Page 2 - Drumul_socialismului_1986_12
P. 2
Pag. 2 DRUMUL SOCIALIS
Este necesară o permanentă îndrumare au intenţionat şi ciţiva
m m (credem că nu este chiar
a colectivelor gazetelor de perete membri ai cenaclului umo
Călinascu"
„George
ristic
20,0
mai
apreciaţi,
dintre
cei
In contextul muncii po- educaţie politică şi cultură muncii. Acordăm o aten siliul municipal de educa nimerit ca numele unuia 20,2
litico-cducative desfăşurate socialistă organizează in ţie deosebită utilizării cît ţie politică şi cultură so CERERE FĂRĂ... istorici şi critici ai litera <
de organele şi organizaţiile struiri, cu caracter meto mai eficiente a cadrului o- cialistă, colectivele de re ÎNREGISTRARE 1 turi! române să stea pe
de partid, de masă şi ob dic, ale colectivelor de re ferit de concursul gazetelor dacţie din combinatul si Valentin Dinişoni, maca- „ironii spiciui" unui ostiei
_ .................... ....
MI11
şteşti, sînt clar definite dacţie. Sînt prezentate, cu de perete care se desfăşoară derurgic — uzina cocsochi- raim-iv de cenaclu — n.n.), din 20,3
scopul şi rolul gazetelor de acest prilej, sarcinile po la nivelul marilor între mică, laminorul de 650 | ragiu in cadrul laminoru- Bucureşti care au partid-
0 pat
perete. Ele se afirmă tot litice şi economice care prinderi : C.S.H., I.M.H., m,m, secţia a Il-a furnale, I lui „800" din C.S. Hune- p { / întilniri cu oameni I
a
J doara, a depus aepus o cerere
a
mai mult ca instrumente marchează perioada res r.A.C.n.S. şi al municipiu aglomerâtorul nr. 2, uzina ai muncii din Simeria. Nu
active de educare, de mo pectivă, iar cu sprijinul lui. în baza regulamentu- de preparare Teliuc, mina scrisă la serviciul personal mai că la o astfel de re 20,1
bilizare a colectivelor de unor cadre de specialitate !ui-cadru, acţionăm ca în Ghelari, brigada 64 a al unităţii (la ghişeul sec priză umoristică, ei înşişi
muncă din municipiul Hu se fac cunoscute partici permanenţă concursul să I.A.C.R.S., fabrica de în ţiei sale) in ziua de 10 s-au făcut de ris prin ob
nedoara 1a realizarea o- panţilor aspecte legate de constituie o adevărată în călţăminte, I.C.S.M.I. şi al noiembrie a.c. şi a... pri scenităţile pe care s-au
bicctivelor stabilite. Tre genurile publicistice, gra trecere între colectivele de tele au rcu.şit să realizeze mit-o în 12 noiembrie ! O- „străduit" să le aşeze in
buie spus incă de la în fica pe care trebuie ^să o redacţie. prin gazetele dc perete o perativitate ? Nu, cererea catrene sau altfel de texte
ceput eă în vederea unei folosească, precum şi mo Din practica muncii de bună propagandă. Ediţiile era „neatinsă" ! Am văzu- aşa-zise umoristice. Mo
cît mai rodnice activităţi, dalităţile practice de rea îndrumare şi coordonare a lor reflectă cu operativi ' t-o şi noi. Se pare că rie- mentele de-a dreptul pe
gazetele de perete funcţio lizare a acestora. colectivelor de redacţie ale tate, în mod concret, viaţa inregistrarea cererilor a nibile nu pot ii redate in
nează pe baza planurilor în ansamblul preocupări gazetelor, dc perete nu lip şi activitatea colectivelor devenit o practică la ser scris. Ar fi demolatoare 21,1
de lucru lunare, stabilite lor noastre menite să asi sesc analizele periodice în de muncă, efectiv integrate viciul respectiv. Şi oamenii pentru bunul simţ. Epigra-
de colectivele de redacţie şi gure o permanentă coordo organele şi organizaţiile de în eforturile oamenilor. umblă pe drumuri, vin să-i ma trebuie să fie - "~ o scă
dccurgînd din programele nare a muncii colectivelor partid, de masă şi obşteşti, F.le sînt exemple demne de întrebe pe alţii de ce hir- părare a spiritului, să po 21,1
şi planurile de muncă ale de redacţie un loc de sea în consiliile de educaţie po urmat şi de alte colective tia lor (indiferent de con sede accente satirice şi să
organelor de partid, de mă îl ocupă consfătuirile litică şi cultură socialistă de redacţie. Ne referim la ţinutul cererii l) nu a pri vizeze neapărat ceva. Dar
masă şi obşteşti. Şi desigur, organizate de consiliul mu Cil acest prilej, se stabilesc cele de la Autobaza I.T.A., mit un simplu număr ‘de n-a fost să fie aşa i 21,5
în îndrumarea şi coordo nicipal de educaţie politică măsuri concrete pentru P.P.Î.P.S. — brigăzile 62 înregistrare, apoi, o rezo 22,0
narea colectivelor de re şi cultură socialistă şi de creşterea eficienţei acestei şi 63 — I.A.C.R.S.H., sec luţie şi aşa mai departe... PE TRASEUL
dacţie din Hunedoara, în cele din combinatul side activităţi în realizarea sar toarele Teliuc ale întreprin BRAD-HĂLMAGIU
practica muncii politice rurgic, întreprinderea mi cinilor economice şi sociale, derii miniere, ale căror co . APROVIZIONARE...
a organelor de partid, de nieră, I.A.C.R.S., din co de educaţie, care revin co lective de redacţie trebuie PE SPRINCEANĂ Datorită lucrărilor de
masă şi obşteşti, a consi merţ şi cooperaţie, acţiuni lectivelor de muncă. Tot să manifeste o preocupare La un control efectuat modernizare a liniei fera II
liului municipal de educa care au şi un pronunţat odată, sînt relevate spriji mai mare pentru îmbunătă in 17 noiembrie, de orga te, sarcina trenului perso
ţie politică şi cultură so caracter de schimb dc ex nul şi îndrumarea la faţa ţirea calităţii şi eficienţei nele de specialitate la nal 3126 a fost preluată,
cialistă s-au consacrat o perienţă. La ele participă locului pe care le acordă activităţii gazetelor de pe bufetul de incintă de la pe tronsonul Brad-Hălma- I
seamă de forme şi modali secretari adjuncţi cu pro membrii consiliului muni rete. Sînt necesare, apoi, Cariera Mintia-Veţel s-au giu, de către autobuze ale cle
me
tăţi specifice. paganda din organele de cipal şi activul obştesc al un sprijin mai concret şi găsit „puse deoparte" pen Autobazei de transport HI
Subliniem în acest sens partid şi U.T.C., cadre cu sectorului muncii politice mai consistent din partea tru „uzul" personal al ges Brad. Circulă două, iar rii
A)
că, lunar, colectivele de răspunderi din organele de de masă în toate întreprin comitetelor de partid, o tionarei Maria Crişmaru : uneori chiar trei autobuze. (M
redacţie ale gazetelor de sindicat şi O.D.U.S. Con derile şi instituţiile muni mai responsabilă implicare 24 kg carne de pui, cali Măsura luată de condu înc
tră
perete, sub conducerea ne sfătuirile reprezintă, tot cipiului. tatea I şi 4,5 kg marga- cerea Regionalei de căi săi
mijlocită a organelor de odată, un prilej de analiză, Ca urmare a unei acti a birourilor organizaţiilor rină. E greu de crezut că ferate Timişoara de a veni PIî
partid, stabilesc obiectivele de transmitere a experien vităţi continue, de sprijin, de bază. Maro Crişmaru şi familia in sprijinul posesorilor de ap
să
şi tematica celor trei ediţii ţei pozitive cîştigate de u- îndrumare şi coordonare MIRCEA FILCEA, ei consumau asemenea abonamente de călătorie zic
în care apare gazeta. De nele colective de redac desfăşurate dc organele şi şeful sectorului muncă cantităţi din respectivele C.F.R. este bună. Numai ' T
asemenea, periodic editorii ţie, de stabilire a unor mă organizaţiile de partid, de politică de masă al produse, de la o aprovizio- că ea este compromisă de nt<
şi consiliul municipal de suri de perfecţionare a .masă şi obşteşti, de con- Comitetului municipal nare la alta a unităţii in unii şoferi de autobuze, VI
Jo'
Hunedoara al P.C.R. cauză. Este mai plauzibil Ajungînd in spatele sto ce i
că maria era reţinută pen- {iei C.F.R. Brad, şoferii tre
tru a-şi servi cunoştinţele deschid toate uşile. Cu ru
Producţia de sau a satisiace „obligaţii- sau fără abonamente, ţoa tea
UI
miî,nr, ^CITITORII întreprinderea de uti re, organele de control au asalt, căci nu se verii că Bl
le", Pentru această abate- tă lumea ia autobuzul
ce;
încălţăminte ---------- ----------- *** ■ n ii ii ---- ..I ."»—■» laj minier Petroşani. In amendat-o cu 450 lei. Prea legitimaţiile de călătorie. rii
atelierul ajustaj montaj
11
1
1
TJ
(Urmare din pag. 1) condus de subinglnerul puţin pentru stimularea In loc ca posesorii de a- un
„ţinerii de minte" in ase
vi<
bonamente de călătorie,
ÎNTREBĂRI - RĂSPUNSURI Vasilc, Cioclei sc lucrea menea cazuri I (F
ză la ajustarea finală a mai ales elevii navetişti Bi
che — locul I la indivi • Pera Bindea - Oci- vederilor Decretului nr. , unor grinzi tip GL.INIK - din zonă care se reîntorc rii
dual în întrecerea socia şar, nr. 14, comuna Vaţa 410/1985, alocaţia de stat 1 destinate exportului. UMORIŞTII acasă de la liceele din tu
ză
listă pe întreprindere —, de Jos. Nefiind încadrat pentru capii se acordă ^ S-AU FĂCUT DE.., RIS Brad şi Gurabarza să poa- Al
iar de la atelierul de tras, în muncă, nu puteţi fi în pină la împlinirea vîrstei ţ Foto N. GHEORGHIU Gindul fiecărui umorist călători civilizat, smt U
tălpuit şi finisat pe Ma- scris la. pensie de inva de 16 ani a acestora. In- ) eu
„serios" este acela de a-i imbrinciţi de diferiţi alţi
pi
ria Opriţa, Zoe Vulcu şi liditate. Faţă de vechimea trucît copilul la care vă ) face pe alţii să ridă. Aşa călători. IL
Elisabeta Buzaş. Statisti- pe care o aveţi, puteţi be referiţi în scrisoare a im- ţ 03
ciana Angela Stegaru, din neficia de pensie pentru plinit 16 ani în data de i tr;
comitetul sindicatului, pre munca depusă şi limită de 30 martie nu mai sînteţi >
ciza: „Avem multe munci vîrstă la împlinirea a 62 în drept să beneficiaţi de ţ
toare care constituie, cu ani. alocaţie de stat pentru a- ^
adevărat, mîndria colecti cesta.
vului nostru, însă cele ci • Maria Marian - Orăş-
tate au cucerit puncte mai tie. Potrivit prevederilor • Cornel Căluşeru - ^
multe în întrecerea socia a;rt. 114, din Codul Mun Hunedoara, strada Eroilor, i tu
listă". cii, activitatea prestată în nr. 1. Dreptul la concediul ' KF
iu
La atelierul de creaţie timpul nopţii, în cazul în legal de odihnă aferent ) <
al fabricii ne edificăm a- care programul stabilit perioadei lucrate în anul l tl
supra eforturilor depuse I este egal cu cel din tim 1984, anterior ncorporă- .
pentru dezvoltarea pro ' ........... ------------- în l
pul zilei, se plăteşte cu
rii, se compensează
ducţiei fabricii, moderni ^ un spor de 15 la sută din bani. Sînteţi în termen sa ^
zarea tehnologiilor, înnoi l retribuţia tarifară, dacă solicitaţi unităţii în care t
rea produselor. „Faţă de l' orele lucrate între 22-6 lucraţi plata sumei* ce re- /
cincinalul trecut — ne-a i reprezintă cel puţin jumă- prezintă compensarea în ţ
declarat ing. Georgeta tate din programul nor- bani a concediului de o- l tr.
Mîţu, şeful atelierului — mal de lucru, Dacă, în dihnă neefectuat în anul ’ pr
cînd în producţia noastră cadrul programului de su- 1984. ) le
predominau modelele sim praveghere, între orele 20 • i
ple de încălţăminte, în a- seara şi 8 dimineaţa aveţi • Gheorghe Dragoş -
cest an am trecut la rea program de odihnă de pa- D va, strada G. Enescu, . 10
lizarea unor sortimente e
diversificate ce se înca tru ore, unitatea vă plă- bloc 40. Potrivit reglemen- ) Buna gospodărire
drează la cotele „superi teşle legal sporul de ^ . vîgoare , fiind . \
U
. ;
noapte numai pentru pa-
oară" şi „extra". Produ tru ore, adica pentru 22-1 f| * nca drat în mun . 1
,
cem toate seriile de mă (3 ore) şi pentru 5-6 (o ca ,n Dev ? ?•, r. \ (Urmare din pag. 1) Pentru că aici participa ceastă zonă. Deci, ne vom 33.
v
el<
F:
rimi pentru copii şi ado oră). cursul seral al liceului ' rea cetăţenească este foar reconsidera şi noi activi
lescenţi. In perioada care „Decebai", nu sînteţi obli- \ te bună. tatea de gospodărie comu
a trecut din 1986 am in • Anton Seleji - Hu- gat să prestaţi paza ob- \ tot felul de resturi mena nală şi locativă. Dar cum
6
trodus în fabricaţie 95 mo jere aruncate pe fereas — Lupeni. Un oraş mu aici cetăţenii dovedesc
dele noi, iar pînă la fi nedoara, strada Mihai Vi- şteascâ în comuna Burjuc, tră, în loc să fie puse în tat aproape în întregime mare receptivitate la soli
nele anului sperăm să de teazu, nr. 9. Potrivit pre- unde aveţi domiciliul. containere, hîrtii peste în numai cîţiva ani,.. citările consiliului popu
păşim o sută. Prin plan, tot, în timp ce la fiecare — Ceea ce înseamnă lar, ale deputaţilor şi par
avem repartizat Un grad SESIZĂRI - SOLUJII scară coşurile destinate multe probleme de rezol ticipă cu mic cu m'şre la
de înnoire a producţiei de 1 colectării hîrtiilor sînt vat şi pe linia bunei gos acţiunile ce se organizea
90 la sută şi realizăm 95 goale. Asociaţiile de loca podăriri, cartierele fiind ză pe şantierele bunei
la sută. Practic, în fieca • în urma cercetării ce- de dumneavoastră, tovară- \ tari nu se implică sufi în conturare. Avem ne gospodăriri şi înfrumuse
re an ne prezentăm cu lor reclamate, tovarăşă şe Remus Ştefan, din Hu- ţ cient în soluţionarea pro voie de sprijinul asociaţii ţări, avem certitudinea că
circa 300 de prototipuri — Victoria Buha, din Sime- nedoara, bulevardul Da blemelor dc curăţenie a lor de locatari, al cetă vom rezolva bine toate
modele noi de încălţămin ria, U.l. Hunedoara-Deva j , . 20/16, bloc 42, sînt cartierului. ţenilor din noile blocuri, problemele.
c a
nr
.
te — din care 90—100 sînt răspunde că nu v-aţî pre* îoteme ate Ca urmarc — Vulcan. Se spune, pe mai cu seamă aici, în car In ziua raidului nostru
avizate, contractate şi in zentat a întreprindere cu bri ada 6 , , v a i.a.C.R.S. bună dreptate, că este cel tierul „Bărbăteni". Cu to am văzut pe străzi, în car
tră în fabricaţia de serie". contractul de vinzare-cum- ... mai frumos şi mai bine ţii va trebui să punem tiere, mulţi oameni, elevi,
Dintre ideile noi ale co părare, pentru a se putea Hunedoara, împreuna cu gospodărit oraş din Valea mîna la treabă, să facem gospodine greblînd zone
l.G.C.L, - formaţia cana
lectivului de muncă, ne-a stabili numărul de rate ee Jiului. Totuşi, sînt şi U- noul oraş Lupeni cît mai verzi, adunînd frunzele
atras atenţia „croirea com trebuie reţinute. în cazul le, au trecut la depistarea nele probleme pe iinia frumos. uscate, făcînd toaleta po
binată". Este un procedeu câ vi s-au reţinut rate în căminelor, ridicarea lor gospodăririi. — Am ajuns la capătul milor ornamentali, îngro-
de mare eficienţă econo plus, vi se va restitui di la cota zero şi desfunda — Sînt, Mai cu seamă raidului nostru, la Uri- pînd trandafirii, pentru
mică, ce va fi generalizat ferenţa. rea canalului, lucrare ce în cartierul „Straja". Dar cani... a-i proteja împotriva în
cît mai curînd şi asupra se va finaliza în cîteva de comun acord cu pri — Oraşul în care se va gheţului. Pilda acestor ce
căruia nu vom stărui aici, • Consiliul popular al zile. Izolarea terasei a fost măria, cu sprijinul ei, sîn- construi cel mai mult în tăţeni harnici ar trebui
întrucît ne-am propus să-l municipiului Hunedoara programată pentru începu tem pe punctul de a le re anii următori, avînd în urmată de toţi. Pentru că
prezentăm pe larg, într-o confirmă că cele sesizate tul anului viitor. vedere dezvoltarea puter de toţi depinde frumosul
viitoare „Tribună a expe i zolva în favoarea cetăţe nică a mineritului în a- locului unde trăim.
rienţei înaintate”. nilor şi cu sprijinul lor.
