Page 99 - Drumul_socialismului_1986_11

Paq. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI

Zbor alb Fără linişte şi fără zîmbctul
cald al copiilor
Nu se poate fără viaţă .
De aceea 13.00 Te
Nu se poate fără zborul alb Noi şpuncm că aparţinem Păcii 13,03 La
al porumbeilor Noi spunem NU războiului in î
Nu se poate fără şipotul curat >1,35 Ut
Noi cu fapta şi cu gîndul
al rîului Veghem la temelia Păcii le*
Nu se poate fără fulgii cerului Ve
pa
de ninsoare Pe întreaga planetă numită Pămînt (io
Nu se poate fără cărările de iarbă Numită Viaţă. Numită Lumină. 11,10 Ni
Şi fără teii şi cireşii înfloriţi Numită Viitor. ev(
Nu se poate fără lumină şi aer tic
Nu se poate fără iubire şi dor MIRON TIC 10.00 Te
19.20 Te
(ci
10,50 Cil
„Stelele cetăţii" no
S Spătarul Milescu cova unde i se încredin­ de
\ ţează funcţia de şef al 20,45 Tc
traducătorilor Consiliului
\ (ntrucit a trăit cea mai cesibilă in epocă, de la Diplomatic, iar peste patru Muzica şi clipele ei de generozitate, Vii
De
\ mare parte a vieţii — şi a Constantinopol la Stock- ani (1675) misiunea de a 22.20 Te
\ şi murit - departe de Mol­ holm şi de la Paris la conduce o solie diploma­ splendoare .şi largă deschidere
tică in China. £ marea
dova sa natală iar opera Beijing.
\ majoră şi-a redactat-o in Şi-a lăcut studiile la aventură a vieţii lui. In mi­
limba slavo-rusă, influenţa Şcoala Patriarhiei din Con­ siunea propriu-zisă s-a do­ sufletească
lui in cultura noastră s-a stantinopol, pe atunci cea vedit un diplomat abil şi
BUCI
manifestat din păcate in­ mai prestigioasă instituţie demn, iar jurnalul de că­ dioprog
lătorie - opera sa cea
\ direct şi tirziu. Abia azi, de invăţămint din sud-estul iubitorii muzicii — şi treptele scenei trebuie să „Nu-mi lua iubirea" de B u le ti n
Marius Ţeicu, „Tu eşti" de
\ la 350 de ani de la naş­ european. A ajuns apoi mai interesantă - ne rele­ cine nu iubeşte muzica fie capabili. Pe bună Marcel Dragomir, „Uită-ţi ordinea
vă complexitatea spiritului
tură;
terea sa, statura lui Ne- grămătic al mai multor
dreptate, compozitorul Pe­
\ culai Milescu Spătarul poa­ domnitori, dar, datorită său interesat de toate as­ bună! — prezenţi la ul­ tre Magdin, preşedintele tristeţea** de Laurenţiu Ca­ 7,:jo a
tima ediţie a Festivalu­
Revista
te li apreciată la propor­ pectele inlilnite in lungul juriului, arăta că „unde r ierul
s şi riscantul drum, de la lui—concurs interjudeţean zan, „Luna" de Vasile Buletin
ţiile ei reale, graţie tradu­ de muzică uşoară „Stelele- se promovează muzica Veselovschi, „Spune-mi că
dienţa
\ cătorilor şi cercetătorilor cele geografice pină la cetăţii", organizat la De­ bună, iar interpreţii sînt suferi de iubirea mea" do comoara
I care ne-au restituit opera cele etnogralice sau poli­ va de Comitetul judeţean Ion Cristinoiu ş.a. Revista
tice.
11,00 15
I integral iar viaţa atit cit S-a întors după mai al U.T.C. şi Clubul tine­ Spectacolul, în ansam­ 11,05 I)
s-a putut reconstitui.
te ; ii,:
I Printre marii cărturari vastei sale culturi, a de­ bine de trei ani şi, după retului, ar fi dorit ca blul său, a crescut prin ponistic
spectacolul de gală, ca de
prezenţa unor recitaluri
I care au luminai Moldova venit de fapt consilier in­ o scurtă perioadă de diz­ altfel şi celelalte trei oferite de Mihaela Horotan feta ;
celui de al XVII-lea veac tim şi chiar prieten al u- graţie, s-a bucurat pină la
ştiri ;
t - Petru Movilă, Ureche, nora dintre aceştia. A fost capătul zilelor de conside­ spectacole-concurs, să nu din Deva, cîştigătoare a 12,20 Di
a ţării
se mai termine. Ar fi stat
ediţiei precedente a con­
3 * Ba
\ Varlaam, Dosoltei, Costin, insă de bună seamă şi un raţia Curţii Imperiale, fără probabil şi o noapte în­ cursului „Stelele cetăţii", vanprer
Neculce — Milescu Spăta­ orgolios, neputind rezista să-şi uite insă niciodată
\ rul face figură aparte da- tentaţiei de a se implica patria. Căci, ori de cite treagă pentru că a fost deţinătoarea premiului I şi 15,15 Ş
cii uşo
a titlului de" laureat în
s torică vieţii sale agitate, in inerentele intrigi de ori aveau de rezolvat vreo posibil să se creeze acel Festivalul naţional „Cîn- guri cu
cadru de comuniune su­
\ nu lipsită de momente dra­ curte, al căror scop secret, afacere culturală sau di­ fletească interpret-specta- tarea României" şi a grupu­ ■\jurn
iaj i
matice, nu in ultimul rind in ceea ce-/ priveşte, era plomatică cu Moscova,
s aventuroasă, dar jalonată la un moment dat aspira­ domnii Ţăii Moldovei i se tor, aşteptat la fiecare lui vocal instrumental „Bre­ . .ran ;
ştiri ;
manifestare artistică. A
\ de lucrări ale minţii care-i ţia de a bodindi tronul adresau intii lui Milescu, fost frumos. A fost foarte vis" al Clubului tineretului adresa
serii ;
Deva. O formaţie ai cărei
s dau dreptul la memoria ţării. Deconspirat, este pe­ ştiind că vor alia la dinsul frumos. Publicul şi-a des­ componenţi au atins un litică ii
nu numai înţelegere şi spri­
posterităţii. A fost unul depsit cu ctestarea nasului,
ţională;
chis
sufletul
lăsîndu-se
\ dintre cele mai alese spi­ ceea ce, după obiceiul jin, ci şi acea dragoste purtat pe valurile muzicii real grad de profesiona- formaţii
l rite ale vremii, iscoditor, timpului, il excludea defi­ ascunsă pe care n-o între­ uşoare bune, în care nu litatc, de omogenitate, la Radio ju
sugestie
) poliglot, iubitor al cărţilor nitiv din rindul preten­ ţine decit dorul pribeagu­ numai muzica propriu-zisă, rîndul său, solistul grupu­ ’^Uojurn;
l şi iscusit scriitor, dar şi denţilor. Dezamăgit, ia lui. Neculai Milescu Spăta­ ci şi versul spun mult, te lui, Laurean Bran, prin •22,25 Pi
prezenţa scenică şi calită­
mare p
t minat in acelaşi timp de calea pribegiei, ajungind rul a lost ochiul inteligent fac să trăieşti, te înfioară ţile interpretative, rămîne, Moniem
prin toate locurile mai sus şi răzbătător cu care Mol­
un neobosit demon al
Muzică
l deambulării: a fost poate amintite, primit peste tot dova celui de al XVII-lea cu clipele lor de gene­ probabil, cel mai bun .24,00 Bl
rozitate şi splendoare.
unicul dintre contemporanii cu cinstea cuvenită unui veac a cercetat lumea Povestirea spectacolului solist hunedorean al mo­
mentului.
ţ săi care a reuşit să stră­ mare savant. In cele din înconjurătoare. (cu certitudine şi aceasta Marii aşteptaţi au fost
bată intr-o viaţă lumea ac­ urmă se stabileşte la Mos­
RADU CIOBANU
\ şi-a spus cuvîntul în crea­ te, cîştigâtoarea marelui soliştii de muzică folk,
In concurs Sofia Istrn-
rea atmosferei de largă
Ştefan Hruşcă şi Vasile
DEVA
deschidere sufletească în premiu. Şeicaru. Vocea plină de tria); F
care cei din sală se lasă har, armonia, acompania­ IIUNED
conştient ademeniţi de temeinic pregătiţi, vine şi mentul discret al chitare­ ochi I
cronica filmului Pentru o Sume mai umana ceea ce se întîmplă la public serios, bun cunos­ lor, versurile simple ale A); o
rampă — n.n.), desfăşurată cător. Este cazul Festiva- cîntccelor ce se apropie X (Moc
lia din
In viaţa culturală actuală» mano" comunică în chip con­ mul include momente semni­ pe fundalul unei scene a- lului-concurs „Stelele ce- de marea profunzime şi Vară se
*>an Grigorcscu, scriitor şi vingător mesajul său anti­ ficative ale vieţii din lumea menajate cu mult bun tăţii“ de la Deva, deschis încărcătură de sensuri a tel); p]
publicist» este cunoscut deo­ războinic. în care trăim, cu luminile şi gust, a început inedit cu tinerilor. O iniţiativă fru­ în alen
potrivă ca scenarist —. autor Folosind procedee moderne umbrele ei, cu aspiraţiile ei versurilor populare îi aco­ dona p.
de dramaturgie cinematogra­ de maximă vizualizare a ima­ spre colaborare, destindere, versurile poetului George moasă a organizaţiei de peră de simpatie şi nobleţe. brie); (
fică, ca oin cu aparatul de ginii şi secondat de un co­ securitate şi pace cxprimînd, Ţărnea, în rostirea autoru­ tineret hunedorene, a clu­ „Ştefan Hruşcă vine de (Unirea
filmat în mină, care-şi face mentariu viu, filmul surprin­ implicit, punctul de vedere al lui : „Chiar dacă-i toam­ bului devean care a stîrnit acolo de unde stelele în­ ştiu
singur filmele conform mo­ de lupta popoarelor pentru o României faţă de problemele Jlturt
dului de a' înregistra prin condiţie umană demnă, dis­ majore ale lumii contempo­ nă şi ne plouă-n vise/ Mai ecou în rîndul celorlalte floresc în iarbă, iar Vasile -partaci
retina proprie realitatea şi ca crepanţe ale societăţii de rane. Fiind reajizate şi lii lăsa-ţi încă braţele des­ organizaţii U.T.C. din ţară Şeicaru ştie să ridice din (Luceaf.
animator în această artă, un consum, aspecte ale distruge­ ţâri posesoare ale unora din­ valurile Dunării sale o Pruncu
implicat cu toată fiinţa în rii mediului înconjurător, e- tre cele mai renumite vesti­ delenil
viaţa obştei cinematografice. forturi depuse pentru salvgar­ gii ale civilizaţiilor trecute, muzică învăluitoare. Ei NOASA
Film de montaj, după un darea păcii, pentru instaura­ imaginile filmului constituie ştiu să facă din poezie cări —
scenariu şi în regia scriitoru­ rea unei noi ordini econo­ o expresie grăitoare despre şi muzică un argument citores<
lui Ioati Grigorescu, „Mondo mice internaţionale. Montajul ceea ce omenirea are de a- tonul
umano“ este alcătuit din imaginilor „de arhivă" ţinînd părat şi de transmis genera­ pentru ceea ce trebuie să zat) ;
cele mai sugestive secvenţe de cinematograful documen­ ţiilor viitoare. însemne arta autentică". tul, ai
din peliculele realizate de tar, face penetrantă pledoa­ „Mondo umano" oferă o O admirabilă caracteriza­ (Steaua
autor în amplul serial „Spec­ ria filmului pentru o con­ perspectivă mai largă proble­ TIE : '
tacolul lumii", din cronici a- diţie umană, viabilă doar în- maticii grave a războiului şi re a celor doi făcută de (Patria)
flate în „letopiseţul" Studiou­ tr-un climat de pace. Mai păcii, inserind-'o tabloului pa­ poetul George Ţărnea. Ei ra); Gli
lui „Alexandru Sabia", pre­ mult decît orice ficţiune sau noramic al eforturilor depuse ştiu ce înseamnă poezia tecele
cum şi din diverse materiale chiar reconstituire, autenticul pentru salvgardarea civili­ muzicii şi muzica poeziei. cultură]
puse Ia d i s p o z i ţ i e do realităţii poate cîştiga parti­ zaţiei. torul s
UNESCO. Creaţie de mare a- zani pentru ideea în slujba Ştiu prea bine ce înseam­ riile I-l
dîncime ideatică, „Mondo u- căreia se pune. Totodată, fil­ VERONICA PALADE nă publicul din sală şi ce Tănase
înseamnă omul din scenă. T-II: C
mintiril
De aceea, repertoriul lor (Casa (
se adresează inimii. E o UT A :
poveste care adună laolal­ unu (?
CRONICA DISCULUI „SOLIA PĂCII" tă vorbe şi versuri proprii, Ciulinii
mina):
ori ale unor cunoscuţi tor o rt i
poeţi, care nu arareori te
Recomandăm cititorilor munca" de George Grigo- discuri sînt' pătrunse de înfiorează pînă la lacrimi:
ziarului nostru două dis­ riu, „Cîntec pentru pace” dragoste de viaţă, de elan
curi : „Solia păcii" şi „Gla­ de Sabin Păutza, „Ute- tineresc, do optimism, de „Anul îşi ninge ultima
sul României, glas de ciştii cîntă pacea" de Te- bucuria de a trăi şi a filă", „Florile-s dalbe" (Co­
lind din Maramureş) înso­
pace", care cuprind un mistocle Popa, „Cîntecul munci pentru înfăptuirea ţit de urarea „Să ajungeţi Nume
1
păcii* de Gheorghe Baza- tragere,
mănunchi din cele mai măreţelor programe de multe seri frumoase ca
van, „Luptaţi popoare dezvoltare economiCo-so- brei 191
frumoase cîntece din mu­ seara din seara aceasta Extr.
pentru pace" de Marius cială a patriei, pentru şi cea de mîinc seară;*, 49, 3, 5
zica corală românească Ţeicu, „Mesaj de pace" viitorul paşnic al harni­ „Floare lîngă floare", „în- Extr.
dedicate păcii, construcţiei de Mircea Neagu, „Hora tr-un vagon de noapte veş­ 00, 7G,
cului nostru popor şi al Fond
libere din ţara noastră, păcii** de Liviu Ionescu şi tuturor popoarelor lumii. cinse/ Ca să-nflorim de care şi-au trimis reprezen­ nic călător", „Mai rămîi nu 1 092 401
prieteniei şi bunăstării altele. dor .şi-a doua oară..." în tanţii lor. O menţiune spe­ pleca/ Să-ţi sărut iubita 2G0 G70
tegoria
tuturor oamenilor. Cîntecele înregistrate pe Prof. ELENA TĂMĂŞAN continuare, totul s-a des­ cială pentru grupul vocal- mea/ Valul care-a plîns
făşurat firesc, iar timpul instrumental „Brevis", con­ pe glezna ta", „Balada lui
în interpretarea unor a trecut pe nebănuite. Ce­ dus de prof. Tiberiu Ni- Făt-Frumos şi a Balauru­
renumite formaţii corale lor mai buni concurenţi li cula, una dintre cele mai lui verde", „Enigmatici şi
şi orchestrale din ţara s-au acordat diplome, pre­ bune formaţii, la genul cuminţi", „Iubita mea să
EXPOZIŢIE DE SCULPTURĂ ne-aruncăm în mare", „Erai Pcntr
noastră — corul şi or­ mii, trofee. Dar, dintre rock, din ţară". fi în g
toate aceste atenţii, cel Repertoriul promovat de mireasa mea dintotdeau- cerul i
chestra Radioteleviziunii na". La sfîrşit, ne-am în­ Izolat
Azi, la ora 17, la Gale­ în faţa publicului 34 de mai valoros trofeu s-au concurenţi a fost ales cu
Române, corul ansamblu­ riile de artă din Deva are lucrări în marmură şi un dovedit aplauzele, încrede­ grijă, posedînd un mesaj trebat şi noi, alături de burniţe
lui artistic „Rapsodia loc vernisajul expoziţiei de ciclu „Vorbe străbune** de rea spectatorilor. Se afir­ sincer, militant, exprimînd ceilalţi spectatori: Cine sufla ;
din sec
peratui
Română", corul şi fanfara sculptură semnată de ar­ şase lucrări executate în ma cu îndreptăţire, că e sentimente, stări emoţio­ sînteţi voi, Ştefan Hruşcă nimele
tistul plastic Ioan Şeu, necesar să cîştigăm pu­ nale. Au ieşit în evidenţă şi Vasile Şeicaru ? Sînteţi
reprezentative ale arma­ lemn. Este un număr între i
membru al Filialei Deva — blicul prin calităţi vocale, piesele : „Imn păcii" de nişte oameni frumoşi, mi­ grad, I
tei — în aceste discuri impresionant de lucrări, dar, mai cu seamă, cu Dan Pavclcscu, „Dragu-mi nunaţi. \ şi 9
Petroşani a U.A.P. Aflat
putem audia, printre altele, la prima sa expoziţie per­ care . vădesc o mare ca­ sufletul. E marele cîştig de ţara mea** de Temis- cală, c
sista.
cîntecele: „Partidul, pacea, sonală, sculptorul aduce pacitate de creaţie. de care toţi cei care urcă tocle Popă, „Nu ştiai", MINEL BODEA