Page 18 - Drumul_socialismului_1986_12

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI

V R E A U E tot pămîntul o lume însorită,
Ne creşte inima-n văpaie.
Vreau să aprind zăpezile albe pe cîmp Că ţara mea română e clădită,
spune poetul mamei sale — Natura. De-un ctitor — Ceauşcscu Nicolac ! 13.00 Tele:
Vreau să cuprind păsările cerului şi 13,05 La j
pămîntului Răsună tulnice-n ecou, V•inînî
ochii patriei tineri — Vestind o zi de primăvară, 14,45 Săpt
înţelepciunea aleasă a lumii; Cinstim cu toţii un erou 15.00 Incli
spune poetul mamei sale — Libertatea. Şi toţi cîntăm iubita ţară. muli
Spune ierbii că bocancii ostaşilor 19.00 TclQ
ILEANA BALIŢA,
noştri sînt blînzi elevă, clasa a Xll-a A, 19.20 Telo
miros a pîine şi sare Liceul in'dustrial nr. 3 Deva (colc
pietrele de întemeiere fără de margini 19,50 Film
pină la Mintia (de ce nu scot tîmpla afară din rîuri; creţi
P e M u r e ş mai ‘îndelungate la Bin- copiii le mîngîie BAG TOADER 21,40 crlzi
pină la Zam ?) cu opriri
cc“
— oamenii le ridică pe scripeţi
ţin ţi, Geoagiu, Orăştie, Si- pînă sub ochii — in memoriam — (colt
Recent lansatul volum nu o „statuie", pentru sim­ meri a, Deva şi Mintia. Pe­ poetului lor, Baci Toadcr a plecat prin poarta grea • Conc
CARTEA MUREŞULUI (Ed. plul motiv că reportajul nu ste tot se simte că repor­ unde ard cuptoare de calcar văpaie. cu umerii uşori de opt decenii taro
Eminescu), trimite încă de se pretează viziunilor mo­ terul se mişcă pe un teren Vreau ca spicele de grîu să se nască mai trist cu-n cîntcc Crişul lăcrima 22.20 Tclc.
la titlu la CARTEA OLTU­ numentale. Trebuie spus familiar. Tonul său cuce­ libere în toată curgînd, pe româneşte, de milenii. 22,30 Inch
LUI a lui Geo Bogza, ope­ insă fără rezerve, că, in li­ reşte prin dezinvoltura cu Cîmpia Română In loc de lacrimi, moţii-au picurat mult
ră singulară, devenită de mitele genului abordat, care abordează cele mai şi băieţii au spus — se vor naşte acum pe vatra Ţcbci cîtc-o caldă ghindă
acum clasică. Se pare că portretul Mureşului astfel diverse modalităţi, de la şi-ntotdeauna — şi cartea de ţărînă dintr-un sat
însăşi intenţia editorului a realizat este o certă reu­ incursiunea istorică la in­ flori roşii — grîu — florii roşii — s-a redeschis, pădure să se prindă.
iost aceea de a oieri un şită şi reprezintă una din­ vestigarea cotidianului, de oameni Bătrînul s-a întors către apus
posibil pandant al CĂRJII tre cărţile remarcabile ale la descripţia cu vagă ten­ sub clopotele uriaşe ale Carpatilor. a tras lumina peste ochi, cu Jale, BUCUR
OLTULUI. Ideea este pe cit acestui an. tă poematică la dialogul VALER1U BÂRGAU că mai avea atîtea de nespus dioprogrt
de ambiţioasă, pe atît de Aşadar, şase autori - alert, incitant, pe care-l de Iancu şi isprava vieţii sale. 0,15 Sil
6,30 La .
riscantă, căci, in ciuda a- Ion Nete, Lazăr Lădariu, poartă cu diverse persona­ CIMSTIM CU TOŢII UN EROU Bătrînul, jumătate stîlp sonor, ngricultu;
paren(elor, ne aflăm în lităţi ale locului. El ştie să Răsună ţara de cîntecc de ţară, s-a-ntors în Doina ce-o cînta cu fală jurnal; 7
rite şi ca structură şi ca Y L e O M r f A realizeze acel echilibru, ab­ Păniînt slăvit, sculptat în fericire din vremea Ilorii şi-a tribunilor: Curierul
8.00 RevI
fata a două lucruri dife­
A fost şi om şi, tuturor, o şcoală.
solut necesar intr-un re­
Buletin
viziune. CARTEA OLTULUI, portaj, intre informaţie şi In tine-atîţi eroi urmară Pe banca de mesteacăn necojit Audienţa
cum însuşi autorul ei o PRIVELIŞTI comentariu sau meditaţie. Şi suflete ţi-au dat drept suvenire, cu bîta lui de corn, ca într-o spadă, Buletin
Din corn
subintitulează, este „sta­ Nu orice scriitor deţine ap­ înmiresmat buchet de flori s-a dus în munţii care l-au iubit 10,25 Ret
tuia unui riu". Or, in do­ loan Hanca, Cornel Nistea, titudini reportericeşti; Gli­ Cu rădăcina-nfiptă-n marc, pe Craiul nostru, veşnic, să-l revadă. dio; 11,
meniul artei literare, din­ Gligor Haşa şi Florin Bă- gor Haşa le are insă din Un curcubeu din trei culori ştiri; 11,i
cialiste;
tre puţinele modalităţi a- nescu — dintre care ultimii plin: este mobil, iscoditor, Ce-n veci vor fi nemuritoare. EUGEN EVU componi:
decvate realizării unei doi sint scriitori consacraţi, ii place să asculte, să a- 12.00 £
„statui", Geo Bogza, feri­ cu reală vocaţie reporteri­ fle şi apoi să vadă cu 12.20 De
a ţării;
cit inspirat, a ales poe­ cească, urmăresc cursul propriii lui ochi. Şi, bine­ 3; 15,00
mul epic de anvergură, legendarului riu, aducin- înţeles, să povestească du­ CRONICA PLASTICA radio-tv.
care, asemenea ODISEEI, du-şi, prin stil şi viziune, pă aceea ce a văzut. Din de prei
Dialogur
urmează un drum aflat in amprenta propriei persona­ fiecare rind pe care-l aş­ România
permanenţă intre incorup­ lităţi, unitatea întregului terne — şi nu numai in a- Intîlnire cu un artist exemplar trial coi
tibile repere cosmice. Pe fiind asigurată prin temă cest reportaj - transpare Pagini i
Cind CARTEA MUREŞULUI şi scop, aceleaşi pentru ireprimabila sa voluptate rota „o
toţi. Cartea s-ar cuveni co­ de a povesti. Consecinţa Ajuns treptat, după e- un cod stilistic, cu o anu­ bertate a exprimării de
este altceva. Şi ca gen şi • • I
ca modalitate. CARTEA mentată în ansamblul ei, imediată este captivarea forturi istovitoare consu­ mită vatră — matrice in­ sine. IVIj
dar, cum spaţiul nu mi-o cititorului. Ceea ce se in- mate în singurătatea ate­ spiratoare. Nu i-au lipsit, dv. ; 18,
MUREŞULUI esle o operă Îngăduie, mă voi opri, din timplă şi in această Carte desigur, modelele, dar du­ Observăm în expoziţie • Buleti
colectivă, care, printr-o motive lesne de înţeles, nu­ a Mureşului, unde paginile lierului său de făurar, la pă ce a asimilat lecţia lor energia primordială cu tămina
stăpînirea
unui
limbaj
şi Inter;
, suită de reportaje, contu­ mai asupra capitolului „Mu­ semnate de Gligor Haşa sculptural care să-i apar­ de probitate, a ştiut să-şi care aceste lucrări de di­ "tcă, infi
mensiuni reduse, dar pu­
rează portretul riului, ur- reş, apă vorbitoare", semnat contribuie la succesul unei ţină în exclusivitate, loan ţind fi oricînd amplificate, ’./etln de
poporul
mărindu-l cursul de la iz­ de prozatorul devean Gli­ interesante iniţiative edito­ Şcu este un artist exem­ fără primejdia pierderii 20.00 Ra
vor pină la ieşirea din ţa­ gor Haşa. El urmăreşte fi­ riale. loan Şcu — membru unor raporturi şi relaţii La sugt
plar pentru modul în care Rudiojui
ră. Un „portret" deci şi rul apei din Cimpul Piinii RADU CIOBANU stagiar al U.A.P. Ex­ dintre elemente, integrea­ 22.20 Pa
a reuşit să se autodepă- poziţii personale — De­ ză spaţiul fie prin forţa mare pi
Moment
şească, să-şi construiască va, Craiova (1970), De­ lor monolitică de nezdrun­ Nocturni
CRONICA LITERARĂ va, Hunedoara, Arad cinat, fie prin eleganţa 24.00 Bu
(1973), Deva (1975, 1979, desfăşurării unor articu­
1980), Sibiu (1980). Pre­ lări centripetale (mă refer
Mitologie populară românească zent în saloane şi ex­ aici la cele proiectate sub
şi
poziţii
de
pictură
semnul zborului). între a-
sculptură deschise la ceste două tendinţe, su­ DEVA
Afirmat prin cărţile an­ tre individ şi mediul în­ Sala „Dallcs" şi „Cămi­ mar schiţate aici, există (Patria)
terioare ca un documentat conjurător. în acest caz, nul artei" din Bucureşti, numeroase punţi de legă­ da (Art
RA:
C
şi profund cercetător al „figurile mitologice" în la expoziţii internaţio­ tură, dacă ar fi să indicăm (Modcri
folclorului nostru şi al mi­ primul rînd (fără a se nale în Finlanda, Ia alte numai acele opere, poetic prea m
numeroase expoziţii ju­
munţi­
„Craii
intitulate,
B); Cei
tologiei româneşti în ge­ uita reprezentările şi crea­ deţene şi interjudeţene, lor", „Demiurg", „Sarcofag re, cea
neral, Mihai Coman urmă­ ţiile culturale) devin mo­ tabere de creaţie. Este în eter", cu sugestii pro­ (Flacărt
reşte în recenta sa carte dalităţi prin care omul do­ laureat al Festivalului nunţate, sau aluzii fizio- (Castel)
Aplauze
„Vieţuitoarele pămîntului mină, dă sens, stăpînind naţional „C î n t a r e a plastice, care rămîn des­ ' ug);
=
şi ale apei", propunîndu-şi universul în care fiinţea­ României". chise unor tensiuni atent a ” (U
Ca-n
să le evidenţieze, ele­ ză. Mitologia însăşi este exploatate. VULCA
mentele specifice gîndirii înţeleasă ca un sistem Lucrările pe care le-am tă (L
tradiţionale româneşti, pe integrator prin care sem­ extragă reperele, liniile alăturat oarecum arbitrar NEA :
(Mineri
care le prezintă pe fondul nele şi microsistemele cul­ de forţă ale dezvoltării sa­ ca fiind dedicate zborului Spectac
demonstrează o ştiinţă s -
;
simbolic universal. turii sînt organizate în- le din propria experienţă gură a inciziei, a unor tă­ Tinereţi
(Muncit
de cioplitor şi gînditor a-
Autorul porneşte în cer­ tr-un „vast model episte­ supra formei, asupra ma­ ieturi mai adinei sau su­ (Reteza
cetarea sa de la sublinie­ mologic"; în calitatea ei CRONICA FILMULUI terialului (lemn sau mar­ perficiale, a manevrării nă în
rea caracterului sistemic de metalimbaj, nu concep­ suprafeţelor şi canelurilor, roşie);
reţe fu
mură), cunoscut în esen-
al. culturii populare care ■ tual şi discursiv, ci simbo­ Băiatul cu ricşa ţialrtatea lui profundă. într-un fel apropiate de tria);
este un ansamblu de mi- lic, mitologia constituie un Iată că acum, după rea­ aşezarea unităţilor lingvis­ ra); Glî
tombrio
crosisteme determinate şi model incontestabil al rea­ Marca literatură chineză existenţă în mlaşţina deza­ tice în frazare, dirijate în ră);
„Autob
corelate reciproc, fapt ca­ lului, în care omul arhaic îşi relevă calităţile în e- măgirii şi singurătăţii. E- lizări interesante, revela­ formaţiuni ritmice, modu­ BRAZI
toare în domeniul sculp­
re impune necesitatea în­ rămîne permanent în sfe­ cranizări numeroase, lipsi­ şecul, amplificat de pier­ late muzical am spune, LAN:
ţelegerii elementelor în ra posibilităţii te de prejudecăţi, mane-, derea celor apropiaţi de­ turii monumentale, cu re­ pentru atingerea unei co­ ştrengS
zonanţe
folclorice
(ciclul
tură);
relaţia lor continuă, a pla­ Ţinînd cont de statutul vrînd cu dezinvoltură sub­ vine, prin strivirea demni­ municări vizuale optime, merge
tăţii umane, prin uciderea
reşul);
sării lor în ansamblul sis­ acesteia în sistemul cultu­ stanţa dramatică şi un lim­ visului, sinonim cu moar­ „Strigarea peste sat"), ar­ de mare frumuseţe şi pu­ tervine
baj cinematografic situat
tistul se concentrează de
temului. Conturarea figu­ rii populare, lexicul mito­ la confluenţa unei anume tea. Societatea, „strîmbă şi ritate. Mai pot fi remar­ LARI :
rilor, a sensurilor mitice logiei este alcătuit din specificităţi orientale cu nedreaptă", şi-a desăvîrşit peste un deceniu în ela­ cate, în acelaşi sens al a- rul).
borarea unor structuri —
ale acestora, se realizează elemente ale microsiste- montajul aspru şi abstrac- lucrarea. nalizei unui limbaj spe­
la Mihai Coman printr-o mului şi are ca referent tizant folosit de alte cine­ Ascuţită critică a socie­ semne plastice, din lemn cific artistului, alternarea LliJ
(de exemplu ciclul „Vorbe
permanentă raportare la „constructe mentale, ima­ matografii. tăţii chineze din deceniul inteligentă a unor pasaje
sistemul economic tradi­ gini culturale deja elabo­ „Băiatul cu ricşa" este al treilea al secolului nos­ străbune", unde reia, con­ neprelucrate, accidentate,
dus de exigenţele unei lo­
ţional, la structurile socia­ rate în cadrul celorlalte povestea unei vieţi, dar şi tru, „Băiatul cu ricşa" este cu altele integral şlefuite,
le, la datini şi ceremonii sisteme ale civilizaţiei ar­ a zădărniciei aspiraţiilor filmul revoltei consumate gici riguroase, un reperto­ vibrate melodios, din a-
riu formal abia întrezărit
ori la categoriile etice şi haice"; sintaxa limbajului atunci cînd cel care le nu­ în tăcere. Dramatismul ceşte „conflicte" iscîndu-se
axiologice ale civilizaţiei mitologic se va axa pe na­ treşte rămîne prizonierul textului este servit de o anterior, cînd era atras de noi şi neaşteptate armo­
imagine realistă, viguroasă
'-urale. Prin corelarea a- raţiune, deoarece pentru angrenajului social şi tra­ şi încărcată de sensuri. în­ un figurativ sobru şi ex­ nii.
lestor date se oferă de fapt omul arhaic existenţa este diţiilor de umilinţă şi su­ tre imagine şi idee, între presiv), dar, mai ales, din GHEORGHE VIDA,
o imagine globală şi se narativizată, iar lumea nu punere. Iubirile, care pîl- „fabulă" şi morala ei, mu­ marmura prelucrată cu în­ critic de artă,
permite „creionarea intrin­ este altceva decît o „imen­ pîie în bezna acestui des­ zica funcţionează ca un re­ drăzneală, cu maximă li­ Bucureşti Penti
secă a animalului studiat". să şi nesfîrşită Poveste" tin, lipsite de suflul ma­ leu, ca un mecanism pen­ fl în
în cercetarea sistemati­ Prin fineţea cu care evi­ rilor sentimente, eşuează tru reglarea profunzimii POSTA REDACŢIEI mai al
şi mui
că pe care o realizează. denţiază dimensiunea mi­ sub enorma presiune a mi­ sentimentelor şi emoţiei. bll, m;
Mihai Coman înţelege mi- tică a v eţuitoarelor pămîn­ zeriei în mizerie şi singu­ „Băiatul cu ricşa" este Ion Bîldca — Hunedoa­ loan Comşa — Ţcbea. tul va
!
slab.
crosistemele sistemului ge­ tului şi ale apei şi prin rătate. Eroul filmului, ţă­ ra, Ionuţ — Deva. Gînduri Poeziile dv. nu întrunesc nime
neral în calitatea lor de demersul penetrant care ran tînăr şi orfan, ajuns un film care trebuie vă­ frumoase, aşternute din condiţiile necesare publi­ tre —:
zut fie şi numai pentru
limbaje care răspund în poartă semnele personali­ la oraş, doreşte, visează povestea care strînge în­ inimă „pentru cea mai no­ cării. le ma
grade,
Maria Luciana Cîzu —
ultimă instanţă unor nece­ tăţii autorului, cartea lui să-şi cumpere o ricşă, o- tre malurile sale speranţa, bilă luptă paşnică, lupta Simeria. Scrisul dv. e des­ zona
pentru viaţă, pentru pace",
de ce
sităţi comunicaţionale; prin Mihai Coman poate fi con­ biect vital pentru intenţia iubirea, dorinţa, durerea, aşa cum, atît de sugestiv tul de crud, ceea ce gîn- seara,
aceste limbaje se realizea­ siderată o lucrare de re­ sa de a munci şi cîştiga eşecul şi singurătatea. o denumiţi dv. diţi exprimaţi prea direct. puncr
teorol
ză de fapt comunicarea ferinţă. cinstit, dar şi fatal pentru Voicu Duda — Rişculiţa. Or, poezia este în primul na T
dintre om şi realitate, din­ MIRCEA MOT că-i va îngropa întreaga VERONICA PALADE Mai trimiteţi. rînd o metaforă.