Page 105 - Drumul_socialismului_1986_12
P. 105
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 059 • MIERCURI, 31 DECEMBRIE 198£
DIN ŢĂRILE SOCIALISTE
8 SOCIAUS O MOSCOVA. - Por de produse perisabile
iTnrrrr
tul oraşului Tallin, unul pe an.
dintre cele mai mari por
■ PHENIAN. - La Phe- turi ale U.R.S.S. la Marea O BERLIN. - Studenţii
Angajamentele toţi minerii ţării, rapor în cadrul activităţii nian s-au încheiat lucrările Baltică, a suferit un amplu din R. D. Germană înscriu
tează extragerea peste proprii de construcţii- primei sesiuni a celei de-a
de
modernizare.
proces
asumate — sarcinile planului anual rhontaj şi prestări în con 8-a legislaturi a Adunării Peste .7 milioane de tone printre realizările din a-
cest an şi rezultatele ob
îndeplinite a 30 000 tone cărbune strucţii au fost date în Populare Supreme a R.P.D. de pămînt au fost dislo ţinute de ei în munca pa
Harnicele colective mun energetic de bună cali folosinţă în acest an: Coreene. cate pentru a adinei gol triotică efectuată în între
citoreşti clin cadrul Cen tate. blocuri do locuinţe Ia La încheierea lucrărilor, ful, în care este situat por prinderi, pe şantiere şi pe
tralei minereurilor Deva Plus 32 milioane lei Brad, B/îa de Criş şi a luat cuvîntul Kim Ir Sen, tul. Datorită acestor lu ogoare. Brigăzile în care
Lunca Cernii, baza de
raportează cu înîndrie, secretar genera! al C. C.- al crări, la Tallin pot să acos au lucrat în acest an peste
astăzi, la cumpăna dintre la producţia marfă producţie pentru gospo Partidului Muncii din Coreea, teze în prezent vase ocea 60 000 de studenţi au rea
dăria comunală Ia Lu-
primii doi ani ai celui Bilanţul oamenilor mun peni, s-au efectuat repa preşedintele Republicii. El a nice cu un deplasament lizat lucrări în valoare de
de-al optulea cincinal, cii de la Mina Deva, în subliniat - informează a- de pînă la 100 000 de to "262 milioane de mărci.
îndeplinirea şi depăşirea primul an al actualului raţii capitale la secţiile genţia TASS - că R.P.D. ne d.w. Se prevede creş După cum transmite agen
indicatorilor principali de cincinal, este pozitiv Ia de cardiologie şi pedia Coreeană va dezvolta şi pe terea capacităţii de mane ţia ADN, suma reprezintă
plan, realizarea angaja toţi indicatorii de plan. trie ale Spitalului jude- ' mai departe relaţiile mulţi- . vrare a mărfurilor pînă la un record de la crearea
mentelor asumate în în Printr-o exemplară mo ţean, precum şi la Casa laterale de prietenie şi co 5 milioane de tone de ce brigăzilor studenţeşti de
trecerea socialistă. Astfel, bilizare în abataje, pe de cultură Hunedoara. laborare cu statele socia reale şi 500 000 de tone muncă patriotică.
referindu-ne numai la u- fluxurile de evacuare a liste.
nităţile din judeţul nos minereurilor din subte Minereu de fier Referindu-se la situaţia
tru, subordonate C. M. ran spre suprafaţă, în peste prevederi din Coreea, Kim Ir Sen a
Deva, putem consemna uzina de preparare, co propus desfăşurarea unor VREMEA ÎN IANUARIE I
depăşirea producţiei mar lectivele de aici au reu Colectivul întreprinderii negocieri politico-militare în După cum ne infor predomina o vreme rece, »
fă cu 16D milioane lei, şit să realizeze de Ia în miniere Hunedoara se mează Institutul de me geroasă noaptea şi di-1
realizarea unor impor- ceputul anului, un spor prezintă la sfîrşitul aces tre Nordul şi Sudul ţării, în teorologie şi hidrologie mineaţa, în cea mai mare J
.tantc cantităţi suplimen la producţia marfă de tui prim an al celui de-al scopul întăririi încrederii în din Bucureşti, tempera parte a ţării. Tempera-1
tare la produsele fizice: - 32,1 milioane lei, să ex optulea cincinal cu re tre părţi şi diminuării ten turile ce se vor înregis turile minime se vor'
860 tone la plumb în tragă suplimentar sarci zultate remarcabile In siunii. Succesul acestora, a tra în prima lună a a- situa în general între |
concentrate, -100 tone la nilor 54 000 tone minereu producţie. Minerii şi pre spus Kim Ir Sen, ar permite nului 1987 se vor situa, minus 15 şi minus 5 gra- ’
zinc, 180 tone la cupru, cuprifer şi 2 100 tone mi paratorii din Poiana Rus- derularea unor tratative în în general, sub valorile de, dar pot coborî, izo- |
800 tone la pirită. 30 000 nereu complex, să obţină căi au livrat suplimentar tre cele două părţi la cel normale, îndeosebi în a lat, şi sub minus 25 de J
tone Ia dolomită, 200 tone însemnate cantităţi de prevederilor cuprinse în mai înalt nivel, la care ar doua decadă. Precipitaţiigrade. Ziua, valorile de t
la talc, 2 300 tone la metale în concentrate planul anual peste 9 000 putea fi discutate probleme le vor totaliza cantităţi temperatură se vor men- I
bentonită şi 660 tone Ia peste prevederi. tone fier în minereu referitoare la reunificarea apropiate de' valorile me ţine în general negative, j
utilaj minier, marfă, cît şi alte însem paşnică a ţării.
Depăşiri la nate cantităţi de produse dii multianuale. Vor cădea ninsori mai |
1—10 ianuarie : Vremea frecvente în sudul ţării. >
30 000 tone cărbune principalii indicatori nemetalifere. H PARIS. - In încercarea va fi umedă în cea mai Vîntul va prezenta in- |
peste plan In cinstea aniversării de soluţionare a conflictului mare parte a intervalu tensificări de scurtă du-
s
de muncă ce a stat la baza
Minerii de la Lorica* au Republicii şi' colectivele Bilanţ fructuos declanşării grevei din sec lui. Vor cădea precipi rată în regiunile sudice, I
încheiat primul an al ac de oameni ai muncii din Oamenii muncii de la torul transporturilor fero taţii, atît sub formă de estice şi cele montane, J
tualului cincinal cu în unităţiîe şi subunităţile întreprinderea mecanică ploaie, cît şi sub formă spulbcrînd zăpada. Se va >
semnate depăşiri, la nive G.I.G.C.L. raportează suc de material rulant Sime- viare din Franţa, ministrul de lapoviţă . şi ninsoare. produce ceaţă însoţită de I
lul tuturor sectoarelor, la cese însemnate în acti ria încheie anul 1986 cu transporturilor â anunţat că Către sfîrşitul decadei, depunere de chiciură.
producţia ide cărbune. vitate. un bilanţ fructuos. Con va fi' suspendată grila sa precipitaţiile vor fi pre 21—31 ianuarie : Vre- ţ
Printr-o exemplară mobi La volumul total de semnăm cele mai impor lariilor propusă muncitorilor dominant sub formă de mea va fi ceva mai cal- '
lizare în abataje, eva producţie ei au realizat tante sporuri de pro grevişti. ninsoare, iar vîntul va dă. La început, nebulo- I
cuarea ritmică a produc suplimentar peste 101 mi ducţie realizate în acest Pe de altă parte, primul prezenta intensificări de zitatea va fi accentuată '
ţiei din subteran Ia su lioane lei, la producţia interval: peste 3 milioa ministru, Jacques Chirac, a scurtă durată în sudul în majoritatea regiunilor I
prafaţă, buna aprovizio industrială -j- 23,5 milioa ne lei producţie marfă, organizat luni seara o în- şi estul ţării, viscolind şi vor cădea precipitaţii', '
nare cu materiale a locu ne lei, la gospodăria co depăşirea prevederilor la tilnire cu miniştrii econo pe alocuri zăpada. Tem mai ales sub formă de J
rilor de muncă şi preo munală -f- 53,5 milioane producţia fizică cu 1009 miei şi finanţelor, transpor peraturile minime se vor ninsoare, apoi, cerul va I
cuparea constantă pentru Iei, Ia prestări în con vagoane echivalente re turilor şi al securităţii, cu situa între minus 8 şi deveni variabil şi se vor '
| creşterea randamentelor strucţii -j- 8,7 milioane parate, valoarea pieselor care a analizat situaţia plus 2 grade, mai cobo- semnala ninsori slabe, |
| de extracţie, minerii de lei iar la activitatea de recondiţionate peste plan creată în ţară prin pre rîte în ultimele zile în izolate. Temperaturile *
\ aici, care au lansat che transport în comun + 13 fiind de circa 3 milioa centrul şi nordul ţării, minime vor fi cuprinse I
marea Ia întrecere către milioane lei. ne lei. lungirea grevei începute în iar cele maxime între între minus 12 şi minus ;
urmă cu două săptămîni. minus 4 şi plus 6 grade, 2 grade, mai coborîte în I
mai ridicate în regiunile a doua parte a intervalu- '
sudice la începutul in lui, iar cele maxime în- j -
i i tervalului. Dimineaţa şi tre minus 6 şi plus 4 I
seara condiţii de ceaţă. grade. Local se va pro- *
ijgg. urii fa mvîlv r ! Li )lfi "'ţi 1 tT $ i • i'ti >1 >v Izolat se va produce duce ceaţă şi izolat polei. |
El*? UnEr rUiIltmYlEll1 /ralL reL wIyIMLIpI polei.
i i 11—20 ianuarie : Va (Agerprcs) j
„Astăzi, mai mult ca orieînd. pe primul plan stă civilizaţiei. 'Interesul au lui este dreptul la viaţă,
asigurarea păcii, independenţei, a dreptului omenirii tentic pentru respectarea dreptul de a trăi în pace, D E C E S E
la viaţă şi pace. Sc discută mult în lume despre drep pe plan naţional a drep scutit de spectrul răz
• MULŢUMIM familiile
turile omului; dar se uită, sau nu se vrea să sc ia turilor omului implică, în boiului nuclear ce ar a- Boxa ionii; I'urdul Ovldiu, Ai
în seamă, dreptul fundamental al fiecărui popor, al mod necesar, preocuparea runca în neant civiliza Ilocman, Marla I’ădureao
omului, Ia independenţă, la pace, la viaţă". • pentru rezolvarea grave ţia, viaţa omului.; într- pentru omenia demonstrată 1
NICOLAE CEAUŞESCU lor .probleme social-eco- âdevăr, evoluţiile interve îngrijirea şl ceremonia înmoi
mîntării dragilor noştri Snm
nite în ultima vreme pe
nomice caro afectează ANIVERSĂRI randu şl Miliall Preda, dir
Adunarea Generală a Lichidarea exploatării o- masele, largi din multe plan mondial- demon Hărţăganl. Arltina Ghiţă, Pe
strează convingător că
• CU o caz lu
trea Călii, Andreea, Anca,.
aniversării
O.N.U., întrunită acum mului de către om, dez ţări ale lumii, inclusiv bunul suprem al omenirii, vîrstel de 45 do ani şi a nun Mirela, Ţuţu. (142:56)
38 de ani la Paris, adop voltarea impetuoasă a îii ţări dezvoltate. premisa majoră a civi tii de argint, soţul Petru şi
ta într-un cadru solemn forţelor de producţie, nu •V Extrapplîndu-şi concep lizaţiei umane este pacea, fiul Gabrlel urează dragei lor
• FAMILIA. îndoliată
Declaraţia universală a meroasele măsuri adopta ţia umanistă la-scara în- acest drept firesc, fun Olga Pardău multă sănătate, mulţumeşte rudelor, veci
fericire şl o viaţă lungă, plină
drepturilor omului, primul te în vederea adîncirii • .tregii lumi, ţara noastră, damental al omului. de bucurii. „La mulţi ani !“ nilor, prietenilor, tutu- ...
act internaţional cuprin democraţiei socialiste, preşedintele ei au con (14231) ror celor care l-au con
dus, în 29 decembrie, la
zător care consacra atri promovarea consecventă turat o poziţie funda în lumina acestei con • COLEGII de muncă de la Orăştle, pe ultimul drum
butele personalităţii u- a principiilor eticii şi mentată ştiinţific, care cepţii promovate cu neo I.F.E.T. Deva urează tovară pe cel care a fost
mane. Doi ani mai tîrziu, bosită consecvenţă, a ho- şului loaji Nlcola, cu ocazia KUDF.RNA LADISI.AU.
zilei do naştero, mulţi ani şi
Naţiunile Unite adresau ANUL INTERNAŢIONAL AL PĂCII tărîrii sale ferme de a sănătate, succese în munca (11159) , „
tuturor statelor şi orga acţiona continuu pentru de răspundere ce o îndepli • LOCATARII scării IU, blo
nismelor internaţionale relevă că afirmarea drep Înfăptuirea dezarmării, neşte. (14161) cul E, Deva sînt alături d>
invitaţia de a marca anual, echităţii socialiste, solu poporul român a spus de vecinul lor Kaupert şl cop-i
ţionarea ansamblului pro turilor omului, înflorirea
la 10 decembrie, „Ziua plenară a personalităţii peste 17 milioane de ori SCHIMB DE la greaua încercare pricinui
tă do pierderea prematură
drepturilor omului". De blemelor naţiunii în spi DA . păcii, dreptului su soţiei şi mamei,
claraţia adoptată de ritul umanismului revo uniune pot deveni reali prem al omului la exis LOCUINŢĂ KAUPERT ANA,
luţionar,. sînt .tot atâtea tăţi tangibile numai într-o tenţă pe un pământ- lipsit în virstă de 30 ani,
O.N.U. consfinţea, pentru realizări - ale României lume lipsită de exploata • SCHIMB apartament două suflet nobil, de aleasă ome
prima dată, pe plan'uni socialiste din ultimii ani, re, de povara. subdezvol de arme şi războaie,.' Ac camere, confort I, gaze, Keşl- nie. (11158)
1a, cu similar Deva. Reşiţa,
versal, noi norme de eti mai cu seamă din anii tării, de spectrul aberan tul istoric : al ^referendu telefon 15GG3. (11242) • COLECTIVUL clasei în ti
de la Şcoala generală Dobr
că şi democraţie, înscriin- ce configurează „Epoca tei curse a înarmărilor, mului de l£jjp23 noiem deplînge dispariţia prematură
du-şe de la bun început Ceauşescu". Iar aceste într-o. lume în câre .'să fie brie, purtând girul gîndi- PIERDERI a scumpo! lor învăţătoare
:
ca un important instru realizări asigură temelia pe' deplin asigurat drep rii umaniste a preşedin CHISEEV DORICA
ment 'în lupta forţelor materială necesară afir tul . sacru al fiecărui om telui , Nţcoiae Ceauşescu, • i.u.G.T.C. Cluj-Napoca (DUNDI),
progresiste de pretutin mării depline a capaci la existenţă. De aici, ne se înscrie în spiritul în declară nulă foaia de parcurs oare i-a părăsit înainte de
dcşlusi tainele abecedarului
deni pentru lărgirea drep-. tăţilor şi aptitudinilor cesitatea stringentă — în tregii .. politici ’ externe seria FK, nr. 0287011, fiind (141G0-
(14241)
pierdută.
turilor şi" libertăţilor de maselor populare, ale repetate rînduri afirma româneşti, realiste, nova
mocratice, o forţă mobi fiecărui cetăţean. tă de România — a unor toare şi constructive. Cele • PIERDUT Cline lup (că • ABSOLVENŢII pro
ţea) negru cu galben şl urechi
lizatoare în procesul de Or, în concepţia uma- acţiuni hotărâte pentru peste 17 milioane de vo iăsato în jos. Găsitorului re moţiei 1955 ai Liceului
pedugogic Deva aduc un.
extindere a colaborării nist-revoluţionâră a Româ reducerea', marilor deca turi pentru dreptul su compensă. Informaţii Hune ultim şl pios omagiu
între state. niei, a t o v a r ă ş u l u i laje 'dintre bogăţii.şi să prem al omului, al tu doara, bulevardul Dacia, nr. neuitatei lor colege, în
în anii construcţiei so ' Nicolac Ceauşescu, premi racii planetei, pentru turor oamenilor, este un 18, bloc 2 B, scara A, aparta văţătoarea
(23/7376)
ment 2.
CHISEEV DORICA,
cialismului, marile prefa sa fundamentală a exer . instaurarea unei ţipi or veritabil, mesaj de pace din Dobra, dispărută ful-
•
PIERDUT legitimaţie do
ceri revoluţionare înfăp citării “efective a drep dini economice irijterna- adresat lumii de un popor serviciu pe numele Bordea gorător şl prematur lo
tuite în România au turilor omului rezidă în ţionale.şi, mai alesŢ-pfen- nutrit cu vocaţia muncii Gheorghe, eliberată de com cumpăna dintre ani.
întreaga compasiune fa
creat poporului nostru eradicarea inegalităţilor tru reducerea cheltuieli paşnice, aportul construc binatul siderurgic „Victoria" miliei îndurerutc.
condiţiile necesare tra economice şi sociale, în lor militare, pentru dez tiv al României socialis Călău. O declar nulă. (24/7377) (14794)
ducerii în fapt a nobile crearea de condiţii op armare generală şi to te . la eforturile depuse
lor sale idealuri de dez time pentru ca toţi oa tală. ■ pentru că Terra să ră- 9
voltare liberă şi inde menii să se poată bucura în condiţiile, lumii ac mîriă a oamenilor. Următorul număr aî ziarului nostru va
pendentă, în conformitate de roadele muncii lor, de tuale, este clar, că drep
cu propriile sale aspiraţii. cuceririle progresului şi tul fundamental al omu EUGENIA MARINESCU apare în ziua de 3 ianuarie 1987.
COLEGIUL DE REDACŢIE : Sabin Cerbu, Ion Cioclei, Dumi tfu Gheonea, Tiberiu Istrale (redactor şef), lucia Elena lieiu, Gheorghe Pavef (redactor şef adjunct), Nicotae Tircob OHO
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA i 2 700 Deva, str. Dr. Petra nr. 35, Telefoane! 11275, 12157, .11585, Telexi 73283. TIPARUBi Tipografia Deva, str. 23 August, nr. 275
