Page 19 - Drumul_socialismului_1986_12
P. 19
IR. 9 038 # SÎMBĂTĂ, 6 DECEMBRIE 1986 Pag. 3
De buna desfăşurare a învăţămîntului agrozootehnic Consfătuire consacrată
educaţiei materialist-
/IZIUNE ştiinţifice a oamenilor APICULTORI
PASIONAŢI
răspund şi tovarăşii de la primărie! muncii
| din judeţul nostru îşi ţ
La Deva a avut loc, zilele \ Crescătorii de albine .
rşit (le sâptă-
!par|is»î. color) Am participat joi, 4 re", inginerul Lucian Albu, notă bună lectorului şi lui de pomicultură din sa trecute, o importantă consfă i aduc- o contribuţie im- i
ilna politică decembrie, împreună cu lectorul cercului de cultu cursanţilor. tul Tîrnăviţa. Aici, însă, tuire consacrată educaţiei I portantă la înfăptuirea l
:rcu progra- specialiştii de la Direcţia ră vegetală, şi-a propus şi Dezbaterile din cadrul doar jumătate din cei în materialist-ştiinţifice a oa ) programului privind au- >
i agricolă judeţeană, la dez a reuşit să evidenţieze ce cercurilor de zootehnie şi scrişi la acest curs erau menilor muncii, la care au 1 toconducerea şi auto- ţ
pal baterile celor patru cercuri rinţele puse în faţa lu legumicultură s-au desfă prezenţi la dezbateri. A- participat secretari şi secre / aprovizionarea teritoria- »
de învăţămînt agrozoo crătorilor ogoarelor de se şurat în incinta fermei şa că, deşi lectorul era bi tari adjuncţi cu problemele 1 lă şi a celui referitor J
ielopctlia
tehnic de masă — cultu cretarul general al parti zootehnice din satul Boz. ne pregătit pentru tema de propagandă ai comitete ţ la dezvoltarea apicultu- i
ră mare, zootehnie, legu dului, tovarăşul Nicolae Inginerul Cornel Almăşan, planificată în acea zi, dat lor municipale, orăşeneşti şi i rii. în acest .an — cum C
mistic : „Se-
navci eosmS- micultura şi pomicultură Ceau.şescu, sarcinile impor şeful fermei zootehnice, şi fiind faptul că s-a desfă comunale de partid, pre 1 ne spunea tovarăşul i
ior) — care funcţionează în. co tante ce revin agriculturii tehniciană Elena Juncu, şurat în prezenţa unui nu şedinţi ai comisiilor de răs- \ Ioan Bocănici, secreta- I
muna Brănişca. înainte de în actuala etapă hotărîtoa- şefa fermei legumicole, măr restrîns dc partici l rul Asociaţiei erescăto- V
sma de aur pîndire a cunoştinţelor ştiin
a arăta principalele» aspec re pentru traducerea în lectorii celor două cercuri, panţi, dezbaterea a căpă ţifice, profesori de ştiinţe / rilor do albine — au I
-
te întîlnite, trebuie să re viaţă a obiectivelor noii au pregătit destul de bine tat o tentă de formalism. 1 fost achiziţionate dc la ;
de intcrprc- sociale, reprezentanţi ai or
romanţei levăm că pentru a cuprin revoluţii agrare. Demn do temele supuse dezbaterii: Nu din vina lectorului, ganizaţiilor de masă şi ob ţ proprietarii de stupi 45 ţ
nai de un număr mare de remarcat este faptul că, „Respectarea programului precizăm încă o dată, ci şteşti. / tone miere, 7 tone cea- L
rea progra- membri cooperatori şi ce a celor care nu s-au im Cu acest prilej, tovarăşii I ră, 1500 kg polen, 20 i
i tăţeni ai comunei la învă- plicat, aşa cum aveau da Gica Chiru, activistă a C.C. \ kg propolis, iar 225 fa- »
ţămîntul agrozootehnic, s-a IN COMUNA BRĂNIŞCA toria, în mobilizarea oa al P.C.R., prof. u.niv. dr. Ioan l milii de albine au fost ţ
stabilit ca dezbaterile să menilor, în sprijinirea bu Drăgan, directorul Centrului 1 livrate unităţilor agrico- t
se desfăşoare în trei sate. nei desfăşurări a cursuri de cercetări sociologice i le din judeţ. Printre cei /
Astfel, la Brănişca se des pornind de la obiectivele de grajd, asigurarea unor lor agrozootehnice la fie Bucureşti, dr. Ion Popescu şi 1 mai vrednici crescători j
făşoară cursurile de cul generale, lectorul a condus condiţii corespunzătoare de care cerc. Este vorba de i de albine, ce au predat L
ÎI I: 6,00 Ra- tura mare, la Boz cele de dezbaterile spre probleme adăpostire, furajare şi în dr. Constantin Cuciuc, de la i cantităţi mari de pro- îpro- i
1 dimineţii ; membrii comitetului comu aceeaşi instituţie şi Doina
medicului ; zootehnie şi legumicultu le concrete cu care se con grijire a animalelor" — la nal de partid, începînd de Nelega, sociolog, au prezen ţ duse apicole, se numă- 1
tnea zilei în ra, iar la Tîrnăviţa cel de fruntă cooperatorii din cercul zootehnic şi „Pro la secretarul adjunct cu ( râ Leonte Puşcaş din ţ
7,00 Radio- pomicultură. Brănişca, făcînd cu acest ducerea eşalonată a legu tat expuneri de un ridicat 1 Călan, ing. Dumitru Ce- -
Azi, In tară; probleme de propagandă, nivel ştiinţific, cu o largă I /
presei ; 8,10 Lectorii numiţi la fieca prilej o analiză detaliată melor în cîmp, solarii şi continuînd cu ceilalţi mem deschidere ideologică, ex ţ pănaru din Deva, Ioan
lodiilor; 0,00 re cerc sînt specialişti din asupra neîmplinirilor din sere pentru a asigura li bri ai biroului, pînă la pri- i Tîrşa din Valea Poienii ţ
ştiri ; 9,05 acest an, a cauzelor care vrarea ritmică a acestora ^mar. Nu doar că n-am în trem de utile pentru toţi cei
radio; 10,00 cadrul C.A.P. Brănişca, oa le-au generat. Au fost re care lucrează în domeniul
ştiri; 10,05 meni competenţi, bine pre pe întreg anul" — la cel tâlnit pe nici unul dintre
i folclorului; gătiţi profesional şi cu ex levate o serie de abateri de legumicultură. Din pă aceşti tovarăşi la dezba educaţiei.
literară ra- de la disciplina muncii şi cate, încăperea în care a- teri, dar n-am găsit nici Au fost relevate a-tît une
Bulctin do perienţă în domeniul res urmările lor directe. Evi veau loc dezbaterile era
in ţările so- pectiv. La cercul de pomi cel mai mic semn că ei le concluzii rezultate din stu
,35 Medalion cultură lector este, de a- denţiind aceste aspecte, în neîncăpătoare, neoferind s-ar interesa într-un fel diul efectuat în judeţul Hu
Elly Roman; contextul sarcinilor dc condiţiile necesare unei sau altul de modul cum
in de ştiri ; semenea, un specialist, de plan ale anului viitor, au bune desfăşurări a cursu nedoara, privind dinamica
marea scenă la Inspectoratul jle protec se desfăşoară activitatea fenomenului mistico-religios,
i De Ia 1 la ţia plantelor Deva. Mai fost subliniate cele mai rilor. De asemenea, nu e- respectivă, ar căuta să
Lvanpremieră precizăm că în fiecare cerc bune căi de realizare a xistă la aceste cercuri nici sprijine concret — şi sînt particularităţi ale educaţiei
15,15 Şlagăre lor exemplară. Cum dez un fel de planşe, grafice încă destule lucruri de pus materialist-ştiinţifice în dife
deni; 15,30 se dezbatea cea de a treia baterea s-a desfăşurat la rite categorii ale populaţiei, i în cele ce urmează e ţ
Iturale; 16,15 temă, toţi lectorii avînd sau alt gen de materiale la punct — pe lectori în / vorba de cafea ; dar nu «
isaj indus- pregătit planul expunerii. punctul de informare şi ilustrative cu care lectorii vederea organizării unor precum şi modul în care ) de cafea la filtru ci de |
poran; 16,30 documentare politico-ideo- să-şi susţină expunerile, dezbateri cît mai atracti
re din opc- Pornind de la tema su logică al cooperativei, lec trebuie să acţioneze orga ^ solicitanţi „filtraţi". S-a ţ
>tc Ia V’ene- pusă dezbaterii — „întro să incite pe cursanţi la ve, mai eficiente, menite nele şi organizaţiile de i întâmplat la restauran- i
l"-» ' uss; torul a avut la îndemînă discuţii pe baza unor date să ducă la buna pregăti partid, de masă şi obşteşti, ; tul „Feroviarul" din ga-
.i iri ; narea unui climat de mun şi grafice cu care să con concrete. re a tuturor lucrătorilor
pe adresa că revoluţionar, întărirea cretizeze anumite părţi a- Tehnicianul Vaier Mărgi- precum şi toate instituţiile \ ra Deva. „Aveţi cafea 7"
rele scrii ; ordinii şi disciplinei în ogoarelor, la înarmarea lor de învăţămînt, ştiinţifice şi ( — este întrebată o os-
ştiri * Şap fiecare unitate agricolă — le expunerii. Dacă mai neanu, de la Inspectoratul cu cunoştinţele necesare } pătară. „Numai ăines-
că Internă precizăm că prezenţa a de protecţia plantelor De pentru înfăptuirea obiecti de cultură pentru combate 1 tec" — vine răspunsul.
nală • Mu- cerinţă de bază în reali fost de aproape .sută la su va, a fost punctual la în velor noii revoluţii agrare. rea concepţiilor mistico-re-
III; 19,OP Bu- ^ Mai apoi, după ce „fii—
• Par^dul, zarea noii revoluţii agra tă, atunci putem acorda o tâlnirea cu membrii cercu MIRCEA LEPĂDATU ligioase. i trează" consumatorul,
in unic tel; ) pe sub pleoape, întrea-
mal; 21.00
dv. ; 22,00 1 bă, cam fără convinge-
22,10 Sport; Repere industriale unice în Valea Jiului: Eforturi conjugate pentru ( re la bucătărie ; „Mai
muzicale de i aveţi cafea ?". Două ca-
ritate; 23,00
letle; 23,10 i pete se înghesuie la ghi- .
leală: 23,55— (Urmare din pag. 1) crescut cu peste 2 milioa ridicarea gradului de confort \ şeu şi-l filtrează pe so- ţ
de ştiri. ne lei. Numărul reperelor l licitator prin geamul ţ
„Trebuie măsurat de 10 a crescut şi mai vertiginos. ai apartamentelor ? vitrinelor de la linia de «
ori şi debitat sau strunjit Pe „masa producţiei" din j autoservire. Solicitato- »
— o dată 1“ — ne relata 1986 s-au aflat 36 repere 1 rul nu e „o cunoştinţă", J
Costică Heljoni, controlor. pentru autogredere, 9 pen — Pentru minerii Văii defecte, guri de canal în for de mare capacitate în i Cele două figuri femi- i
pil mărilor tehnic de calitate în ca tru autocamioane, 43 pen Jiului, pentru familiile lor, fundate, apartamente dete vederea îmbunătăţirii ali J nine dispar de la ghi- ?
pl de zăpa- drul formaţiei de S.D.V.- tru încărcătoare, papuc s-a construit masiv, .mai riorate, goale... Acestea, mentării cu apă la nivele ) şeu, încînînd un „n-a- i
HUNEDOA- uri. „Colectivul nostru — şenilă şi cupe pentru ex cu seamă .în ultimii două din vina unor locatari, în le superioare ale blocurilor
n'il de aur cavatoare, supapa DN 20 zeci de ani, de cînd „Mi primul rînd. Oameni care turn; în cartierul „Aero i vem" tot fără convin- ţ
l); O şansă a continuat lăcătuşul Vir- ? gere. Obiceiuri mai i
(Modern — gil Dimofte, din aceeaşi ctc. etc. nerul de Onoare" al nu vor să înţeleagă acest port" din Petroşani facem 1 vechi...
îneîntătoa- formaţie — execută repe — In 1987 — concluzio ţării, tovarăşul Nicolae simplu^ adevăr că aparta ultimele retuşuri ia un nou
atrăgătonre na inginerul şef al între Ceau.şescu, a reconsiderat mentul este casa noastră, punct termic, care, o dată \ x s
Ciuleandra re industriale unde se cere ■ PENTRU O BANALA I
ETROŞANI: exactitate sută la sută. Am prinderii — vom executa întreaga viziune asupra că trebuie îngrijit şi între intrat în funcţiune, va asi GARNITURĂ...
lăuze (Pa- asimilat şi fabricăm în toate subansamblele înglo vieţii şi muncii minerilor ţinut ca pe propria casă. gura o mai bună alimen
(7 V em- bate pentru turbinele mi- ţării. Tot adevărat este că du tare cu apă caldă şi căl
'cer - ;lln mod curent toate elemen — Foarte adevărat — pă o anumită vreme apar dură a blocurilor din zo Fie că ne aflăm la ţ
; LE „ii : tele de la pompa de in crohidrocentralelor de la i magazinul Sanitas din
(Cultural) ; jecţie, iar dintre produse Rîu Alb, Slatina, Mâneciu ne, răspunde tovarăşul ing. tamentele, blocurile de nă; la un alt punct ter i Deva sau la cel cu pro-
D. în aler- le unice pe plan naţional şi Cernavodă (de cîte 12 Alexandru Todor, director locuinţe intră în repara mic, cel din cartierul „Stra
rul); lo- MW, fiecare). De aseme al I.G.C.L. Petroşani. Pe ţii capitale. Aceasta este ja" — Vulcan montăm, un ^ fii asemănător din Hu-
perlculos amintesc supapa DN 20 i nedoara, dialogul se
tNINOASA : pentru toate tipurile de nea, am pornit din 1986 ste 42 000 de apartamente de datoria noastră să o fa alt hidrofor; la alte blo J poartă invariabil :
a „Miraj “ excavatoare şi prezoanele — şi vom continua în anul au fost puse la dispoziţia cem. Anul acesta, de pil curi am declanşat lucrări \ — Ce doriţi ?
; uricani: celor care scot la zi căr dă, facem reparaţii capi pentru îmbunătăţirea con
bătrîncţe pentru autocamioanele Ro viitor — construcţia de . Garnituri inelare
AD; Furtu- man Diesel". generatoare asincrone pen bune pentru puterea ţării. tale la terase, subsoluri, diţiilor de confort şi reda 1 pentru robinet, vă ru-
e (Steaua Cîţiva muncitori fruntaşi tru toate tipurile de tur Şi se construieşte mult în faţade, instalaţii sanitare, rea lor locatarilor. \ gâm.
TIE; Tinc- din acest colectiv: strun continuare. Pînă în anul canale de scurgere, în ba — Aţi amintit mereu de
rînoţe (Ra bine. Alt salt: de la 1000 1 — Nu avem. N-am
na (Flacă- garul Doru Pricop, rectifi bucăţi repere pentru „Ro 1990, vor fi predate „la za unui grafic de priori spre îmbunătăţirea alimen J mai avut de luni de zi-
J-BAI: Sep- catorul Teodor Velescu., man Diesel" — cît am a- cheie" beneficiarilor încă tăţi. Cîte 2, 3, 4 blocuri tării . cu apă... \ le aşa ceva.
î do cultu- 14 000 de apartamente, am reparat în fiecare din — Da. Şi aş vrea să pre
1: Acţiunea frezorul Adrian Precup... vut în cincinalul trecut — cizez că o investiţie de a- i Acest răspuns £1 pri-
( D a c i a ) ; în cadrul atelierului pre am ajuns, în 1986, la circa dintre care 3 000 anul vii tre oraşele municipiului, / mese toţi cei interesaţi
leearc: CĂ- lucrări mecanice i-arn în 10 000 bucăţi, iar la anul tor. iar pentru anul viitor vo proape 100 milioane de lei i să oprească scurgerea
bâieţi şi o tâlnit pe strungarul Cor vom trece de 15 000. A- — Buna gospodărire a lumul lucrărilor este mult va dubla în 2—3 ani ma ţ inutilă a apei la baie
asa de cul- acestora, asigurarea con mai mare, mai cu seamă gistrala de alimentare cu
IA: Angela nel Olea şi „borverghistul" doptăm cu cea mai mare i sau bucătărie.
rparte (Mu- Teodor Ban. „Aici — ne-au rapiditate noul, progresul fortului lor interior şi ex în cartierele „Aeroport" — apă de la Valea de Peşti, i Oare celor din comerţ
Miliţia in- explicat muncitorii — se tehnic — temelia dezvol terior presupune răspunde Petroşani, „Straja" — Vul ajungîndu-se la 1000 litri \ care au sarcina să asi-
!na); GIIE- re, grijă, în primul rînd can, „8 Martie" — Petrila, pe secundă. Lucrările vor
aril (Mine- execută piesele asimilate tării intensive din actualul l gure aprovizionarea ma-
pentru autocamioane şi cincinal — şi aceasta ne din partea celor care le o- cartiere care sînt, ce-i începe curînd, ajungînd ? gazinelor cu astfel de ,
sînt uzinate toate reperele aduce sporirea gamei de cupă, dar şi din partea drept, printre cele mai pînă la finele anului vii 1 articole nu li se defec-
ce intră în componenţa produse unicate pe plan na dumneavoastră, a celor ca vechi din Valea Jiului. tor, cu noua magistrală, ^ tează niciodată robine-
7
turbinelor". ţional. Colectivul S.R.M.E. ro vă ocupaţi de întreţi — In momentul de faţă, pînă la Uricani. O dată i tele Dacă da. aşteptăm
Economista Maria Trif, a fost, în urmă cu ani, nerea lor. Cum o faceţi în pragul iernii, ce pre finalizată, noua capacitate J ca şi răspunsul la în-
ragcrli din de la biroul desfacere, ne-a doar „o mină de oameni" zilnic, tovarăşe director ? ocupări aveţi, tovarăşe di va soluţiona alimentarea ţ trebare să fie altul.
1986 : informat că în acest an, cu dragoste de profesie şi — Subliniez un lucru pe rector, în privinţa asigu cu apă potabilă a tuturor
, 19, 2. 72, faţă de 1985, valoarea pie conştiinţă de muncitori, care l-am mai spus: sînt rării confortului în aparta localităţilor Văii Jiului. ÎN CONTRAST
37. mentele Văii Jiului ? Ca membru în Comisia hi
: 24, 50, 78, selor de schimb solicitate iar azi putem afirma că foarte multe blocuri, în
64, 77. de industria autocamioane s-a maturizat şi a crescut toate oraşele Văii Jiului, — Dintre cele 52 de ac drografică a bazinului Jiu ^ Salonul restaurantului
lor şi de unităţile de re numeric prin propriile rea în care nu am avut prile tivităţi pe care le desfă propun Consiliului Naţio din Dobra este o biju
paraţii utilaje terasiere a lizări unice ! jul să intervenim nicioda şurăm, problema întreţine nal al Apelor efectuarea I terie „în materie". Şi,
tă sau foarte, foarte rar. rii fondului locativ de stat unui studiu amănunţit a- \ nu numai salonul, ci şi
Buna lor întreţinere, as este una de bază, priori supra exploatării acestui i alte spaţii aflate sub a
P R O G R A M U L bazin, a resurselor sale, celaşi acoperi»; dovedesc
Vremea va pectul gospodăresc civili tară. Am făcut mult în a-
frumoasă, Universităţii politice şi de conducere — zat fac o impresie de lau ceastă privinţă, dar mai avînd în vedere necesarul i preocupare din partea a
ina de deal dă la adresa locatarilor a- avem mult de făcut. Dacă tot mai mare de apă pen ^ celor '-c-şi au aici lo-
:erul varia- Filiala Deva tru Valea Jiului. i mii rle muncă
senin. Vîn- cestora. începînd de la anul acesta am executat
in general Anul l — luni, 8 decembrie 1986, ora 17, la Cabinetul scara de intrare pînă la lucrări de reparaţii capi In ceea ce ne priveşte, > Prin "ontrast însă,
îturile ml- judeţean do partid. ultimul nivel totul este tale la blocuri în valoare asigurăm locatarii aparta \ grunul sanitar aflat în
uprlnso în- Anul n — luni, 8 decembrie 1986, ora 17, la Comitetul mentelor Văii Jiului ’ă
•ad, tar ce- municipal de partid Deva. atât de bine întreţinut şi de 4 milioane lei, anul vii i altă clădire în curtea
tre 5 şl 10 Anul III — marţi, 9 decembrie 1986, ora 17, la Comitetul pus la punct... Dar sînt şi tor valoarea acestor lu depunem strădanii necon unităţii, mi le face de-
scăzute în municipal de partid Deva. situaţii contrastante... crări se va ridica la a- tenite pentru a ie asigura 1 l->e ririste aceloraşi oa-
le. Condiţii Anul IV — marţi. 9 decembrie 1986, ora 17, la Cabinetul proape 30 milioane lei. Ne confortul zilnic. O facem ^ meni. Să fie din cauză
mlneata şi judeţean de partid. — Adică ? şi o putem fş<?e mai bine
iuri cu de- Anul I unităţi miniere Deva — luni, 8 decembrie 1986, . — Subsoluri inundate cu întrebaţi ce preocupări a- l "ă crupul sanitar nu se
ciură. (Mc- ora 17, la Centrala minieră Deva. apă, terase prin care plouă, vem în. momentul de faţă. cu sprijinul fiecărui loca » p*1 o «nib .căciu-
rviciu; Lia- Activităţile se desfăşoară conform programării anteri în cartierul ..8 Martie" din tar din bloc. ( 13" ■>
oare. — din cauza unor ante
ne — instalaţii sanitare Petrila montăm un hidro- GH. I. NEGREA