Page 17 - Drumul_socialismului_1986_12
P. 17
D E C R E T
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNITVVĂI
P R E Z I D E N Ţ I A L
pentru convocarea Camerei legislative i
numit. kumooimI
a consiliilor populare
în temeiul articolului 14 din Legea nr. Articol unic. — Se convoacă Camera
5/1975 privind congresul, Camera legisla legislativă a consiliilor populare în ziua
tivă şi conferinţele consiliilor populare.
Preşedintele Republicii Socialiste Ro de 10 decembrie 1986. >
ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P C mânia d e c r e t e a z ă !
U L A R J U D E Ţ E A N NICOLAE CEAUŞESCU
'. Preşedintele .
Anul XXXVIII, nr. 9 038 SÎMBĂTĂ, 6 DECEMBRIE 1986 4 pagini - 50 bani Republicii Socialiste România
Şedinţa Comitetului Politic MAREA ADUNARE NAŢIONALA
îşi reia lucrările în plen
Executiv al C.C. al P.C.R. Biroul Marii Adunări Naţionale a ho Adunări Naţionale să fie reluate joi, ti
tărît ca lucrările în plen ale sesiunii a
patra a celei de-a noua legislaturi a Marii decembrie 1986, ora 10.
Sub preşedinţia tovarăşului Nicolae de făurire a societăţii socialiste multi
Ceauşescu, secretar general al Partidului lateral dezvoltate, al trecerii României Ia
Comunist Român, vineri, 5 decembrie, a un stadiu superior — de ţară socialistă
avut loc şedinţa Comitetului Politic Exe mediu dezvoltată.
cutiv al C.C. al P.C.R. Comitetul Politic Executiv a aprobat în
In cadrul şedinţei, Comitetul Politic unanimitate toate aceste documente şi a Bilanţ
Executiv a examinat RAPORTUL CU hotărît ca ele să fie supuse dezbaterii ple
PRIVIRE LA PROIECTUL PLANULUI narei C.C. al P.C.R. şi, apoi, adoptării lor
NAŢIONAL UNIC DE DEZVOLTARE E- de către Marca Adunare Naţională. fructuos
CONOMICO-SOCLALA A REPUBLICII în legătură cu aceste documente, a luat
SOCIALISTE ROMÂNIA PE ANUL 1987, cuvîntul tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU. Bilanţul lunii noiem
RAPORTUL CU PRIVIRE LA PROIEC Secretarul general al partidului a subli brie a.c. s-a dovedit a
TUL PLANULUI DE DEZVOLTARE A niat că planul pe 1987 pune un accent fi deosebit de fructuos
AGRICULTURII, INDUSTRIEI ALIMEN deosebit pe creşterea continuă a forţelor pentru minerii Văii Jiu
TARE. SILVICULTURII ŞI GOSPODĂ de producţie, afirmarea cu putere a noii lui. depăşirile de plan
RIRII APELOR PE ANUL 1987 ŞI RA revoluţii tehnico-ştiinţifice şi a noii re
PORTUL PRIVIND PROIECTELE PLA voluţii agrare, dezvoltarea bazei proprii confirmînd, încă o dala,
NULUI FINANCIAR CENTRALIZAT AL de materii prime şi a agriculturii, ridi dăruirea şl mobilizarea
ECONOMIEI NAŢIONALE ŞI BUGETU carea nivelului tehnic şi calitativ al pro exemplare cu care oa
LUI DE STAT PE ANUL 1987. duselor, sporirea mai rapidă a producti menii cărbunelui acţio
Comitetul Politic Executiv a dat o înal vităţii muncii şi reducerea cheltuielilor nează pentru încheierea
tă apreciere, contribuţiei liotărîtoare a se materiale, în vederea creşterii susţinute
cretarului general al partidului, tovarăşul a venitului naţional şi ridicării continue cu rezultate cît mai bu
Nicolae Ceauşescu, la fundamentarea şi a nivelului de trai al populaţiei. ne a anului 1986 şi n-
elaborarea, pe baze profund ştiinţifice şi în cadru] şedinţei, tovarăşul Nicolae sigurarea, în acest fel.
realiste, a acestor documente care, prin Ceauşescu a atras atenţia asupra necesi a unei temelii solide a-
prevederile lor, asigură realizarea neabă tăţii de a se lua toate măsurile şi de a bordării sarcinilor din
tută a hotărîrilor Congresului al XIII-lea se acţiona cu cea mai mare hotărîre pen
a] partidului privind dezvoltarea econo tru îndeplinirea în cele mai bune con- cel de al doilea an a!
mică şi socială a tării în perioada cinci diţiuni a prevederilor stabilite, a progra cincinalului actual. Re
nalului 1986—1990.' melor de perfecţionare a organizării şi marcabile sînt, în acest
întreaga activitate de elaborare a pro modernizării producţiei, de normare cco- context, eforturile mi
iectelor de plan şi de buget pe 1987 s-a nomico-financiară, în vederea valorificării nerilor de la Paroşeni
desfăşurat sub conducerea directă a to cu maximă eficienţă a materiilor prime, şi Lupcni, care au ob
energiei şi combustibililor, ridicării în
varăşului Nicolae Ceauşescu, care a exa continuare a calităţii şi nivelului tehnic ţinut împreună, în cea
minat, în mai multe etape, împreună cu al produselor, folosirii depline a tuturor
ministerele, centralele şi întreprinderile capacităţilor de producţie, prin organiza I.P.S.R.U.E.E.M. Petroşani. In cadrul atelierului proto de a 11-a lună a anu
reprezentative, nivelurile de dezvoltare tipuri, a fost realizat un dispozitiv hidraulic pentru serti- lui, o producţie supli
rea mai bună a activităţii de întreţinere
în anul viitor şi pe întreaga perioadă şi reparaţie a maşinilor şi utilajelor, pen zarea furţunelor do înaltă presiune destinate utilajelor din mentară prevederilor de
1986—1990, căile şi soluţiile pentru asi tru asigurarea unei eficienţe superioare subteran. Dispozitivul de rema rcă prin simplitate şi mai ales plan cifrată la peste
prin faptul că poate fl transportat oriunde este necesar.
gurarea creşterii economice intensive, în în toate domeniile de activitate. In imagine lăcătuşul Gavril Andrcicn şi maistrul Francisc 42 000 tone de cărbune.
scopul înfăptuirii, în linii generale, în Matyas doi dintre realizatorii dispozitivului.
acest cincinal, a Programului partidului (Continuare in pag. a 4-a)
Peştişu Mic
Repere industriale unice, acte multiple de conştiinţă şi acţiune!
Mulţi oameni din Deva Bota, director comercial greu de înţeles — şi să turbine pentru microhidro-
— şi chiar din alte loca al I.P.I.C.C.F. Deva — a- trecem cu investigaţiile centrale de diverse tipuri.
lităţi ale judeţului nostru ceastă secţie reprezintă o dincolo de sfera limitată — Este complexă o tur
— au auzit despre locul subunitate de bază a în a produselor unice. Cu toa bină ? Adică, înglobează
industrial „Mecanică Goj- treprinderii noastre. în te acestea, aveam să con în ea fineţe, măiestrie ?
du". Aşa este denumită, prezent execută chiar statăm că — la rîndul nos — Are şi fineţe — că La căminul cultural din gazinelor săteşti cu cele
în vorbirea curentă, Secţia repere industriale unice pe tru — urmăream să des toleranţele admise sînt, U- satul Joseni al comunei necesare pe timpul iernii.
de reparaţii mecano-ener- plan naţional I neori, de ordinul microni Peştişu Mic a avut loc, de De asemenea, o bună
getice (S.R.M.E.) din ca Inginerul şef al între cifrăm, cu sprijinul mun lor — dar, sînt şi mari. curînd, „Tribuna democra
drul I.P.I.C.C.F. Deva — prinderii, Radu Dicu, ne-a citorilor, tot un „reper De pildă, turbina „bulb" ţiei". parte a dezbaterilor s-au
subunitate care s-a impus însoţit prin atelierele sec singular" : Cum a ajuns are 10 subansamble impor Alături de un numeros oprit asupra altor treburi
gospodăreşti, în care un
atît în sfera internă a în ţiei şi ne-a informat, în a- colectivul S.R.M.E. să pro tante, din care numai „co public alcătuit din membri loc de seamă l-au ocupat
treprinderii, cît .şi pe har loana" cîntăreşte 12 tone, cooperatori, mecanizatori, întărirea bazei materiale
ta industrială a capitalei ' - CINCINALUL VIII - DEZVOLTARE INTENSIVA-] iar corpul turbinei — com intelectuali, alte categorii a unităţilor cooperatiste,
de judeţ. Cîteva argumen [ T*wt}m tehnic/Pncductufatfe Imităm pus din două jumătăţi .şi de oameni ai muncii din dezvoltarea satelor în ra
înnwmmuw.'M
te cifrice, în acest sens, cu un diametru de 6 m — aproape toate satele comu port cu reglementările în
sînt edificatoare: depăşi mănunt, asupra unora din ducă aceste unicate indus cîntăreşte 24 tone I nei, au fost prezenţi re vigoare, folosirea raţională
rea producţiei marfă afe reperele unice fabricate triale pe plan naţional? Dintre producătorii de prezentanţi ai Consiliu a terenurilor agricole, spo
rente perioadei ce a trecut unicate de la construcţii
aici: supapa DN 20, pom — Eu lucrez la turbine lui popular judeţean, rirea efectivelor de anima
din acest an cu 10 la sută, pa ASC, turbine de mai — ne-a relatat maistrul metalice i-am notat pe Ni G.I.G.C.L., Inspectoratului le, asigurarea preluării a-
realizarea unui volum dc multe tipuri pentru micro- Nicolae Grămescu, şeful colae Grosu, Ludovic Cs'- silvic judeţean, Combina nimalelor în conformitate
export de trei ori mai ma hidrocentrale, microhidro- formaţiei construcţii meta szer şi Cornel Fuică — tului siderurgic Hunedoara, cu prevederile contrac
se decît în 1985, asumarea generatoare, instalaţia de lice. Cred că de prin ’82 muncitori harnici aflaţi întreprinderii de reţele e- tuale.
vie 1987 a peste o treime spart supragabariţi, pi am început să le fabricăm. mereu în rîndul frunta lectrice şi Procuraturii lo Printre cetăţenii care
din planul total al între voţi fuzetă ş.a. Am cău Mai întîi un singur tip, pe şilor. cale Hunedoara. au participat activ la dez
prinderii ! tat, de la început, să eli urmă două şi acum, toa MARIN NEGOIŢA Manifestarea a abordat bateri se numără Adam
— într-adevăr — ne-a minăm cu bună ştiinţă de te. în acest an am expe intr-un spirit deschis, viu Ciorogaru, Elena Cioroga-
confirmat tovarăşul Petru taliile tehnice — şi aşa diat beneficiarilor 30 de (Continuare în pag. a 3-a) şi antrenant, o gamă lar ru, Zain Frenţ, Ghedrghe
gă de probleme de interes Ardeleanu, Mihai Cioroga
colectiv şi personal. Un ru, Nicolae Tunase. Maria
Uv, protejează de Inundaţii prezentată de echipajul sta două luni în urmă, cu sco- I loc important în acest ca Mărilă şi alţii.
satele străbătute dc pîrîul ţiei Simerla-Trlaj, compus pul do a contribui Ia creş- ţ dru l-au ocupat probleme Răspunzînd problemelor
respectiv, precum şi impor din Valeria Volca, Dorina terea veniturilor unităţii, a- le dezvoltării bazei mate şi întrebărilor puse, repre
tante suprafeţe agricole. Damian, Viorica Poenaru, telierul do industrie mică şi I
care, în final, a obţinut un prestări servicii al C.A.P. ţ riale, a dotării edilitar- zentanţii întreprinderilor
8 LOCURI FRUNTAŞE lăudabil loc n pe ţară. La Brănlşca a realizat deja o gospodăre.şti a comunei, şi instituţiilor judeţene au
• ■ REGULARIZARE DE A- LA... PROTECŢIA MUNCII. ramura comercială, echipa producţie de peste 100 000 • înţelegîndu-se prin aceas
|. PA. Lucratorii din sectorul La Oradea s-a desfăşurat, jul staţiei Peştiş a obţinut lei. Livrată unor beneficiari, ţ propus soluţii de perfec
construc|ll-niontaj al O.G.A. zilele acestea, faza pe ţară o menţiune, fapt de laudă această producţie aduce fru ta spaţii comerciale adec ţionare a activităţii econo*
• Deva au încheiat recent, cu a concursului de protecţia pentru Marinela Demeter, moase beneficii. ■ vate, centrală telefonică, mico-sociale din comună,
| o lună înainte de termen, muncii pe ramurile mişcare Marla Virtopeanu şl Marla • dotarea corespunzătoare a îndemnînd în acelaşi timp
m regularizarea pîrîulul Gră şl comercial din cadrul Mi Redea, componentele echi bibliotecii şi crearea do noi pe toţi locuitorii satelor
dişte pe sectorul Orăştie — nisterului Transportului şl pajului.
Telecomunicaţiilor. La ra puncte de desfacere a căr să participe activ la înfăp
• Costcştl. Lucrarea, executa-
mura mişcare. Regionala 8 ÎNCEPUT PROMIŢĂ ţii, asigurarea iluminatului tuirea tuturor măsurilor şi
• tă la un înalt nivel calita- C.F.R. Timişoara a fost re TOR. înfiinţat cu aproape
i public miiţimal, îmbună acţiunilor ee se întreprind
» - • • - • - • tăţirea aprovizionării ma în această direcţie. *
