Page 21 - Drumul_socialismului_1986_12
P. 21

L A     Z I   I N    A  G  R  I C  U  L T  U  R  A
                                PROLETAR! DIN TOATE TARILE. UNIŢI-VĂ!
                                                                                                  Administrarea îngrăşămintelor


                                                                                                     naturale trebuie intensificată



                                                                                          Lucrătorii  ogoarelor  cu­  Dintre  cooperativele  a-   cele  30  tone  gunoi  duse  în
                                                                                        nosc  foarte  bine  că  pă-   gricole  de  producţie,  cea   cîmp  în  ultimele  zile  se
                                                                                         mîntul,  pentru  a  fi  cît  mai   mai  mare  cantitate  de  în­  află  în  grămezi.  La  C.A.P.
                                                                                         fertil,  are  nevoie  de  un   grăşăminte  naturale  a  fost   Gurasada  s-au  administrat
                                                                                         complex  de  substanţe  or­  transportată  la  C.A.P.  Lă-   numai  '  200  tone,  îngrăşă­
                                                                                        ganice, care să asigure hra­  puşnic  —  1  500  tone  —  ce   minte  naturale,  mari  can­
                                                                                                                                               tităţi  fiind  încă  neîmprăş-
            ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA MM                                   na  necesară  plantelor.  Por­  a  fost  aplicată  în  totalita­  .  tiate.  Aceeaşi  situaţie  şi
                                                                                                                    te.  Cantităţi  mari  de  gunoi
                                                                                         nind  de  la  acest  adevăr,
            S I   A l   C O  N S I L I U L U I        U L A R   J U D E Ţ E A N          în lumina sarcinilor şi indi­  de  grajd  s-au  administrat   la  C.A.P.  Ohaba  unde  s-au
                                                                                         caţiilor  cuprinse  în  cuvîn-   şi  la  unităţile  din  Teiu  —   fertilizat,  pînă  acum,  doar
                                                                                         tarea  tovarăşului  '  Nicolae   860 tone, Dobra — 650 to-  opt  hectare,  Sîrbi  —  cinci
                                                                                         Ceauşescu,  secretarul  ge­                           hectare  ş.a.  în  cele  două
           Anul XXXVIII, nr. 9 039  DUMINICA, 7 DECEMBRIE 1986    4 pagini — 54 bani     neral  al  partidului,  la  ma­                       unităţi  administrarea  în­
                                                                                         rea  adunare  populară  pri­   C.U.A.S.C. ILIA        grăşămintelor  trebuie  mult
                                                                                         lejuită   de   sărbătorirea                           grăbită.
                                                                                         „Zilei  recoltei"  —  coopera­                          Singura  unitate  unde  nu
                 Un etalon ... in creştere                                               torii,  mecanizatorii  şi  spe­  în  ce  priveşte  administra­  s-a  fertilizat  încă  nimic
                                                                                                                    ne,  Lăsău  —  600  tone  ş.a.
                                                                                                                                               este  Cooperativa  agricolă
                                                                                         cialiştii  din  unităţile  ce
                                                                                         aparţin  C.U.A.S.C.  Ilia  se   rea  îngrăşămintelor  natu­  de  producţie  din  Zam.  F.
          Opinia  tînărului  inginer   mativ  40  la  sută  din  pro­  lucrul  la  rearmarea  şi  re­  preocupă   de   fertilizarea   rale   merită   evidenţiată   adevărat  că  unitatea  nu
        Niculae  Vulpe,  şeful  sec­  ducţie   se   pierdea   din   profilarea  galeriilor.  De  a-   naturală  a  suprafeţelor  de   preocuparea   conducerilor   are  bovine  şi,  deci,  nu  dis­
        torului  I,  din  întreprinde­  pricina  fluxului  principal   semenea,  în  cărbune,  la   teren  ce  vor  fi  cultivate  în   cooperativelor  agricole  din   pune  de  cantităţi  mari  de
        rea  minieră  Petrila,  refe­  de  transport,  aflat  în  „cus­  activitatea  propriu-zisă  de   primăvara viitoare.  Roşcani,   Răduleşti,   Teiu   îngrăşăminte  naturale.  Ea
        ritoare  la  ceea  ce  înseam­  todia"  sectorului  VII,  sec­  extracţie  a  fost  constituită   Bine  s-a  acţionat  şi  se   şi  Lăsău  care  mobilizează   are  "însă  un  mare  efectiv
        nă  „unitatca-etalon"  este   toarele  de  producţie  consi-   brigada  lui  Mihai  Ignat,   acţionează  în  această  di­  zilnic  la  această  lucrare   de  oi.  Dar  saivanele  încă
        sintetizată  astfel  :  „Cărbu­  derîndu-se  doar  beneficiari   care  foloseşte  o  tehnologie   recţie  la  Asociaţia  econo­  un  mare  număr  de  coope­  n-au  fost  curăţate.  Este
        nele  extras  —  iată  elemen­  ai...  proastei  sale^  funcţio­  nouă  de  lucru  pentru  ex­  mică  intercooperatistă  de   ratori.  Ca  urmare  al  aces­  vremea  să  se  acţioneze  şi
        tul  concret  şi  convingător   nalităţi.   Lucrurile   s-au   tracţia  cărbunelui  în  stra­  la  Ilia,  unde  au  fost  trans­  tui  fapt,  au  fost  fertilizate   aici  pentru  scoaterea  gu­
        care  dă  adevărata  măsură   schimbat  radical  astăzi.  Cu   tul  5,  folosind  metoda  ta­  portate  în  cîmp  5  300  tone   mari  suprafeţe  de  teren,   noiului  şi  împrăştierea  lui
        a   calităţii   oamenilor   şi   forţe  umane  şi  materiale   vanului  artificial  de  re­  îngrăşăminte  naturale,  fer-   în  aceste  zile  se  lucrează   pe  terenurile  ce  urmează
        muncii  noastre.  Un  etalon   de  la  toate  sectoarele  s-a   zistenţă  şi  susţinerea  in­  tilizîndu-se  peste  150  ha.   la  transportul  îngrăşămin­  a  se  cultiva  în  primăvara
        aparte  ;  noi  facem  tot  po­  trecut   la   rearmarea   şi   dividuală  cu  stîlpi,  ceea   La  A.E.I.  Grind  însă  au   telor  naturale  la  cooperati­  viitoare  cu  cartofi.  în  a-
        sibilul  ca  scala  lui  de  va­  planarea  tuturor  galeriilor   ce  a  condus  la  transforma­  fost  duse  în  cîmp  doar  810   vele  agricole  din  Burjuc,   ceastă  direcţie  trebuie  să
        lori  să  crească  mereu.  Nu­  în  care  erau  montate  ben­  rea   abatajului   cameră   tone  gunoi  de  grajd,  ferti-   Sîrbi,  Ohaba  ş.a.  în  une­  intervină  comitetul  comu­
         mai  aşa,  prin  creşterea                            155  A  în  frontal,  cu  pro­  lizîndu-se  30  ha.  Activita­  le  unităţi,  dacă  transpor­  nal  de  partid  şi  consiliul
        cantităţilor   de   cărbune   zile  principale  de  trans­  ducţii  zilnice  care  depă­  tea  trebuie,  deci,  intensi­  tul  merge  bine,  împrăştie-   popular din Zam.
        poate  fi  argumentată  stră­  port,  înlocuindu-se  şi  echi-   şesc 100 tone.  ficată  în  unitatea  respec­  rea  gunoiului  este  încă
        dania  noastră  de  a  ne  în­  pindu-se  complet  porţiuni   Pentru  creşterea  indice­  tivă.             lentă.  La  C.A.P.  Burjuc,         TRAIAN BONDOR
        scrie  în  rîndul  colectivelor   apreciabile  de  bandă-  Aşa   lui  de  utilizare  a  utilaje­
        de  frunte  ale  mineritului   se  face  că,  la  începutul   lor  (transportoare  de  benzi
        din Valea Jiului".          lunii  noiembrie  a.c.,  sec­  şi  cu  racleţi)  s-a  hotărît
          De  înţeles  această  do­  torul  VII  a  putut  prelua   crearea,  în  fiecare  schimb,                   Azi se deschid în judeţ
         rinţă  exprimată  de  şeful  integral  producţia  extrasă  a  cîte  unei  echipe  „servi­
                                                              ce",  pentru  revizie  şi  în­           „Zilele filmului la sate                          a
                                                              treţinere,  care  completea­
                                                              ză   activitatea   de   bază     Azi,  se  deschide  ediţia  a  XXX-a,  ju­  geto-dacilor,  600  de  ani  de  la  urcarea
                                                              executată  de  o  altă  nouă   biliară,  a  tradiţionalei  manifestări  de  pe  tronul  Ţării  Româneşti  a  lui  Mircea
                                                              brigadă,  specializată  în  re­
                                                              paraţii,  condusă  de  Vasi-   cultură  cinematografică  „Zilele  filmu­  cel  Mare,  amplele  rezonanţe  internaţio­
                                                                                                                                  nale  alo  politicii  dc  pace  promovate  de
                                                              le Gheorghescu.               lui  la  sate".  Parte  integrantă  a  Festiva­  România  socialistă,  de  preşedintele  său,
                                                                                            lului  naţional  „Cîntarea  României",  ac­
         sectorului,  mai  cu  seamă   din toate sectoarele de pro­  Sînt  doar  cîteva  măsuri   ţiunea  „Zilele  filmului  la  sate"  a  cres­  tovarăşul  Nicolae  Ceauşescu.  Vor  rula
         dacă  se  are  în  vedere  fap­  ducţie.             în  scopul  creşterii  produc­  cut  an  de  an  în  amploare  şi  eficienţă,  secvenţe  din  filmele  „Burebista",  „Co­
         tul  că,  pînă  luna  trecută,   Cu  o  singură  măsură  nu   ţiei,  a  căror  aplicare  a   contribuind,  alături  de  alte  mijloace  e-  lumna",  „Mihai  Viteazul",  „Al  patriei
         minerii  de  aici  înscriau  —   se  putea  face  însă  pro­  fost  posibilă  datorită  aten­  ducaţionale,  la  formarea  omului  nou,  erou între eroi".
         cu  o  nedorită  regularitate   ducţie  la  nivelul  planului,   ţiei  acordate  factorului  de­  dovedindu-se  o  modalitate  eficientă  dc   în  judeţ  vor  mai  avea  loc  simpozioa­
         —  semnul  minus  în  drep­  nici  măcar  în  sectorul  I.   cisiv  —  omul.  Numai  în   educaţie  patriotică,  revoluţionară,  ma-  ne  —  „Partidul  —  Patria  —  Poporul.  E-
         tul  indicatorului  produc­  Problemele-cheie  de  rezol­  noiembrie  au  fost  înca­  terialist-ştiinţifică,  în  spiritul  normelor  poca  Nicolae  Ceauşescu  —  perioada  cea
         ţie  fizică.  Este  adevărat,   vat  pentru  creşterea  sub­  draţi  în  sectorul  I  40  de   de etică şi echitate socialistă.  mai  fertilă  ci  ia  istoria  milenară  a  pa­
         abatajele  din  sectorul  1   stanţială  a  cantităţilor  de   oameni,  repartizaţi  în  bri­  Deschiderea  festivă  la  nivelul  jude­  triei"  (Geoagiu);  „P.C.R.  —  centrul  vi­
         sînt  răsfirate  pe  patru  ori­  cărbune  extras  se  refereau   găzile  cele  mai  bune,  cum   ţului  are  loc  la  Sarmizegetusa,  unde,  în  tal  al  naţiunii  noastre  socialiste"  (Ba-
                                                              sînt  cele  conduse  do  Şte­
         zonturi,  într-o  zonă  întin­  la   asigurarea   liniei   de   fan  Purice,  Ludovic  Fiiiop,   cadrul  unui  simpozion,  vor  fi  evocate  ru);  „Comunistul  —  militant  revoluţio­
         să  în  plan  orizontal,  cu   front,  întreţinerea  utilaje­  Ion  Ciubotaru,  Ştefan  Do-   evenimente  importante  ale  istoriei  po­  nar,  model  al  noii  personalităţi  umane"
         manifestări   deosebite   de   lor  şi  încadrarea  corespun­  rofte.  De  asemenea,  recent   porului român — 2 500 de ani de la pri­  (Burjuc)  —,  dezbateri,  interviuri  cine­
                                                                                            mele lupte pentru independenţă ale
         presiune,  Care  necesită  un   zătoare  cu  personal  mun­  s-a  deschis  un  curs  de  ca­                             matografice.
         număr  sporit  de  posturi   citor.  Toate  au  fost  rezol­  lificare  în  meseria  de  mi­
                                   vate „din mers".
         pentru  întreţinerea  lucră­                         ner,  cu  24  de  cursanţi.  Ce
         rilor   miniere.   Procedînd   Alături  de  mai  vechile   arată...  etalonul  ?  O  creş­
                                   brigăzi  conduse  de  Dorni-   tere,  prima  în  acest  an,  a
         însă  la  o  analiză  atentă,                                                      Atelierul  reparaţii  ma­               ÎN ZIARUL DE AZI ;
                                                                                           şini  electrice  al  c.  S.
         detaliată,  şi  obiectivă  a   nic  Bcrczi  şi  Mihai  Ior-   producţiei  de  cărbune  (şi   „Victoria"  călău.  Alături
         cauzelor  '.Care  au  generat   dăchel,  la  începutul  lunii   am  fost  asiguraţi  că  viitoa­  de   Iosil   Nagy,   tînăru!   Bl Preocupare statornică pentru aplicarea în viaţă
                                   noiembrie  a  mai  fost  în­  rele  luni  şi  ani  nu  o  vor
         nerealizarea   planului   de   fiinţată  o  brigadă,  coor­  consemna  ca  pe  o  excep­  practicant   Adrian   Bog-   a propunerilor oamenilor muncii
                                                                                           dan  de  la  liceul  metalur­
         extracţie  în  nouă  luni  ale   donată  de  Ştefan  Rotam,   ţie),  de  300  tone  peste   gic  din  Călan  descifrează   EH Argumente pentru pretenţii mai mari
         anului,  noua  conducere  a   pentru  avansarea  mai  ra­  prevederile   lunii   noiem­  primele  noţiuni  în  mese­  ■ MOZAIC DUMINICAL
         întreprinderii  şi  cea  a  sec­  pidă  a  lucrărilor  de  pregă­  brie.          rie.  Se  finalizează'  roto­
                                                                                           rul  unul  motor  de  132
         torului  au  d  e s c o  p  e r i t    tiri  în  straturile  5,  6  şi.9,         kW.
        „punctul  critic"  :  aproxi­  după care se va continua        MIRCEA DIACONU      Foto N. GHEORGHIU
                                                                                                                                               cu  pricepere  de  Valerla  Bl-
                                                                                                                                               can şl Elena Ursu.
                                                                                                                                                 gj  PUNCTE  DE  PRELUA­
               Sta fata generaţiilor                                                                                                           RE.  Pentru  a  facilita  preda­
               J               1/           _V                                                                                                 rea  la  fondul  centralizat  al
                                                                                                                                               statului  —  de  către  gospo­
                                                                                                                        n  DEZBATERE.  Casa  de   dăriile  populaţiei  —  a  pro­
                se predă din mers                                                                                      cultură  din  Deva  a  fosl  gaz­  duselor  âgroalimentare  con­
                                                                                                                                               tractate,  Biroul  executiv  al
                                                                                                                       da  unei  interesante  şi  edu­
                                                                                                                       cative  dezbateri:  „Ecoul  ac­  Consiliului  popular  Călan  a
             Este  cunoscută  îndeobşte   ani  şi  ani  de  elorturi  —   \                                            ţiunii  de  pace  a  României  înfiinţat  cile  un  punct  de
                                                                                                                                               preluare  în  fiecare  din  cele
           stăruinţa   minerilor   pentru  remarca   inginerul   loan                                                  socialiste  in  presa  interna­  11  sate  aparţinătoare  oraşu­
                                                                                                                       ţională".  Acţiunea,  Ia  care
           a  smulge  pămintului  ceea  Stănculescu,   directorul   u-                                                 au   participat   oameni   ai   lui.  La  Streisîngeorgiu  func­
                                                                                                                                               ţionează,  în  plus,  şi  o  bază
            ce  el  ţine  cu  otita  străş­  niiăfii,   unul   dintre   aceia                                          muncii  din  unităţi  economi­  de preluare a animalelor.
                                                                                                                       ce  şl  instituţii  ale  munici­
           nicie  in  adincuri.  Este  ştiut   care,  cu  peste  20  de  ani
                                                                                                                                                 0  LA  ODIHNA  ŞI  TRA­
           şi  faptul  că  a  munci  in   in  urmă  au  participat  la                                                 piului  a  evidenţiat  noua  ini­  TAMENT.  Numeroşi  siderur-
                                                                                                                       ţiativă  de  pace  a  Romănici,
            Ironturile  de  lucru  ale  mi­  săparea  primului  puţ.  Avem                                             măsurile  concrete  de  redu­  gişti  de  Ia  C.S.  Hunedoara
            nei  presupune  astăzi  un  oameni  care  ştiu  ce  în­                                                    cere  cu  5  la  sută,  încă  în   şi-au  petrecut  şi  anul  aces­
                                                                                                                       acest  an,  a  armamentelor,   ta  concediile  de  odihnă  în
            important  volum  de  gindi-  seamnă  să  te  baţi  cu  mun­                                               efectivelor   şi   cheltuielilor   frumoaso  staţiuni   balneo­
           re.  Mai  puţin  sint  cunoscu­  tele,  oameni  care  şi-au  iă                                             militare.               climaterice   din   ţară.   I.a
            te  însă  permanentele  cău­  cut  o  adevărată  credinţă                                                                          Tuşnad,   Amara,   llerculane,
                                                         ă\
        -i  tări  şi  strădanii  ce  se  fac  din  a  împărtăşi  din  tena                                               g|   TIJEI   „R“.   Oamenii   Vatra   Dornei,   Moneasa,
                                                                                                                       muncii  din  I.M.  Hunedoara
            pentru  a  se  asigura  schim­  citalea  şi  îndirjirea  cu  ca-  i                                        —  semnatari  de  prestigiu  ai   Ogna-Şugatag,  Vaţa  -  Băi,
                                                                                                                                               Geoagiu-Băi,  precum  şi  pe
            bul  de  miine.  Şi,  ceea  ce  re  au  învins  muntele.  Cu  J                                            minereului   de  fier  româ­  litoralul   Mării   Negre,   la
            se  lace  astăzi  la  Mina  De­  sprijinul  acestora  creştem  ]                                           nesc  —  se  pot  mituiri  cu  un
                                                                                                                       bilanţ  foarte  bun  şi  pe  linia  Prislop  şi  cinciş,  siderurgiş-
            va  in  această  direcţie  nu-l  şi  pregătim  schimbul  nos-'i                                            celor  „3  R“.  I)e  pildă,  Ia  a-   tii  şi  familiile  lor  au  trăit
            cu  nimic  mai  prejos  decîl  tru de miine".                                                              lamă,  aluminiu  şi  corpuri   zile de neuitat.  l
           insăşi lupta cu muntele.   Adevărul  este  că  la  mi-  )                                                   abrazive,   sarcinile   anuale   B3  CINEGETICA.  De  Ia  ju­
              Este  tonifiant  să-i  vezi  şi  na  Deva  munca  de  fiecare  l                                         au  fost  deja  îndeplinite,  iar   mătatea lunii octombrie, cînd  ©
                                                                                                                       la  fier,  cupru  şi  bronz  au                 0
            să-i  asculţi  deopotrivă  pe  zi  înseamnă  şi  cedarea  u-  i                                            fost  recuperate  şi  predate   s-a  deschis  sezonul,  vînăto-
                                                                                                                                                rii  sportivi  din  judeţ  au  do-  1
            virstnici  şi  tineri  abordind  nei  părţi  din  sufletul  şi  i                                          spre  recircuitare  şi  rcfolo-   borît  11  mistreţi.  Au  mai
                                                                                                                       sire  importante  cantităţi  su­                •
            o  asemenea  problematică.  dragostea  minerului  pentru  ţ
                                                                                                                       plimentare  (în  total,  lin  plus   fost  împuşcaţi  30  de  lupi.
            Pentru  că,  realmente,  aici  perpetua  tinereţe  a  minei,  i                                            de 1979,9 tone).         Recent  s-a  încheiat  şi  ac­  I
           pregătirea  viitoarei.  genera­  Există   aici   dovedită   cu                                                                       ţiunea  de  populare  a  ape­ a
                                                                                                                         SI  IN  HAINE  DE  SĂRBĂ­
            ţii  de  mineri  constituie  una  prisosinţă  această  dragos-  1                                                                   lor  judeţului  cu  11  tone   l
                                                                                                                       TOARE.  Aşa  îşi  întimpină
            dintre  laturile  esenţiale  ale  te.  Argumente  pot  ii  intil-  ^                                                                puieţi de peşti.
                                                                                                                       cumpărătorii  magazinul  ali­                   •
            activităţii  organelor  şi'  or­  nite la iiecare pas. l-am ţ                                              mentar  nr.  9  'din  Deva.
           ganizaţiilor  de  partid,  prac­                                                                            Proaspăt  zugrăvit  şi  ioale-                  t
            tic a întregului colectiv.       VALENTIN NEAGU \                                                          tat  sărbătoreşte,  magazinul                   m
             '„Există,  la  noi,  o  expe­                                                                                                                            ti
                                                                                                                       se  remarcă  şi  prin  hărnicia
            rienţă bună, dobîndită prin  (Continuare in pag. a 2-a)   )                                                lucrătoarelor sale, conduse
                                                           \                                                                                                           i
   16   17   18   19   20   21   22   23   24   25   26