Page 10 - Drumul_socialismului_1986_12

>-' V
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMl

20,00
20,20
20,35
Echipa de aprovizionare si roiul Peste 32 tone sfeclă de zahăr O
9
ei în realizarea producţiei de cărbune la hectar — producţie medie 20,5:
Unitatea noastră — Coo- logia culturii sînt impor­ coltabile la hectar, Cit şi e
perativa agricolă dc pro­ tanţi, ceea ce ne-a deter­ pe menţinerea în perma­
Le era greu minerilor Despre înalta conştiinţă dovedit din plin eficienţa ducţie din Şoimuş — a minat să le acordăm în­ nenţă a terenului curat de 21,35
din sectorul II al între­ minerească şi responsabi­ chiar şi în scurta perioa­ acumulat o experienţă bu­ treaga atenţie, fără a în­ buruieni, astfel incit să nu
prinderii miniere Vulcan litatea cu care a fost tra­ dă care a trecut de la nă în ceea ce priveşte cul­ gădui nici un fel de rabat fie dijmuită recolta. O
să se împace cu situaţia tată necesitatea redresor i constituirea ei. Să menţio­ tivarea sfeclei de zahăr, de la calitatea lucrărilor. Un rol de mare însem­
în care se aflau după 10 situaţiei vorbesc faptele năm doar că brigada lui creşterea producţiei 'şi Noi am amplasat cultu­ nătate în realizarea pro­
luni ale anului în curs • - oamenilor, regăsite, în ex­ Parasdliiv Ciurescu a de­ rentabilităţii acestei cul­ ra sfeclei de zahăr pe în­ ducţiei l-a avut organiza­ 21,50
o nerealizare a planului presie concentrată, în cele păşit, în luna noiembrie, turi. Ca dovadă, în ultimii treaga suprafaţă după cul­ rea temeinică a recoltatu­ 22,00
la producţia de cărbune peste 500 tone de cărbu­ randamentul planificat la ani producţia medie s-a turi de păioase. După eli­ lui, acţiune ce am declan­
ce echivala cu... cantita­ ne extras de minerii sec­ extracţie cu 300 kg/post, situat între 30—40 tone la berarea terenului de plan­ şat-o la începutul luni
1
tea obţinută peste preve­ torului II suplimentar pla­ iar ortacii din brigada hectar, cea mai bună re­ tele premergătoare, în a- septembrie şi care s-a în­
deri de ortacii lor din sec­ nului lunii noiembrie. O condusă de Ioan Tamaş — coltă — 43 de tone la hec­ nul trecut am făcut ară­ cheiat în 15 zile, fără ca
torul III. Ar Ii putut in­ după ce au înlăturat difi­ tar —. Lnregistrîndu-se în tura adîncă la peste 25 recolta să rămînă în cîmp
voca drept scuză existen­ cultăţile create dc tecto­ anul 1981, ceea ce demon­ cm. în scopul ridicării să se piardă prin deshi­
ţa unor cauze obiective, ÎNTREPRINDEREA nica zonei în care se află strează potenţialul ridicat gradului de fertilizare a dratare. Cultura a fost
între care dificultăţile tec­ abatajul cu frontal scurt de care dispunem pentru pămîntului, pe 30 de hec­ angajată în acord global m
tonice şi distanţa de la lo­ MINIERĂ VULCAN din stratul 5, blocul IV - a ne amplifica aportul la tare am . aplicat îngrăşă­ cu cooperatorii şi mecani­ diop
0,15
cul de aprovizionare la cel au reuşit să dubleze ran­ realizarea imperativelor minte organice — gunoi zatorii,. caro sînt cointere­ 0,30
de exploatare nu erau de damentele comparativ cu formulate de secretarul de grajd şi dejecţii de saţi să sporească recolta, agri«
jurii
neglijat. Dar ei au refu­ cantitate nu prea marc, prima lună a acestui an. general al partidului, to­ întrucît valoarea unei nor­ 8,00
zat să se... ascundă după dar care înseamnă totuşi varăşul Nicolae Ceauşescu, me realizate la această Cur)
astfel de motivaţii. ,,plus“ şi, mai mult, este în acest mod. ca urmare privind creşterea produc­ C.A.P. ŞOIMUŞ cultură se ridică la 80— Buk
Răsj
„Cum adică — se între­ considerată începutul unui a rezultatelor obţinute în ţiei la culturile do plante 100 lei, în raport de pro­ lor;
ba maistrul miner Ghcor- nou drum — al înscrierii luna noiembrie a.e.. „echi­ tehnico. ducţia obţinută. în plus, 10,05
10,35
ghe Romanescu, secreta­ sectorului în rîndul 'elor pa de aprovizionare" Şi in acest an, cu con­ pasăre, în cantitate de ca unitate cultivatoare, coru
rul comitetului de partid cu producţii suplimentar.? creată cu titlu de expe­ diţii mai deosebite din cîte 50 dc tone la hec­ beneficiem şi de avanta­ 10,45
al sectorului —, să fi ră­ realizate lună de lună riment — devine o perma­ punct dc vedere climatic, tar. Pe diferenţa de su­ jul repartizării tăiţeilor de Rul<
mas cu braţele încrucişate Iar la acest început de nenţă, eonfirmînd valoa­ datorită secetei prelungi­ prafaţă, pînă la 85 de hec­ sfeclă de zahăr, care au Rcp
zică
şi să ne lamentăm că drum se află cei 40 de oa­ rea eforturilor generoase te, noi am realizat o pro­ tare, am aplicat îngrăşă­ un aport însemnat în pro­ sece
asta-i situaţia şl n-avem ale întregului colectiv pen­ ducţie medie dc peste 32 minte chimice complexe ducţia zootehnică. Din re­
ce-i face ? Nici vorbă; pe meni reuniţi în „echipa tru înlăturarea tuturor tone rădăcini de sfeclă de — cîte 500 kg substanţă partiţia de 1 100 tone, pî­ (ion
ra
comuniştii din sectorul de aprovizionare". Lucrînd zahăr la hectar pe teren brută la hectar. Fireşte, nă acum am primit circa la 1
nostru, pe toţi cei ce mun­ în schimbul III, ei a:rgu- neajunsurilor, pentru ali­ neirigat. De pe cele 85 de arătura a fost de calita­ 500 tone tăiţei. mie:
cim aici ne frămînta o ră întregul necesar de nierea sectorului II, al mi­ hectare destinate acestei te, fără greşuri şi bine în­ O contribuţie holărîtoa- Arii
Odă
altă problemă la care do­ materiale pentru buna des­ nei Vulcan în rîndul sec­ culturi am obţinut o pro­ cheiate capetele tarlalelor, re la obţinerea recoltei Rad
ream să-i găsim răspun­ făşurare a activităţii la toarelor care înscriu con­ ducţie totală de 2 754 tone în primăvară, de timpu­ şi-au adus-o mecanizatorii, dlen
tafo
sul: unde şi pe ce trebuie toate locurile de muncă stant semnul plus în drep­ sfeclă de zahăr, faţă de riu, imediat ce s-a putut Îndeosebi Horin Cuteanu, Hui»
să insistăm pentru depă­ din subteran. tul realizărilor obţinute 2 035 tone cît am avut intra cu utilajele în cîmp, care s-a specializat la se­ Rad
mănat şi Costcl Va.siliu h"
17,3:
şirea greutăţilor care gre­ Pe cît de simplă, mă­ pe frontul bătăliei pentru planificat, depăşind pre­ am trecut la pregătirea întreţinerea culturii. pati
vau asupra realizării pro­ sura înfiinţării unei astfel mereu mai mult cărbune vederile planului cu mai grădinărească a patului seri
mai
ducţiei planificate ?". de echipe specializate şi-n patriei. mult de 1000 leg la ha. germinativ. De aseme­ Cu grijă şi răspundere letii
Am socotit şi socotim pregătim şi soarta produc­ teal
MIRCEA DIACONU că toţi factorii din tehno­ nea, înainte de semă­ ţiei din anul viitor. Toate Rad
nat am făcut crbicidarca cele 85 de hectare repar­ laţii
tizate să fie cultivate în
terenului, încorporarea er- primăvara viitoare cu sfe­ nă;
22,0(
Croirea combinată - bicidului in sol, rcalizîn- clă de zahăr sînt arate, 23,0(
23,1 (
d-o prin lucrarea cu com­
binatoriii, concomitent a- acum în actualitate aflîn- 23,5:
ştiri
du-se fertilizarea întregii
izvor de economii! sigurînd şi o bună nive­ suprafeţe cu sare potasi-
lare a solului. că, sulfat de amoniu şi
O mare atenţie am a- gunoi de grajd. Totodată,
Primul an al actualului la începutul acestui ultim la învăţămîntul agrozoo­
cincinal — etapă bazată trimestru din 1036. Bste cordat respectării epocii tehnic de masă vom in­
pe adoptarea masivă a vorba de metoda croirii optime dc semănat, lu­ sista pe însuşirea şi apli­
progresului tehnic în toa­ combinate, care aduce în crare efee.tuată în decada carea în cele mai bune D
te activităţile industriale bugetul fabricii însemnate a treia a lunii martie a.c. condiţii a tehnologiilor
— i-a determinat şi pe economii de matei ii pri­ La semănat am avut gri­ vansate — condiţie esen­ d a
HA:
producătorii de încălţă­ me şi materiale. jă să "se respecte densita­ ţială pentru sporirea pro­ (Mu
minte din Hunedoara să-şi Pe scurt, iată cum se tea stabilită. ducţiei la hectar şi a ren­
intensifice căutările în a- proceda pînă acum: prin Ca lucrări de întreţine­ tabilităţii culturii de sfe­ re,
ceastă direcţie. Bineînţe­ croirea încălţămintei re­ re, s-au făcut trei praşile clă de zahăr. (Fia
(Ca;
les, s-a apelat la forţa de zultau, inevitabil, acele mecanice şi două manua­ A pi
gîndire şi sinteză a între­ resturi de material numi­ întreprinderea de utilaj minier Petroşani, atelierul de le, punînd accentul pe AUREL LUCA, ring
brie
gului colectiv şi, în primul te furdale. Desigur, nu se mecanică grea. Strungarul specialist Eugen Yegh lucrează păstrarea densităţilor de preşedintele iad
rînd, a muncitoarelor ce aruncau. Erau sortate pe la strungul frontal. 85 000—100 000 plante re- C.A.P. Şoimuş Ca-
se confruntă în fiecare mărimi şi culori, legate în VUl
tă
NK.
Miliardul bunei s e r v i r i PE'.
riilc
FABRICA DE ÎNCĂLŢĂMINTE HUNEDOARA an:
Unul dintre cele mai c cazul,, observaţii la ţi­ rica fiindcă, secretarul or­ Este semnificativ de sub­ „Mi
UJf
clipă cu problemele com­ mici pacheţele, introduse moderne complexe comer­ nuta personalului şi sc tre­ ganizaţiei de partid din liniat că în cei 4 ani s-au ten
articole
diverse
vîndut
tru
plexe şi concrete ale con­ în saci şi cărate la o ma­ ciale din ţară, „Jiul" din ce la treabă. Dar ca să complex — că mai mult pentru copii în valoare de GU
fecţiei de încălţăminte. gazie — unde aşteptau pî­ Petroşani, a împlinit zilele faci o bună servire trebuie de jumătate dintre lucră­ dru
Cine să ştie mai bine cum nă se găsea soluţia rcuti- acestea 4 ani de cînd şi-a să dispui de o aprovizio­ torii complexului sînt peste 276 milioane lei, o- rul)
biecte dc folosinţă înde­
trebuie manevrate maşini­ tilizării lor. deschis larg porţile pen­ nare bună, diversă, pen­ membri de partid, organi­ fân
Cai
le din dotare şi, dacă Acum, prin simpla do­ tru cumpărători. în vre­ tru a satisface toate ce­ zaţia noastră numărînd 67 lungată de aproape 100 GEi
milioane lei, confecţii, tri­
vreţi, ce traseu trebuie să tare a confecţionerclor cu mea aceasta a desfăcut rinţele şi preferinţele cum­ de comunişti. De aseme­ cotaje, încălţăminte, arti­ ră
urmeze mina confecţione- mai multe tipare (cuţite pentru populaţie mărfuri părătorilor. In practica nea, avem o organizaţie cole sportive pentru băr­ (Ca
rului pentru a fi cîştigate, pentru maşini) şi printr-o în valoare de aproape un muncii noastre s-a stator­ dc tineret puternică. Intre baţi, femei şi copii în su­ TE'
cin)
în final, acele eîteva se­ instruire corespunzătoare, miliard de lei-! O sumă nicit metoda ţinerii unor comitetul sindicatului, or­ mă ce depăşeşte 320 mi­ CA
cunde necesare unui plus se poate ‘ realiza direct într-adevăr, impresionan­ lioane lei, multe alte pro­ sa
RI/
de producţie ? Executarea croirea altor repere din tă. Pentru a o realiza, co­ duse pentru populaţia Văii (Mi
optimă a oricărei operaţii furdalele rezultate. In pre­ lectivul care munceşte COMPLEXUL COMERCIAL „JIUL" PETROŞANI Jiului — toate aceste va­ int<
— sau, mai bine zis, a aici, condus de un lucră­ lori fiind şi dovada creş­
„gesturilor" productive — zent, de pildă, sînt croite tor harnic şi priceput, legături strînse, directe, ganizaţia U.T.C. şi condu­ terii puterii de cumjîărare
se formează în timp, prin concomitent două sorti­ Pavel Haiducsi, a depus cu furnizorii. Nu ne rezu­ cerea complexului există a minerilor şi familiilor =M
repetare, uneori, de zeci mente de încălţăminte din strădanii necontenite în măm la a întocmi comenzi o strînsă şi permanentă lor.
de mii de ori. Faptul că, piele naturală — cizme vederea realizării ritmice şi a aştepta să sosească colaborare, sub îndruma­ Intrat în cel de al 5-lea
în prezent, colectivul Fa­ pentru femei şi pantofi a planului de desfacere. marfa. Ne deplasăm cu rea atentă a organizaţiei an de activitate, colect - r
:
— Pe ce căi aţi acţio­
bricii de încălţăminte Hu­ pentru copii. Rezultatele nat ?- — l-am întrebat pe regularitate la furnizorii de partid. Toate proble­ vul de muncă de la com­ fi
cer
nedoara obţine (cu ace­ economice sînt grăitoare: şeful de complex. noştri şi impulsionăm, ur­ mele care vizează bunul plexul comercial „Jiul" — în :
leaşi maşini din dotare) procentul de furdale s-a — în primul rînd pro- gentăm livrarea produse­ mers al activităţii com­ din rândurile căruia se re­ rial
de peste patru ori mai redus cu 22 la sută, ceea movînd o bună servire, în lor, în aşa fel ca rafturile plexului se analizează, se marcă în mod deosebit lu­ Loi
ţa
multe perechi de încălţă­ ce înseamnă, în medie, o aşa fel ca toţi cumpără­ să-i întîmpine mereu pli­ dezbat cu regularitate în crători ca Adolf şi Martin Vil
minte — faţă de primul economie dc 2 decimetri torii care ne trec pragul ne pe cumpărători. cadrul adunărilor noastre Schreter, Mircea Banciu, Tei
Ioan Tănăsescu, Francisc
voi
an de funcţionare — re­ pătraţi de piele naturală să plece mulţumiţi. La noi — Aveţi relaţii şi cu generale şi îşi găsesc cele Edelin, Georgeta Petra, şi
prezintă tocmai acel cîş- la fiecare pereche de în­ fiecare zi de muncă înce­ magazine similare din ţări mai bune căi de rezolvare. Ileana Cocolan, Livia Me- xlr
lzo
tig realizat în domeniul călţăminte. Valoric, eco­ pe cu un scurt careu, să-î socialiste ? ...Miliardul bunei serviri liţă, Mihaela Enache, Va- n el
experienţei profesionale. nomia totală se ridică îa zic aşa, pe etaje. Se ana­ — Da. Avem schimburi înseamnă la complexul co­ silica Rogobete — are
mercial „Jiul" o vînzare
lizează pe scurt cum s-a
— Cea mai recentă idee peste 130 000 lei. Este, desfăşurat activitatea în reciproc avantajoase cu drept deviză în activita­ fl I
magazine din R.P. Unga­
tehnică nouă — ne-a de­ cum se vede, o adevărată ziua trecută, dacă au fost medie zilnică dc peste tea de zi cu zi promova­ cu
700 000 lei. Dar sînt zile
clarat ing. Georgeta Mîţu, metodă de croit... economii eventuale neajunsuri sc ră, R.D. Germană, R.P. rea Unei serviri civilizate dei
va
Polonă, KiP. Bulgaria.
şeful atelierului creaţie—, în bugetul fabricii I analizează operativ, se în car? se desfac mărfuri în folosul tuturor celor tec
în valoare de un milion
venită din mijlocul colec­ subliniază sarcinile zilei — Trebuie subliniat — de lei sau chiar mai mult. care-i trec pragul. Pr
GH. I. NEGREA
tivului nostru, datează de M- UVEZEANU care începe, se fac, dacă a intervenit tovarăşa Vio­