Page 98 - Drumul_socialismului_1986_11
P. 98
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢI-VA C IN C IN A L U L V III • D E Z V O L T A R E IN T E N S IV A *
l ■ p t t o g ^ telmc
Ss poate şi trebuie să se facă mai mult pentru
aprovizionarea cu fier vechi a oţelăriilor Hunedoarei
Fierul vechi capătă, de este pentru că fiecare an Primul popas l-am făcut
Ia un an la altul, o pon a însemnat acumularea u- în zona estacadei şi a pre
dere tot mai însemnată nui plus de experienţă în selor de balotat. In vagoa
în procesul de elaborare a organizarea şi desfăşurarea nele pe care le descărca
oţelului de Hunedoara. producţiei şi creşterea macaragista Elena Cîmpan
ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P.C. Cel mai bine cunosc a- preocupărilor oamenilor se afla — pe lîngă fierul
ceastă dinamică oamenii muncii din secţie pentru vechi — o mare cantitate
muncii din Secţia de pre găsirea şi aplicarea celor de „impurităţi", cum Ie
lucrare a metalului, între mai adecvate măsuri care numesc cei din secţia Si
ţinere şi reparaţii Sime să asigure îndeplinirea rit meria : cabluri electrice,
Anul XXXVIII, nr. 9 032 SiMBĂTA, 29 NOIEMBRIE 1986 4 pagini — 50 bani ria, din cadrul Uzinei nr. 8 mică a sarcinilor de plan. radiatoare de maşini, lem
a Combinatului siderurgic Sîntem „la plan" şi acum, ne... Mal mult, vagoanele
Hunedoara. Lor le revine cu o lună înainte de înche sosite din Valea Jiului con
sarcina preluării, sortării, ierea primului an al cin ţineau, sub fierul vechi,
prelucrării şi expedierii cinalului actual. Realiza mormane de... balast (?!).
cantităţilor de fier vechi rea viitoarelor sarcini — Deşi există acte normati
20 DE ANI DE LA INTRAREA ÎN PRODUCŢIE sosit din ţară în vederea mai cu seamă cea a du ve care reglementează o-
retopirii în cuptoarele oţe blării productivităţii mun bligaţiile ce revin celor ce
A MINEI PAROŞEN1 lăriilor. Un amănunt nu cii pînă în anul 1990 — expediază metal în vede
lipsit de importanţă: faţă reclamă însă intensifica rea prelucrării, ele nu sînt
de 1972, anul înfiinţării rea şi mai puternică a e* respectate întocmai. De
Oameni - în competiţie permanentă secţiei pe actualul profil, forturilor colectivului nos aici locaţiile mari de va
planul de producţie al a- tru, precum şi un sprijin goane aflate la descărcare,
nului în curs marchează o mai substanţial din partea greutăţi în sortarea mate
cu recordurile hărniciei creştere de 100 la sută. tuturor celor care concură rialului, „plimbări" în plus
ale vagoanelor prin sec
ia buna desfăşurare a ac
— Ne-am străduit, în
toţi aceşti 14 ani, să ne tivităţii secţiei Simeria. ţie.
Am în faţă o fotografie Mai mult poate decît Beserman, îşi aduce amin îndeplinim cu cinste de Parcurgerea — însoţiţi Atît în sectorul balo-
de arhivă. O fotografie do altele, mineritul s-a bucu te cu emoţie despre cuvin sarcinile de mare răspun de sing. Marin Tot, meca tarc, cit şi în cel de tăie
cument. înfăţişează gura rat de o atenţie cu totul tele calde ale tovarăşului dere încredinţate colectir nicul şef al secţiei — a re mecanică starea de
unei galerii de mină şi un deosebită din partea con Nicolae Ceauşescu, adre vului nostru — remarca întregului flux de pro
vagonet, probabil proaspăt ducerii partidului şi statu sate la inaugurarea minei Teodor Ghiura, inginer ducţie ne-a edificat mai MIRCEA DIACONU
ieşit din subteran. Pe va lui, personal a tovarăşu şi cu prilejul vizitelor fă principal cu producţia al bine asupra celor relevate
gonet scrie cu litere mari: lui Nicolae Ceauşescu, Mi cute în unitate. secţiei. Dacă am reuşit de ing. Teodor Ghiura. (Continuare în pag. a 4-a)
7.oct.1966. Iar dedesubt — nerul de Onoare al ţării. — Ne-a sfătuit părinteş
cifra 1. Este întîiul vago Importante mijloace finan te cum să lucrăm, ne-a
net de cărbune extras la ciare au fost alocate pen spus că ţara are mereu
mina Paroşeni. Cu el s-a tru dezvoltarea capacităţi nevoie de tot mai mult j MATERIALE
semnat, la 7 octombrie lor de producţie, dotarea, cărbune, ne-a urat să de ! RECUPERATE
1966, actul de naştere al abatajelor cu maşini şi venim o unitate etalon a I ŞI REFOLOSITE \
primei unităţi carbonifere utilaje de mare producti industriei carbonifere ro
a ţării din perioada de vitate, mecanizarea lucră mâneşti. l-am urmat ne ! ÎN REPARAŢIA
glorie care începuse, de rilor,' modernizarea tehno abătut îndemnurile iubitu | CUPTOARELOR !
numai un an, după Con logiilor de exploatare şi lui conducător, am promo INDUSTRIALE )
gresul al IX-lea al parti transport al cărbunelui. vat dinamic şi curajos teh | . î
dului, intrată definitiv în Secretarul general al parti nica nouă în subteran, ; După cum ne-a in- ■
istorie sub un generic dului, personal, s-a aflat ne-am format un colectiv > format ing. Liviu Ma- I
scump tuturor românilor — în repetate rinduri în mij muncitoresc puternic şi an I gheru, şeful secţiei cup- J
„Epoca Nicolae Ceauşescu". locul minerilor Văii Jiului, gajat, iar rezultatele bune | toare industriale a C.S. j
Inaugurînd mina, secre la Paroşeni, a discutat cu au început să apară. Am I Hunedoara, oamenii »
tarul general al partidului ei muncitoreşte, la frontu întîmpinat şi greutăţi, pe s muncii care poartă gri- |
a notat în cartea de onoa rile de lucru din subteran, care ne-am străduit să le | ja vetrelor cu focuri ,
re a unităţii : „La începu i-.a sfătuit să se organize învingem. Am avut şi lip , nestinse se află perma- j
tul activităţii sale, urâm ze rhpi bine, să înveţe suri, pe care ne-am stră | nent .în primele linii •
colectivului tinerei Exploa continuu, pentru a deveni duit să le .înlăturăm,_Mai J ale hărniciei cotidiene, |
tări miniere Paroşeni mult adevăraţi mineri-tehnicieni, avem probleme, pe care r Î acţionează cu înaltă -
spor în muncă, succese tot să dea patriei mai mult responsabilitate şi con- j
mai mari în îndeplinirea cărbune. DUMITRU GHEONEA | ştiinţă muncitorească „
planului de producţie, să Directorul întreprinderii | pentru realizarea şi de- |
nătate şi fericire tuturor!“. miniere Paroşeni, ing. loan (Continuare în pag. a 3-a) i| s păşirea sarcinilor de J
| plan, a angajamentelor J
\ , asumate. între preocu- I
i I pările lor, Ia loc de '
5 frunte se situează re- |
I cupcrarea şi reutiliza- -
rea în activitatea de re- |
J paraţii a unor impor- ,
I tante cantităţi de ma- |
* terii prime şi materiale. '
| Astfel, în bilanţul „la j
, zi" a fost înscrisă re- I
| cupcrarea şi refolosirea J De scurtă vreme, în sec ţiu pentru echipament hidrau
* a 2 GGG tone de căra- | lic a I.U.M. Petroşani a fost montat un nou strung roma
nesc cu comandă automată, la care lucrează Ellsabeta
I midă şarnotă, precum - Moldovnn.
şi 2 790 tone de cără- I
J mizi bazice. în acţiunea '
| celor „3 R" mai con- |
, semnăm recuperarea a * blocurilor, la îndemîna lo
* 15 020 kg de carton, 181 j catarilor. Acţiunea este în
| tone de fier vechi, 1 Gf)0 I extindere. * în cartierul „8
» kg de ulei uzat ş.a. J Martie" din Petrila se exe
cută lucrări intense pentru I
| Valoarea totală a ma- | mai buna alimentare cu apă
B DEZBATERE IN CENA
J terialelor gospodărite « CLUL „SINTEZE* 1 . întilnlrca la nivelele superioare ale
blocurilor turn. Astfel, la I
I în acest fel trece de I dc mîine a cenaclului „Sin centrala termică din cartier
4 milioane iei. In pri- „
se va pune în funcţiune un
de prezenţa istoricului lite
| mele rînduri ale aces- | teze- din Deva va beneficia bidrofor de mare capacita I
| tor acţiuni s-au aflat ' rar Mircea Angheiescu. Cu te. * în cartierul „Aero
port" din Petroşani se fi
acest prilej va avea loc o
‘ permanent Nicolae Bă- J dezbatere pe marginea re nalizează şi va fi dat in i
| descu. Adrian Cri.şan, I centei sale monografii — funcţiune, zilele acestea, un
nou punct termic. In pre
, Carol Buday, Iosif A- J „Ion Ileliade Rădulescu" — zent, specialiştii de la
I vram, Gaspar Toplicea- | şi a noului manual de li G.I.G.C.L. Deva fac racor
teratură română pentru cla
I.M. Paroşeni, mecanizare masivă, înalte productivităţi şi producţii de cărbune. J nu, Arghir Iacob şi « sele a I.V-a, al cărui coau dul. * Ieri a fost pus in •
Exemplu concludent: abatajul condus de brigadierul Ferenc Fazalcas. | mulţi alţii. (ARON CĂ- | tor este. Dezbaterea are Ioc funcţiune un nou hldrofor t
pedagogic,
la
liceul
Foto OVID1U PĂRĂIANU ' TA. corespondent). . pînd de Ia ora 9. înce-' de mare capacitate la punc
cartierul m
din
termic
tul
B UN „COCOŞ DE AUR" „Straja", din Vulcan. El vn I
— ÎNTINERIT. Aşa se nu asigura mai multă apă Ia
din a
locuitorilor
meşte unitatea cu specific robinetele
Formalismul — impediment în buna desfăşurare dul Lenin din Deva: „Coco cartier. i
culinar avicol din bulevar
H FESTIV A I.UL DE RO
şul de aur“. De cîteva zile, MANŢE ŞI UMOR, găzduit •
de oraşul Simeria, reuneşte
a învăţămîntului agrozootehnic zintă consumatorilor într-o azi, la orele 18,00 interpreţi i
„Cocoşul de aur“ se pre
ţinută nouă, primitoare şi din 9 Judeţe ale ţării care •
învăţămîntul agrozooteh să le folosească cu • cea Deva, pe baza aspectelor prestări servicii. Prima Oferind produse ce stîrncsc vor evolua în cadrul con i
cursului , de interpretare.
apetitul. Să sperăm că tine
nic este — se ştie foarte mai mare eficienţă în ac culese joi, 27 noiembrie problemă ce ne-a intere reţea de acum a „Cocoşu Mîine, la aceeaşi oră, cu a
bine acest lucru — forma tivitatea ce o desfăşoară a.c., la faţa locului. în u- sat a fost cum reuşeşte să-i lui de aur“ se va menţine prilejul galei laureaţilor, vor i
fi cunoscuţi ciştigătorii.
principală de ridicare a pe ogoare, în zootehnie, în nitatea agricolă din muni cuprindă cercul cu profil cit mai mult. H DEMOGRAFICA. O dată a
B ÎN SEDIU NOU. Pe cei
pregătirii profesionale a celelalte sectoare ale agri cipiul reşedinţă a judeţu vegetal şi cel din zooteh obişnuiţi să caute unitatea cu dezvoltarea Impetuoasă
oamenilor muncii din agri culturii. lui sînt organizate trei nie pe cooperatorii unită de marochinârie de pe stra pe plan economic şi urba
nistic, sporeşte şi numărul a
cultură, condiţie esenţială ţii. Stăm, mai întîi, de da Dr. Petru Groza din De locuitorilor reşedinţei de
pentru obţinerea de pro vorbă cu loan Popa, şeful va în localul în care, o judeţ. De la începutul anu i
ştiau, ii informăm că de
ducţii agricole superioare, La C.A.P. Deva fermei zootehnice şi lec eîtva timp ea - funcţionează lui pînă Ieri, la Oficiu] stă «
rii civile din Deva au fost
sigure şi stabile. Din aces torul cercului pentru cres în complexul de servire al înregistraţi 1 671 de nou năs i
te considerente, organele cătorii de animale. cooperativei „Mureşul", pe cuţi, toţi cetăţeni ai muni «o
aceeaşi stradă.
şi organizaţiile de partid Am ţinut să precizăm cercuri ale învăţămîntului — Cîţi oameni lucrează H DE PRIN VALE ADU cipiului. De asemenea, s-au i
şi conducerile unităţilor cele de mai sus pentru că agrozootehnic — unul pen in zootehnie ? NATE. * în vederea recu întemeiat 613 noi familii. 0
au datoria să-i acorde ma avem intenţia să înfăţişăm tru cei ce muncesc în cul — Treizeci şi şase. perării hîrtiei şi cartoanelor, 1
ximă atenţie pentru ca toţi în continuare cum se rea tura vegetală, unul pentru asociaţiile de locatari din a
au
cartierele
Petroşaniulul
cei înscrişi la cursuri să lizează dezideratele res cei ce lucrează în zooteh TRAIAN BONDOR asigurat 160 coşuri de co
acumuleze cunoştinţe teo pective la Cooperativa a- nie, iar unul pentru cei lectare, amplasate Ia scările (
retice şi practice pe care gt'icolă de producţie din din sectorul anexă - şi de (Continuare în pag. a 3-a)
