.C. al Uniu­ negocierile pentru a se tată la reţeaua telefonică interurbană auto­
dul General pentru Tarife merţ internaţional liber, nii Comuniştilor din Iugo­ pune capăt confruntării mată.
şi Comerţ (G.A.T.T.). Se­ lipsit de obstacole şi dis­ slavia, in cadrul căreia au interne, care durează de Numerele de apel ale posturilor telefonice
siunea a analizat activită­ criminări. Reprezentantul fost discutate rezultatele 17 ani.
ţile desfăşurate pentru sta­ român a subliniat că atî- obţinute în dezvoltarea e- instalate la abonaţi sînt formate din 3 cifre.
bilirea structurilor organi­ ta timp cît relansarea eco­ conomică şi socială a ţâ­ ■ COPENHAGA. - Nu­ Pentru realizarea unei convorbiri telefonice
zatorice şi a planului ne­ nomică înregistrată în u- rii in cursul acestui an, mărul total al şomerilor locale se formează la discul aparatului, după
gocierilor din noua rundă nele ţări dezvoltate nu se sarcinile ce revin comuniş­ înregistraţi in luna octom­ venirea tonului, numărul de apel al postului
G.A.T.T., pornind de la va extinde şi asupra ţări­ tilor iugoslavi în îndeplini­ brie în Danemarca a fost
obiectivele principale sta­ lor în curs de dezvoltare, rea obiectivelor prevăzute de 198 700, ceea ce repre­ telefonic chemat.
bilite prin declaraţia mi­ acestea din urmă vor zintă 7,3 la sută din forţa Pentru realizarea unei convorbiri telefoni­
nisterială adoptată la re­ continua să se confrunte in planul pe anul viitor, ce interurbane cu localităţi conectate .la re­
anunţă agenţia Taniug. In de muncă a ţării, infor­
centa Conferinţă G.A.T.T. cu grave dificultăţi ale mează Biroul de statistică
de la Punta del Este. balanţelor de plăţi exter­ raportul prezentat plenarei, ţeaua telefonică interurbană automată, se ri­
din Copenhaga. Faţă de
Luînd cuvîntul în dez­ ne, cu deteriorarea perma­ se subliniază că traduce­ dică receptorul aparatului şi după venirea to­
baterile generale, reprezen­ nentă a raportului de rea în viaţă a programu­ luna septembrie a acestui nului se formează la disc cifra 7, iar după'Ve-
tantul ţării noastre a pre­ schimb şi cu protecţionis- lui pe termen lung de sta­ an, numărul celor aflaţi în nirea unui alt ton se formează în continuare
zentat con&epţia României, mul sporit în domeniul bilizare a economiei con­ căutarea unui loc de mun­
a preşedintelui Nicolae comercial. Toate acestea stituie sarcinile fundamen­că a crescut cu 0,1 la sută. (fără pauză) prefixul localităţii şi numărul de
Ceauşescu, privind căile reclamă întreprinderea u- tale ale politicii economi­ apel al postului telefonic chemat.
şi modalităţile depăşirii nor acţiuni concertate, ho- ce a Iugoslaviei în 1986 şi ■ LIMA. — Sub auspi­ Convorbirile telefonice interurbane cu loca­
crizei cconomico-financiare tărîte, la nivel mondial, 1987. ciile Comisiei Economice a
mondiale actuale, pornind în primul rînd în cadrul O.N.U. pentru America La­ lităţile Deva, Brad, Haţeg) Orăştie, Simeria,
de la necesitatea realiză­ G.A.T.T., pentru inversa­ ■ BONN. - Intr-o ho- tină (CEPAL), La Lima se Bucureşci, Certej, Dobra şi Geoagiu-Băi se ob­
rii unor relaţii noi, de rea tendinţelor protecţionis- tărîre a Prezidiului Parti­ desfăşoară lucrările unei ţin formînd la discul aparatului cifra 7, iar
deplină egalitate şi echi­ te şi pentru sprijinirea e- dului Social Democrat din- ■ reuniuni asupra crizei eco­ după venirea tonului formînd direct (fără pre­
tate, care să permită pro­ fectivă a eforturilor făcu­ R. F. Germania privind pro­ nomice şi căilor de depă­ fix) numărul dorit.
gresul fiecărei economii te de ţările în curs de blemele securităţii se ara­ şire a stării de sărăcie pe
naţionale, în primul rînd dezvoltare în direcţia creş­ tă că principala piedică continent — informează a- Pentru obţinerea legăturii telefonice, inter­
dezvoltarea mai rapidă a terii participării lor la co­ în obţinerea de succese genţia Prensa Latina. Re- urbane cu abonaţii telefonici din localitatea
ţârilor în curs de dezvol­ merţul internaţional. grabnice pe calea dezar­ ferindu-se la problematica
mării o constituie „iniţia­ supusă dezbaterii; secre­ VEŢEL se va forma prefixul 956 şi numărul
tiva de apărare strategi­ de apel al postului telefonic chemat, precedat
Declaraţie comună sovieto-indiană că" (S.D.I.), program mili­ tarul executiv permanenta! de cifrele 65 (ex. 65xxx).
CEPAL, Norberto Gonza-
privitoare la ,,o lume liberă de arme nucleare tar de înarmări spaţiale les, a subliniat, la o con­
al S.U.A., cunoscut sub Abonaţii telefonici din localităţile Deva,
si de violentă" numele de „războiul ste­ ferinţă de presă, necesi­ Brad, Haţeg, Orăştie, Simeria, Bucureşci, Cer-
lelor". In cazul venirii la tatea întăririi cooperării
DELIII. 27 (Agcrpres). — Primul ministru al In­ regionale, a promovării u- teju de Sus, Dobra şi Geoagiu-Băi obţin legă­
In cuvîntarea rostită în diei, Rajiv Gandhi şi se­ putere a social-democraţi- nO'r acţiuni la nivel inter­ tura cu abonaţii telefonici din localitatea VE­
parlamentul Indiei, Mihail cretarul general- al C.C. lor, după alegerile din ia­ naţional vizînd înlăturarea ŢEL direct, fără formarea prefixului (ex.
Gorbaciov, secretar gene­ al P.C.U.S., M. Gorbaciov. nuarie anul viitor, tratatul efectelor crizei economice s
ral al C.C. al P.C.U.S., a au semnat Declaraţia co­ încheiat de R.F.G. cu cu care se confruntă sta­ 65xxx).
subliniat că. în secolul nu- mună sovieto-indiană, pre­ S. U.A. referitor la partici­
tele latino-americane, unde
clearo-cosmic, toate state­ cum şi „Declaraţia de la, parea firmelor vest-germa- sărăcia afectează între
le, indiferent de orientare Delhi privind o lume li­ ne la S.D.I. va fi anulat — 35—40 la sută din popu­
politică şi convingeri ideo­ beră de arme nucleare şi. se subliniază în hotărîre. laţie.
logice, de apartenenţă re­ de violenţă", document ce
ligioasă şi de alte deose­ consacră rolul primordial ■ MANILA. — Reprezen­ ÎNTREPRINDEREA ELECTROCENTRALE
biri, trebuie să se gîndeas- al respectării principiilor tanţi ai guvernului filipi-
nez şi ai Frontului Demo­
că la supravieţuirea civi­ coexistenţei paşnice şi cratic Naţional au semnat OigUsŞO D E V A
lizaţiei şi să acţioneze în normelor de drept interna­
mod corespunzător. în a- ţional înscrise în Carta joi un acord de încetare Î N C A D R E A Z Ă
ceastă direcţie. O.N.U.
• ŞEFI MANEVRĂ
J u b i l e a l G d y n i e i m a r i t i m e
* • MANEVRANŢI

Dintr-un mic sat-un mare port în Legea 12/1971 şi Legea 57/1974.
Condijiile de încadrare sînt cele prevăzute
In pragul secolului al Ca reşedinţă a Liniilor bindirea drepturilor urba­ funcţionează aici un insti­ Informaţii suplimentare la telefon 11150, in­
XX-lea, care avea sâ adu­ Maritime Poloneze, Gdynia ne, Gdynia a devenit un tut unic pentru această
că atitea schimbări, Gdynia constituie centrul naviga­ centru de învăţămînt mari­parte a Europei: Institu­ terior 216.
era un mic sat agricol — ţiei de linie şi totodată tim, iar după război s-a tul de Medicină Maritimă
pescăresc. Pe atunci, la singurul centru din ţară al transformat intr-un ade­ şi Tropicală, care la sfirşi-
Gdynia, aşezată in golful petrolierelor care transpor­vărat centru al ştiinţelor tul anului 1985 s-a trans­
Gdansk, intre o plajă lun­ tă ţiţei, al produselor pe maritime, in această direc­format intr-un modern com­
gă şi înălţimile pitoreşti, trochimice şi al sulfului ţie fiind concurată şi din plex spitalicesc şi de la­ • CU nemărginită du­
acoperite de păduri, se lichid. In portul de pes partea oraşelor Gdansk şi boratoare. rere Mlcacla fiică, Nelu
venea pentru odihnă in cari îşi desfăşoară activi Szczccin. In prezent îşi In Polonia Populară, ginere şl Claudiu nepot
timpul verii. Adevărata ca­ desfăşoară activitatea două anunţă încetarea fulgeră­
Gdynia a devenit un im­
toare din viaţă a scum­
rieră a Gdyniei a Început tatea cel mai mare arma institute de invăţămint, a- portant centru industrial. pei lor mame şi bunici
in anul 1920, cind au de­ tor în domeniul pescuiiulu vind şi unităţi de cerceta­ Hotărîtoare in acest sens POP ELENA
neînsufleţit
Corpul
e
butat lucrările de con­ - Întreprinderea de Pes este industria navală, foar­ Vî N Z Ă R I depus la domiciliu, A-
strucţie a portului mari­ cuit Oceanic şi de Servicii re — Institutul Superior de te modernă, avind capaci­ • VlN'D Dacia 1 310 breuk. leea Trandafirilor, blocul
tim. In anul 1926 Gdynia Marină Militară şi Institu­ tatea să construiască nave Deva, bulevardul Decebal, M 2. Inmormîntarea azi,
bloc N, apartament 7, după
a obţinut drepturi urbane. Pescăreşti „Dalmor". tul Superior Maritim. de 200 000 de tone. In în­ ora 18. (14484) 28 noiembrie, ora 14, la
cimitirul din Deva, str.
Construcţia portului a in­ La patru ani după do- Încă dinainte de război treprinderile economice şi • VÎND casă în Şoimuş. (1 1549)
fluenţat dezvoltarea verti­ în institutele marine lu­ Informaţii, telefon 28693, după
ginoasă o oraşului, care crează peste 100 de mii «ra 16. (14539)
astăzi numără peste 250 000 de locuitori ai oraşului, COMEMORARE • CU adîncă tristeţe
de locuitori. sub deviza „pămintul ne Petronela sora, împreu­
•
ASTAZI se împlineşte un
In paralel cu dezvolta­ hrăneşte iar marea ne îm­ an dc lacrimi şl dor, de cînd nă cu familia, anunţă
rea portului, a crescut nu­ bogăţeşte". nu am mai simţit dragostea moartea scumpei lor
POP ELENA
mărul întreprinderilor le­ In acest an, oraşul Gdy­ şi mîngîierea celui care a fost asigurînd-o pe Micaela
gate de economia mariti­ nia sărbătoreşte a 60-a a- un minunat si iubitor soţ, de toută dragostea lor.
fiu,
tata,
MUNTEAN
bunic,
mă. După cel de-al doilea niversare a-atribuirii drep­ IORDAN. Vei rămîne în inimile
noastre, dragă soră. (14551)
război mondial, la Gdynia turilor urbane. Accentele Tăticule drag, nu le vom
uita niciodată şl te vom plîn-
şi-au găsit locul de reşe­ jubiliare sint vizibile in ge mereu. (145l-t)
dinţă cele mai multe or­ viaţa oraşului, in toate lu­ # SIGISMU^D şi Ni na
gane de administraţie cu nile anului. In acest an ju­ D E C E S E sînt ndînc îndureraţi de
caracter maritim. Aceasta biliar, Gdynia s-a îmbogă­ trecerea în nefiinţă a
se explică şi prin faptul ţit cu numeroase nai obiec­ • TIBI ţl Frigycs fii, dragei lor soră şi cum­
nată
că oraşul dispunea de o- tive, nu numai în dome­ Gabi şi Ileana nurori, POP ELENA
biectivele corespunzătoare, niul maritim, ci in toate nepoţii şi strănepoţii a- şi sînt alături de Micae­
nunţă încetarea din via­
de bogate tradiţii mariti­ domeniile vieţii economice ţă, în ziua de 26 noiem­ la la marea ei durere.
Nu te vom uita nicioda­
me, cît şi de contacte în­ şi social-culturale. brie 1986, după o lungă tă. (11550)
delungate cu străinătatea. şi grea suferinţă a ma­
mei, bunicii şl străbu­
Deşi distruse in proporţie MARIA TOKARSKA, nicii lor
de 50 la sută, instalaţiile redactor la ziarul GUIA PAULINA, • UN ultim omagiu J
portuare au fost reconstrui­ „Dziennik Baltycki" în vîrstă de 75 ani. din partea foştilor co- I
Inmormîntarea azi, 28
te, iar portul din Gdynia din Gdansk - R.P. Polonă noiembrie 1986, ora 14, la legi de muncă de la ]
a devenit din nou o fe­ Vedere din portul Gdynia. Traducere de cimitirul din strada E- laboratorul minei Deva, 3
adus celei care a fost
reastră deschisă spre lume. Foto: IW. ZARZECKI ANTON NICHEL minescu, Deva. POP ELENA.
(14538)
(14515) |
,im:
COLEGIUL DE REDACŢIE : Sabin Cerbu, Ion Cioclsi, Dumitru Gheonea, Tiberiu Istrate (redactor şef). Lucia Elena Liciu, Gheorghe Pove! (redactor şef adjunct), Nicolae Tircob ) * ‘
REDACŢIA 61 ADMINISTRAŢIA' 2 700 Deva. str Dr Petru Groza, nr. 35. Telefoane 1 11275, 12157, 11585. Telex: 72288. TIPARUL: Tipografia Deva, str. 23 August, nr 275 '