Page 21 - Drumul_socialismului_1986_12
P. 21
L A Z I I N A G R I C U L T U R A
PROLETAR! DIN TOATE TARILE. UNIŢI-VĂ!
Administrarea îngrăşămintelor
naturale trebuie intensificată
Lucrătorii ogoarelor cu Dintre cooperativele a- cele 30 tone gunoi duse în
nosc foarte bine că pă- gricole de producţie, cea cîmp în ultimele zile se
mîntul, pentru a fi cît mai mai mare cantitate de în află în grămezi. La C.A.P.
fertil, are nevoie de un grăşăminte naturale a fost Gurasada s-au administrat
complex de substanţe or transportată la C.A.P. Lă- numai ' 200 tone, îngrăşă
ganice, care să asigure hra puşnic — 1 500 tone — ce minte naturale, mari can
tităţi fiind încă neîmprăş-
ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA MM na necesară plantelor. Por a fost aplicată în totalita . tiate. Aceeaşi situaţie şi
te. Cantităţi mari de gunoi
nind de la acest adevăr,
S I A l C O N S I L I U L U I U L A R J U D E Ţ E A N în lumina sarcinilor şi indi de grajd s-au administrat la C.A.P. Ohaba unde s-au
caţiilor cuprinse în cuvîn- şi la unităţile din Teiu — fertilizat, pînă acum, doar
tarea tovarăşului ' Nicolae 860 tone, Dobra — 650 to- opt hectare, Sîrbi — cinci
Ceauşescu, secretarul ge hectare ş.a. în cele două
Anul XXXVIII, nr. 9 039 DUMINICA, 7 DECEMBRIE 1986 4 pagini — 54 bani neral al partidului, la ma unităţi administrarea în
rea adunare populară pri C.U.A.S.C. ILIA grăşămintelor trebuie mult
lejuită de sărbătorirea grăbită.
„Zilei recoltei" — coopera Singura unitate unde nu
Un etalon ... in creştere torii, mecanizatorii şi spe în ce priveşte administra s-a fertilizat încă nimic
ne, Lăsău — 600 tone ş.a.
este Cooperativa agricolă
cialiştii din unităţile ce
aparţin C.U.A.S.C. Ilia se rea îngrăşămintelor natu de producţie din Zam. F.
Opinia tînărului inginer mativ 40 la sută din pro lucrul la rearmarea şi re preocupă de fertilizarea rale merită evidenţiată adevărat că unitatea nu
Niculae Vulpe, şeful sec ducţie se pierdea din profilarea galeriilor. De a- naturală a suprafeţelor de preocuparea conducerilor are bovine şi, deci, nu dis
torului I, din întreprinde pricina fluxului principal semenea, în cărbune, la teren ce vor fi cultivate în cooperativelor agricole din pune de cantităţi mari de
rea minieră Petrila, refe de transport, aflat în „cus activitatea propriu-zisă de primăvara viitoare. Roşcani, Răduleşti, Teiu îngrăşăminte naturale. Ea
ritoare la ceea ce înseam todia" sectorului VII, sec extracţie a fost constituită Bine s-a acţionat şi se şi Lăsău care mobilizează are "însă un mare efectiv
nă „unitatca-etalon" este toarele de producţie consi- brigada lui Mihai Ignat, acţionează în această di zilnic la această lucrare de oi. Dar saivanele încă
sintetizată astfel : „Cărbu derîndu-se doar beneficiari care foloseşte o tehnologie recţie la Asociaţia econo un mare număr de coope n-au fost curăţate. Este
nele extras — iată elemen ai... proastei sale^ funcţio nouă de lucru pentru ex mică intercooperatistă de ratori. Ca urmare al aces vremea să se acţioneze şi
tul concret şi convingător nalităţi. Lucrurile s-au tracţia cărbunelui în stra la Ilia, unde au fost trans tui fapt, au fost fertilizate aici pentru scoaterea gu
care dă adevărata măsură schimbat radical astăzi. Cu tul 5, folosind metoda ta portate în cîmp 5 300 tone mari suprafeţe de teren, noiului şi împrăştierea lui
a calităţii oamenilor şi forţe umane şi materiale vanului artificial de re îngrăşăminte naturale, fer- în aceste zile se lucrează pe terenurile ce urmează
muncii noastre. Un etalon de la toate sectoarele s-a zistenţă şi susţinerea in tilizîndu-se peste 150 ha. la transportul îngrăşămin a se cultiva în primăvara
aparte ; noi facem tot po trecut la rearmarea şi dividuală cu stîlpi, ceea La A.E.I. Grind însă au telor naturale la cooperati viitoare cu cartofi. în a-
sibilul ca scala lui de va planarea tuturor galeriilor ce a condus la transforma fost duse în cîmp doar 810 vele agricole din Burjuc, ceastă direcţie trebuie să
lori să crească mereu. Nu în care erau montate ben rea abatajului cameră tone gunoi de grajd, ferti- Sîrbi, Ohaba ş.a. în une intervină comitetul comu
mai aşa, prin creşterea 155 A în frontal, cu pro lizîndu-se 30 ha. Activita le unităţi, dacă transpor nal de partid şi consiliul
cantităţilor de cărbune zile principale de trans ducţii zilnice care depă tea trebuie, deci, intensi tul merge bine, împrăştie- popular din Zam.
poate fi argumentată stră port, înlocuindu-se şi echi- şesc 100 tone. ficată în unitatea respec rea gunoiului este încă
dania noastră de a ne în pindu-se complet porţiuni Pentru creşterea indice tivă. lentă. La C.A.P. Burjuc, TRAIAN BONDOR
scrie în rîndul colectivelor apreciabile de bandă- Aşa lui de utilizare a utilaje
de frunte ale mineritului se face că, la începutul lor (transportoare de benzi
din Valea Jiului". lunii noiembrie a.c., sec şi cu racleţi) s-a hotărît
De înţeles această do torul VII a putut prelua crearea, în fiecare schimb, Azi se deschid în judeţ
rinţă exprimată de şeful integral producţia extrasă a cîte unei echipe „servi
ce", pentru revizie şi în „Zilele filmului la sate a
treţinere, care completea
ză activitatea de bază Azi, se deschide ediţia a XXX-a, ju geto-dacilor, 600 de ani de la urcarea
executată de o altă nouă biliară, a tradiţionalei manifestări de pe tronul Ţării Româneşti a lui Mircea
brigadă, specializată în re
paraţii, condusă de Vasi- cultură cinematografică „Zilele filmu cel Mare, amplele rezonanţe internaţio
nale alo politicii dc pace promovate de
le Gheorghescu. lui la sate". Parte integrantă a Festiva România socialistă, de preşedintele său,
lului naţional „Cîntarea României", ac
sectorului, mai cu seamă din toate sectoarele de pro Sînt doar cîteva măsuri ţiunea „Zilele filmului la sate" a cres tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Vor rula
dacă se are în vedere fap ducţie. în scopul creşterii produc cut an de an în amploare şi eficienţă, secvenţe din filmele „Burebista", „Co
tul că, pînă luna trecută, Cu o singură măsură nu ţiei, a căror aplicare a contribuind, alături de alte mijloace e- lumna", „Mihai Viteazul", „Al patriei
minerii de aici înscriau — se putea face însă pro fost posibilă datorită aten ducaţionale, la formarea omului nou, erou între eroi".
cu o nedorită regularitate ducţie la nivelul planului, ţiei acordate factorului de dovedindu-se o modalitate eficientă dc în judeţ vor mai avea loc simpozioa
— semnul minus în drep nici măcar în sectorul I. cisiv — omul. Numai în educaţie patriotică, revoluţionară, ma- ne — „Partidul — Patria — Poporul. E-
tul indicatorului produc Problemele-cheie de rezol noiembrie au fost înca terialist-ştiinţifică, în spiritul normelor poca Nicolae Ceauşescu — perioada cea
ţie fizică. Este adevărat, vat pentru creşterea sub draţi în sectorul I 40 de de etică şi echitate socialistă. mai fertilă ci ia istoria milenară a pa
abatajele din sectorul 1 stanţială a cantităţilor de oameni, repartizaţi în bri Deschiderea festivă la nivelul jude triei" (Geoagiu); „P.C.R. — centrul vi
sînt răsfirate pe patru ori cărbune extras se refereau găzile cele mai bune, cum ţului are loc la Sarmizegetusa, unde, în tal al naţiunii noastre socialiste" (Ba-
sînt cele conduse do Şte
zonturi, într-o zonă întin la asigurarea liniei de fan Purice, Ludovic Fiiiop, cadrul unui simpozion, vor fi evocate ru); „Comunistul — militant revoluţio
să în plan orizontal, cu front, întreţinerea utilaje Ion Ciubotaru, Ştefan Do- evenimente importante ale istoriei po nar, model al noii personalităţi umane"
manifestări deosebite de lor şi încadrarea corespun rofte. De asemenea, recent porului român — 2 500 de ani de la pri (Burjuc) —, dezbateri, interviuri cine
mele lupte pentru independenţă ale
presiune, Care necesită un zătoare cu personal mun s-a deschis un curs de ca matografice.
număr sporit de posturi citor. Toate au fost rezol lificare în meseria de mi
vate „din mers".
pentru întreţinerea lucră ner, cu 24 de cursanţi. Ce
rilor miniere. Procedînd Alături de mai vechile arată... etalonul ? O creş
brigăzi conduse de Dorni- tere, prima în acest an, a
însă la o analiză atentă, Atelierul reparaţii ma ÎN ZIARUL DE AZI ;
şini electrice al c. S.
detaliată, şi obiectivă a nic Bcrczi şi Mihai Ior- producţiei de cărbune (şi „Victoria" călău. Alături
cauzelor '.Care au generat dăchel, la începutul lunii am fost asiguraţi că viitoa de Iosil Nagy, tînăru! Bl Preocupare statornică pentru aplicarea în viaţă
noiembrie a mai fost în rele luni şi ani nu o vor
nerealizarea planului de fiinţată o brigadă, coor consemna ca pe o excep practicant Adrian Bog- a propunerilor oamenilor muncii
dan de la liceul metalur
extracţie în nouă luni ale donată de Ştefan Rotam, ţie), de 300 tone peste gic din Călan descifrează EH Argumente pentru pretenţii mai mari
anului, noua conducere a pentru avansarea mai ra prevederile lunii noiem primele noţiuni în mese ■ MOZAIC DUMINICAL
întreprinderii şi cea a sec pidă a lucrărilor de pregă brie. rie. Se finalizează' roto
rul unul motor de 132
torului au d e s c o p e r i t tiri în straturile 5, 6 şi.9, kW.
„punctul critic" : aproxi după care se va continua MIRCEA DIACONU Foto N. GHEORGHIU
cu pricepere de Valerla Bl-
can şl Elena Ursu.
gj PUNCTE DE PRELUA
Sta fata generaţiilor RE. Pentru a facilita preda
J 1/ _V rea la fondul centralizat al
statului — de către gospo
n DEZBATERE. Casa de dăriile populaţiei — a pro
se predă din mers cultură din Deva a fosl gaz duselor âgroalimentare con
tractate, Biroul executiv al
da unei interesante şi edu
cative dezbateri: „Ecoul ac Consiliului popular Călan a
Este cunoscută îndeobşte ani şi ani de elorturi — \ ţiunii de pace a României înfiinţat cile un punct de
preluare în fiecare din cele
stăruinţa minerilor pentru remarca inginerul loan socialiste in presa interna 11 sate aparţinătoare oraşu
ţională". Acţiunea, Ia care
a smulge pămintului ceea Stănculescu, directorul u- au participat oameni ai lui. La Streisîngeorgiu func
ţionează, în plus, şi o bază
ce el ţine cu otita străş niiăfii, unul dintre aceia muncii din unităţi economi de preluare a animalelor.
ce şl instituţii ale munici
nicie in adincuri. Este ştiut care, cu peste 20 de ani
0 LA ODIHNA ŞI TRA
şi faptul că a munci in in urmă au participat la piului a evidenţiat noua ini TAMENT. Numeroşi siderur-
ţiativă de pace a Romănici,
Ironturile de lucru ale mi săparea primului puţ. Avem măsurile concrete de redu gişti de Ia C.S. Hunedoara
nei presupune astăzi un oameni care ştiu ce în cere cu 5 la sută, încă în şi-au petrecut şi anul aces
acest an, a armamentelor, ta concediile de odihnă în
important volum de gindi- seamnă să te baţi cu mun efectivelor şi cheltuielilor frumoaso staţiuni balneo
re. Mai puţin sint cunoscu tele, oameni care şi-au iă militare. climaterice din ţară. I.a
te însă permanentele cău cut o adevărată credinţă Tuşnad, Amara, llerculane,
ă\
-i tări şi strădanii ce se fac din a împărtăşi din tena g| TIJEI „R“. Oamenii Vatra Dornei, Moneasa,
muncii din I.M. Hunedoara
pentru a se asigura schim citalea şi îndirjirea cu ca- i — semnatari de prestigiu ai Ogna-Şugatag, Vaţa - Băi,
Geoagiu-Băi, precum şi pe
bul de miine. Şi, ceea ce re au învins muntele. Cu J minereului de fier româ litoralul Mării Negre, la
se lace astăzi la Mina De sprijinul acestora creştem ] nesc — se pot mituiri cu un
bilanţ foarte bun şi pe linia Prislop şi cinciş, siderurgiş-
va in această direcţie nu-l şi pregătim schimbul nos-'i celor „3 R“. I)e pildă, Ia a- tii şi familiile lor au trăit
cu nimic mai prejos decîl tru de miine". lamă, aluminiu şi corpuri zile de neuitat. l
insăşi lupta cu muntele. Adevărul este că la mi- ) abrazive, sarcinile anuale B3 CINEGETICA. De Ia ju
Este tonifiant să-i vezi şi na Deva munca de fiecare l au fost deja îndeplinite, iar mătatea lunii octombrie, cînd ©
la fier, cupru şi bronz au 0
să-i asculţi deopotrivă pe zi înseamnă şi cedarea u- i fost recuperate şi predate s-a deschis sezonul, vînăto-
rii sportivi din judeţ au do- 1
virstnici şi tineri abordind nei părţi din sufletul şi i spre recircuitare şi rcfolo- borît 11 mistreţi. Au mai
sire importante cantităţi su •
o asemenea problematică. dragostea minerului pentru ţ
plimentare (în total, lin plus fost împuşcaţi 30 de lupi.
Pentru că, realmente, aici perpetua tinereţe a minei, i de 1979,9 tone). Recent s-a încheiat şi ac I
pregătirea viitoarei. genera Există aici dovedită cu ţiunea de populare a ape a
SI IN HAINE DE SĂRBĂ
ţii de mineri constituie una prisosinţă această dragos- 1 lor judeţului cu 11 tone l
TOARE. Aşa îşi întimpină
dintre laturile esenţiale ale te. Argumente pot ii intil- ^ puieţi de peşti.
cumpărătorii magazinul ali •
activităţii organelor şi' or nite la iiecare pas. l-am ţ mentar nr. 9 'din Deva.
ganizaţiilor de partid, prac Proaspăt zugrăvit şi ioale- t
tic a întregului colectiv. VALENTIN NEAGU \ tat sărbătoreşte, magazinul m
'„Există, la noi, o expe ti
se remarcă şi prin hărnicia
rienţă bună, dobîndită prin (Continuare in pag. a 2-a) ) lucrătoarelor sale, conduse
\ i