Page 13 - Drumul_socialismului_1986_12
P. 13
| ^ Rezultatele din zootehnie
, Oamenii muncii din |
j cadrul întreprinderii de «,
| prospecţiuni şi explorări J să se ridice la nivelul
j geologice s-au angajat J
1 ca şi în acest prim an I
j al celui dc-al 8-lea cin- J celor din sectorul vegetal I
I cinai să obţină rezulta- h
J te valoroase în căuta- I Se poate afirma, fără Cum au fost obţinute
| rea şi descoperirea mi- J teama de a greşi, că 1980 rezultatele superioare la
, nereurilor şi altor sub- | a fost un an rodnic pentru hectar, în special la cul
I stanţe minerale utile. * Cooperativa agricolă de turile prăşitoare ? Nc-o
' în acest context, har- | producţie din Burjue, pen- spune, succint, Maria Ni-
| nicul colectiv raportea- colae, inginerul şef al coo
k
I ză îndeplinirea sarcini- I ,tru sectorul vegetal, cu
' lor anuale la foraj — J deosebire. La culturile perativei:
—- Nu c nici un secret.
I upul dintre principalii j prăşitoare producţiile me Am asigurat o bună am
dii planificate au fost dc-
S REALIZAREA
SARCINILOR LA C.A.P. BURJUC
! ANUALE LA FORAJ \
------------------------ -— ■* păşite, cum arată şi gra plasare a culturilor, am
* indicatori care scurtea- | ficul ce urmează. realizat toate lucrările —
ză perioadele de cerce- , începînd de la cultivat şi
i CINCINALUL VIII ■ DEZVOLTARE INTENSIVA » ţ Cultura kg/ha Realizat pînă la recoltat — la timp
tare şi, implicit, con- |
jj duce la punerea în evi- J
şi la înalt nivel calitativ.
Plan
1 denţă mai devreme a »
kg/ha
La întreţinerea culturilor
telwue ^notiudmtate IriaM*
î noilor zăcăminte. Pînă I
; la finele anului vor fi ţ prăsitoare am mobilizat
toţi cooperatorii, fără ex
9 executate foraje supli- ' cartofi 23 000 23 510 cepţie.
îndeplinirea exemplară a planului — I montare de peste 8000 m. | porumb 3 900 4 179 Detaliind spusele inter
I Prestigiosul succes es- *
locutoarei se cer precizate
I te semnat de toate e- | încă cîteva aspecte. Lu
preocuparea primordială J chipele de sondori ale jj Obţinerea de rezultate crătorii secţiei de mecani
| întreprinderii, în mod |
■» deosebit remareîndu-se I superioare pe unitatea de zare — dintre care se evi
denţiază Ioan Or.şa, Vir-
suprafaţă a permis onora
a întregului colectiv } formaţiile conduse de J rea aproape în întregime gil Tudosin, Iacob Rubi
* Dumitru State şi Con- |
| stantin Manea, din bri- s a obligaţiilor asumate fa şi alţii — coordonaţi cu
competenţă şi răspundere
Oamenii muncii de la De altfel, realizările obţi —• Cîte modele noi s-au J gada geologică comple- | ţă de fondul de stat şi cel
întreprinderea de tricota nute la poziţia de plan creat în acest an ? I xă Iscroni, Ioan Staicu de autoaprovizionare la de Ştefan Iîerb'ei, şeful
s
je tip lină Hunedoara au „calitate" sînt convingă — în cadrul atelierului I — Valea de Brazi, A- | orz şi grîu şi depăşirea secţiei — muncesc cu hăr
încheiat perioada trecută toare. Sarcina stabilită pe de creaţie-proiectare, con J lexandru Itaţiu şi Va- J substanţială a nivelelor nicie, cu pasiune chiar,
de la începutul anului cu an este depăşită cu 0,21 dus de Mihaela Dimitriu, | sile Ncchifor — briga- ■> stabilite la porumb şi car străduindu-se să respecte
rezultate bune în produc la sută. Altfel spus, 05,77 s-au executat pînă „la zi" » da Teliuc, Aurel Făt — I tofi. Astfel, faţă de un întocmai tehnologiile fic-
ţie. După cum ne spunea la sută din totalul pro 2C6 de modele noi. în ge | din brigada Hălmagiu î plan de 458 tone cartofi TRAIAN BONDOR
tovarăşul Constantin Nă- ducţiei realizate este de neral, sînt produse reali I şi alţii. s-au livrat 515 tone, iar la
forniţă, inginerul şef al u- categoria extra. zate din fire superioare cu l » porumb, faţă de 200 tone
nităţii, sarcinile de plan — Rezultatele înregis broderie normală, din tri mt g gmmm g mmtmg g mmm g j—» f mmm s-au predat 395 tone. (Continuare în pag. a 2-a)
la producţia marfă au fost trate de colectivul nostru cot în combinaţie cu ma
depăşite, de la începutul nu sînt întîmplătoare — teriale auxiliare, contexturi
anului, cu 5,5 milioane lei, sublinia tovarăşa Mai;ia noi ş.a. Vom pune un ac «W!I*
la producţia marfă vîn- Dragota, secretarul comi cent sporit pe diversifica CADRU DE MANIFESTARE A UNOR
dută şi încasată cu 7,1 mi tetului de partid al întro- rea produselor, pe întoc
lioane lei, la investiţii cu mirea din timp a unor co responsabilităţi sociale
114 000 lei, au fost onora lecţii de modele atrăgătoa
te la termen toate comen La întreprinderea re şi eficiente din punct
zile încheiate cu partene de vedere economic, care
rii de peste hotare. de tricotaje tip lină să fie contractate de bene Copiii cu ochi albaştri
— Aceste sporuri de Hunedoara ficiarii din ţară şi din
producţie — arăta în spi străinătate. în prezent - El, Nicolae, bărbatul Şi, rind pe rind, au ple îşi aminteşte. Am început
rit autocritic interlocuto sîntem în stadiul finaliză meu ţi tatăl copiilor, lu cat. Mai intii fetele şi a- de la lingură, cum se spu
rul — nu reflectă însă pe prinderii. Ele sînt rodul rii contractelor pentru crează la mină la Ghelari. cum urmează băiatul. Vrea ne. Eu mai lăsam acasă
deplin posibilităţile reale strădaniilor depuse,- expe 1987, an în care ne revin De obicei. ajunge acasă să dea la vară examen dc şase fraţi, iar el alţii trei.
de care dispune colectivul rienţei cîştigate în cei opt sarcini mobilizatoare, pe in urma mea, pentru că treaptă la Sibiu... Nu ne-a fost teamă de
nostru. Eforturile condu ani de producţie trecuţi care, aşa cum ne-am an eu, de la locul de muncă ...Chiar dacă o . incear- muncă. El este un om har
cerii întreprinderii, ale în de la punerea în funcţiu gajat şi în cadrul adună pină acasă fac doar 15 că nostalgia despărţirii de nic, bine făcut. A intrat
tregului colectiv sînt o- ne a capacităţii, eforturi rii generale a oamenilor minute. Simona şi Lucia, propriii copii, Elena Pctrea la mină. A lucrat la in-.
rientatc în prezent spre lor permanente pentru rea muncii, sîntem ferm hotă- două dintre fetele noastre, ne vorbeşte cu mindrie cepul ca mecanic de lo
soluţionarea problemelor lizarea unor modele pro rîţi să le îndeplinim exem sint la Orăşlie, eleve la despre visele şi împlinirile comotivă, apoi ajutor mi
vitale pentru producţie, în prii în paş cu cerinţele plar. liceul industrial nr. 1. Cea copiilor, ale familiei. S-a ner, miner, artificier. Acum,
scopul utilizării la capaci modei, solicitate pe piaţa în secţii se lucrează cu mare, Veronica, este stu căsătorit in urmă cu 21 după ce a urmat treptele
tate a mijloacelor tehnice internă şi externă. Aş mai dăruire, într-o atmosferă dentă in anul II la Facul de ani, acolo in satul Po meseriei şi in paralel un
şi a forţei de muncă de adăuga climatul de lucru de puternică angajare tatea de chimie din Bucu gana de lingă Birlad. curs de calificare, este şef
care dispunem. sănătos asigurat de comi pentru îndeplinirea planu reşti. Mezinul, Nicuşor, N-au vrut părinţii să-i lase. de brigadă. Lucrează la
Colectivele secţiilor tri tetul de partid şi condu lui. Elena Andrieş, Elena este in clasa a Vlll-a aici Nici ai lui, nici ai ei. Dar orizontul X al minei Ghe
cotaje, condus de Enulia cerea . întreprinderii pe Marcu, Viorica Ţcculescu, in Hunedoara, la şcoala nu i-au ascultat. Poate lari. Nu m-am mulţumit
Năforniţă, şi confecţii, co fiecare schimb în parte, Estera Gkioka, Valcria nr. 7. Uneori, cind mai în- pentru prima oară că le-au nici eu să stau acasă. Am
ordonat de Mariana Maio- buna pregătire profesiona Cristea, Teodora Dovan, tirzie şi el sau are cursuri nesocotit cuvintul; şi-au lucrat pe şantier la Ghe
rescu şi Doina Stoica, a- lă a cadrelor tehnice şi a Maria Sbarcea — ca să după-amiaza, nu-mi gă luat la ei cite ceva şi au lari. Au venit apoi copiii.
eordă maximă importanţă muncitoarelor, îndeosebi a numim numai cîteva din sesc liniştea. Aştept cu pornit spre Hunedoara.
calităţii produselor, valori celor care realizează pro nerăbdare pină cind apa Ş-au stabilit in Valea Ploş- ESTERA ŞINA
ficării superioare a mate duse pentru export, dă LIVIU BRAICA re unul dintre ei. Ne-am tii, lingă Teliuc.
riilor prime utilizate, creş ruirea şi hărnicia oameni obişnuit laolaltă toţi şase. — Nu ne-a fost uşor - i (Continuare în pag. a 3-a)
terii eficienţei economice. lor noştri. (Continuare în pag. a 2-a)
o - a - o - o - o - e • - ® - o -
i
Haina ca mulţi nasturii în cadrul cercului ,,Proteus" a
sint legate numeroase ac
ţiuni organizate în scopul 1
descoperirii şi punerii în 0
Prin anii 1958, 1963 - lapte de var şi răminea valoare a frumuseţilor car
şi chiar mai încoace — numai sideful curat. A cam H .SIMPOZION. Ui organl- stice din judeţul nostru. I
muncitorul Severian Bartiş, trecut vreme de atunci... 1 zarea Comitetului judeţean a CANTINA FRUNTAŞA.
al U.T.C., la sala Palatului
reglor la atelierul de mase - Severian Bartiş, ce • Culturii din Deva s-a des- Înfiinţată în urmă cu patru 1
plcstice al I.P.I.C.C.F. De schimbări mai “importante • făşurat recent simpozionul ani, cantina minieră din a
Petrila şi-a câştigat un bi
va, îşi petrecea o mare s-au petrecut între timp ? 0 cu tema : ,,Itolui şi sarci nemeritat prestigiu în rin- 1
parte din timp prin sa - E-he, nu le-am numă nile organizaţiilor U.T.C. din dul unităţilor aparţinătoare 9
judeţul Hunedoara pentru e-
tele aşezate lingă bălţile rat. Eu lucrez aici de 29 e ducaţia materialist-ştiinţifi- întreprinderii de administra
re a căminelor şi cantine- 1
Dunării. Cel mai des, in ani şi cam la 2-3 anişori că şi umanist-revoluţionarâ lor Valea Jiului, ocupînd ia 9
1 a tineretului". Au participat
zonele Galaţiului şi Brăi a intervenit ceva cu totul această dată locul iutii în
O activişti ai organizaţiei ju- întrecerea socialistă. Henu- 1
lei, unde se găseau bălţi nou in activitatea noastră. deţene, secretari şi secretari mele îşi are acoperire în a
din belşug. Desigur, e1 nu Dacă aş compara timpul adjuncţi cu probleme de cele peste 6 000 de porţii ce
era pescar insă, intr-un de muncă al omului cu o O propagandă, propagandişti, se pregătesc zilnic aici pcti- 1
. alte cadre din domeniile
fel, tot cu „de-ale pescui haină, iar noutăţile cu niş propagandei şi culturii. tru minerii de la Petrila, o
Lenea şl Dîlja, precum şi
tului" se afla pe-acolo. Ce te nasturi ce se adaugă 0 Prin lucrările prezentate pentru abonaţi. Şefa tanti- 1
anume? mereu, aş putea spune că . s-a insistat asupra rolului nei, Elena şerbănoscu, con- g
— Lucram pe atunci - pină acum am la „man • şcolii în formarea concep- sidera că pentru vrednicia
• ţiei materialist-ştiinţifiţe a lor ar merita să fie con- *
ne-a răspuns - lot in a- taua" mea de... Moş Geri- , copiilor, tineretului şi slu- semnale numele tuturor ce- 0
1 denţilor, asupra sarcinilor şi
cest colectiv, la fabricarea lă vreo 12-14 „nasturi" I lor... lin lucrătoare do la
0 răspunderilor organizaţiilor cantina I.M. Petrila. I
nasturilor necesari pentru Şi numărul lor va creşte • de tineret în acest domeniu
industria confecţiilor. Şi mai rapid, pentru că în deosebit de important al H TERENURI ÎNGRIJITE. *
scoicile constituiau materia prezent trăim, cu adevă • muncii lor. Locuitorii satelor Batiz şi 1
noastră primă. Le pescuiau rat, „timpul noutăţilor" ! 1 B EXPUNERE. O utilă ex- Călanu Mic au efectuat, ini- a
preuna, ţ):fn de zile muncă
ţăranii - cu ajutorul unor Ne-a plăcut comparaţia ■’ punero a organizat recent pe terenurile agricole din »
furci speciale cu coadă reglorului. Am preluat-o şi I comitetul U.T.C. de la în zona Călan-Băi. Au fost .
treprinderea minieră Ilune- curăţate canalele pentru 1
lungă, mînuite din bărci in discuţiile purtate cu o- • cioara. Tema : „Responsabi- scurgerea apei, iar pe alte •
iar noi le prelucram aici, peratorii Dofa Neştean; I litatea profesională a tine porţiuni (pe „urmele" con- .
la Deva; şi scoteam o Maricuţa Nicoară, Leme- rilor ingineri şi specialişti ductei de aducţiuno Rîu 1
— atribut esenţial în înde- Mare—Deva) au fost e.xecu- O
grămadă de nasturi. nia Carpineţ, soţii Ralila • I plinirea ritmică a sarcinilor tate nivelări — astfel ca
— Ciţi nasturi se fabri şi Adolf Schneider, electri de plan". primăvara 1987 să găsească 1
cau dintr-o scoică ? cianul Ion Vaidasiganr toate suprafeţele apte pen- ■
a ANIVERSARE. Cercul
— Dacă era mai micu maiştrii Dante Noghiţă şi I de speologie „Proteus" din tru agricultură !
ţă; rezultau cite doi nas Mihai Taşnadi... Toţi oa- • Hunedoara a împlinit 10 ani »
turi din fiecare „coajă". I de la înfiinţare. Membrii a-
In atelierul de reparaţii m aşini electrice al c.S.V. călău
Din altele, mai mulţi. Pen MARIN NEGOlŢÂ ' se execută cu operativitate reparaţia unui motor electric din • cestul cerc sînt, în majori-
taica lor, tineri muncitori
tru înlăturarea unor pete
dotarea aglomeratoruiui. Lucrarea o execută lăcătuşul Teo I din cadrul combinatului si
■negre, fierbeam scoicile în (Continuare in pag. a 2-a) dor Eugaclu, împreună cu şe fui formaţiei montaj Clieor- derurgic. De activitatea lor
Kbe Hcrinan.
