Page 22 - Drumul_socialismului_1986_12

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISA

Folosindu-se de cadrul re 131 sînt de competenţa centrale. între propunerile
larg democratic creat de organelor centrale, 348 de mai importante soluţionate
Frontul Democraţiei şi U- competenţa organelor ju­ pînă în prezent, sau aflate
nitălii Socialiste, oamenii deţene, iar 3 594 de cea a în curs de soluţionare, se
muncii din judeţul nostru organelor locale. numără : îmbunătăţirea a-
participă activ la soluţio­ Acţionîndu-se în spiritul limentării cu apă a muni­
narea problemelor dezvol­ indicaţiilor date, 2 900 de cipiului Deva şi oraşelor
tării economico-socialc şi propuneri au fost transpu- Haţeg, Căian şi Simeria,
culturale. Una dintre for­ precum şi a oraşelor din
mele de participare o re­ Valea Jiului, pînă la sfîr-
prezintă propunerile pe ca­ Din activitatea şitul anului curent urmînd
re le-au făcut în timpul a se termina captarea de
campaniei electorale din F.D.U.S. la Braia—Lupeni şi dubla­
martie 1985, precum şi cu rea, în 1987, a capacităţi­
prilejul adunărilor cetăţe­ lor staţiei de la Valea de
neşti ce au avut loc în se în viaţă, dintre care 38 Peşti, darea în folosinţă a
toate localităţile judeţului, erau de competenţa orga­ spitalului cu 450 de paturi
propuneri menite să asigu­ nelor centrale, 250 judeţe­ şi policlinică la Deva şi' a I.F.L. Deva, secţia de mobilă Nâlaţi. Cu pricepere şi migală, furnirul este aşlcr-
re mobilizarea largă a re­ ne, iar peste 2 600 — ale celui cu 250 de paturi de aut peste piesele de mobilier de către harnicele lucrătoare din atelierul de ziţuit furnir,
zervelor materiale şi uma­ organelor locale. la Orăştic şi multe altele. condus de SevasUţa Clcp.
ne la înfăptuirea sarcini­ Un însemnat număr de De asemenea, sînt aviza­
lor ce revin judeţului din propuneri, îndeosebi din­ te sau în curs de efectua­
hotărîrile Congresului a) tre cele de competenţa or­ re alte lucrări de marc
XlII-lea al partidului. ganelor centrale şi jude­ însemnătate, printre care Argumente pentru pretenţii mai mari
în timpul campaniei e- ţene, au fost analizate şi modernizarea transportu­
lectorale, precum şi în a- cuprinse spre rezolvare in lui în comun în munici­ într-o discuţie recentă fost antrenate în aseme­ Dobra şi satele aparţină­
dunările cetăţeneşti care actualul cincinal. O bună piile Deva, Hunedoara şi cu factori de' răspundere nea activitate toate forţele toare nu are cine să-ţi re­
au avut loc după alegeri, parte dintre acestea au fost Petroşani, termoficarea o- din comuna Dobra despre , stabilite prin lege şi exis­ pare un pantof sau un
oamenii muncii au prezen­ avizate favorabil de către raşului Simeria, realizarea înfăptuirea programului de tente pe raza comunei. Pe harnaşament pentru cai,
tat 4073 propuneri, din ca­ ministere şi alte organe la Lupeni a unui spital cu dezvoltare în acest cinci­ locuitor, se realizează la un butoi sau o roată de
dispensar policlinic, regu­ nal a producţiei de indus- nivelul anului în curs, , căruţă. Şi au existat ase­
larizarea nurilor Dobra şi ţrie mică şi prestărilor de prin toate sistemele, circa menea meşteşuguri pe te­
Mindria colectivului Galbena etc. Mulle din servicii, tovarăşa Eugenia 3 000 lei, din care doar ritoriul comunei, cum bine
propunerile de competen­
circa 500 lei prestaţii de
spunea primarul. Tată doar
Lazăr, primarul comunei,
ţă judeţeană şi locală s-au conchidea: „Trebuie să servicii. Şi din acest punct o parte din rezervele ne­
materializat în importante facem mai mult. Trebuie de vedere comuna Dobra utilizate pentru a ridica
a secţia de transport este nevoie de multă pri­
L auto din cadrul cepere. Sînt harnici şi cu lucrări edilitar-gospodă- să recunoaştem că nu am se situează între comune­ valoarea prestaţiilor de
reşti, cum sînt reparaţii şi
S.U.C.T. Petroşani lu­ Iniţiativă. Le place munca, întreţineri de drumuri, a- epuizat toate posibilităţile. le cu rezultate .bune. servicii pe locuitor.
crează mulţi tineri din ba­ s-qu integrat foarte repe­ menajări de zone turistice, Dobra a fost o comună, Comuna a realizat la ca­
zinul carbonifer al Văii de in colectivul nostru şi locuri de agrement şi de prin tradiţie, a meseriaşi­ pitolul investiţii din con­
Jiului, care prin munca lor sint preţuiţi şi respectaţi joacă pentru copii, plan­ lor, dar multe dintre me­ Valorificarea tribuţia în bani a locuito­
de zi cu zi îşi aduc con­ pe măsura faptelor de ca­ tări de arbori şi arbuşti, seriile practicate cândva şi rilor o scrie de lucruri
tribuţia • la desfăşurarea re dau dovadă. Sint, in a- precum şi unele lucrări de necesare şi azi s-au pier­ resurselor locale — frumoase. Le-a realiz'
normală a activităţii eco­ celaşi timp, buni şi nedes­ îmbunătăţiri funciare. dut". temelia dezvoltării meseriaşi constructori. /în­
nomice in această zonă a părţiţi prieteni, cu bun Ce are astăzi Dobra ca industriei mici cadraţi în sistemele de
judeţului. Vă propunem simţ faţă de colegi. Pe de Analiza transpunerii în industrie mică şi activităţi care aminteam. Dar dacă
astăzi să faceţi cunoştinţă altă parte, se consultă şi viaţă a propunerilor pre­ prestatoare de servicii ? e vorba să fie satisfăcute
cu doi dintre ei - Victor se sprijină reciproc, rezol­ zentat; de oamenii muncii Are pe teritoriu trei siste­ cu aceleaşi forţe şi «ero­
Mitrache şi Florin lleş, me­ vă cu succes probleme de în campania electorală şi me care organizează acti- La C.A.P. Roşcani s-a rile populaţiei nu st-'-mai
canici auto —, tineri care, mecanică auto de mare în adunările cetăţeneşti tivităţi : cooperaţia de pro­ încercat să se dezvolte poate. De unde şi ne­
deşi au o vechime pe „sta­ complexitate tehnică. In relevă faptul că un impor­ ducţie, achiziţii şi desfa­ activitatea de producere a voia dezvoltării activităţi­
tul de plată" al secţiei de „contul" lor sint trecute tant număr dintre acestea cerea mărfurilor, coopera­ împletiturilor de nuiele şi lor prestatoare cu profil
numai un an de zile, se curent reparaţii la motoa­ nu sînt încă soluţionate, ţia agricolă de producţie s-a amenajat o crescătorie de construcţii.
bucură de unanime apre­ re, pompe de injecţie, cu­ ceea ce impune atenţie „şi consiliul popular. Prin de păstrăv. Crescătoria n- în comună sînt mulţi
cieri, de stima şi ‘încrede­ tii de viteză, reglaje la sporită atît din partea duce venituri coopera­ meseriaşi autorizaţi pentru
rea acestui harnic colectiv diferite motoare, alte lu­ consiliilor populare, • cît şi raportare la situaţia din tivei, dar împletiturile au diverse meserii, prin care,
muncitoresc. crări care reclamă o bună a unor organe judeţene de alte comune se poate a- sucombat. Mult timp s-a organizaţi într-unul din
La fel ca mulţi alţi ti­ p r e g ă t i r e profesională. stat. precia că la Dobra au luptat conducerea C.A.P sistemele amintite, s-ar pu­
neri din patria noastră, De -am avea cit mai mulţi să lichideze stocul de co­ tea dezvolta activitatea de
Victor şi Florin, preţuind oameni ca Victor şi Flo­ şuri pe carc-1 acumulase industrie mică şi prestăn
munca, invăţind şi-au insu- rin... — de ce credeţi ? — pen­ de servicii. Ei însă trebuie
şit în scurtă vreme o me­ Tineri cu care colectivul tru că preţul de desface­ atraşi în aceste activităţi.
serie frumoasă, iar acum secţiei auto a S.U.C.T. Pe­ Ştafeta generaţiilor re şi normele de plată De asemenea. Cooperativa
participă cu întreg elanul troşani se mindreşte. Doi a cooperatorilor i s-au sta­ agricolă din Dobra produ­
şi romantismul specific ti­ tineri. Victor Mitrache şi bilit abia după ce produ­ ce ardei pentru boia. De
nereţii la opera creatoare Florin lleş, care au cres­ l se predă din mers cătorii n-au mai vrut să ce nu ar produce şi bo-
de bunuri materiale pen­ cut in cultul muncii şi al \ audă de acea activitate iaua ?
tru societate. Pe cei doi ii dragostei de ţară, de via­ (o acumulată şi argumen- \ care reuşea doar să le i- Iată suficiente argumen­
uneşte, înaintea oricăror ţă, au beneficiat de con­ \ (Urmare din pag. 1) tată prin rezultatele obţi- l inobilizeze valori. Aşa s-a te pe care se interne
argumente, dragostea pen­ diţiile minunate asigurate l ------------------------------ întîmplat şi cu paleţii fa­ afirmaţia că faţă de <j-
nuîe de Nicolae Stanca, i
tru ceea ce iac, pentru de Partidul Comunist Ro­ ţ văzut, nu o dată, pe tine- şef de sector la mina Mun- 1 bricaţi la C.A.P. Roşeam bilităţilc comunei L„ora,
meseriile lor, rostul lor mân tuturor tinerilor pa- şi C.A.P. Răduieşti. - pretenţiile sînt mai mari.
fiind să „trateze", cum sin­ ■ triei. Pentru calităţile lor l rii mineri ai Devei stră- cel, loan Badea, adjunct ţ Să respectăm însă în
guri recunoşteau, cu ope­ profesionale şi moral-poli- i duindu-se şi rivnind spre de şef de sector la mina f întregime adevărul. In
) lucrul bine făcut. Şi cu ni- Deva, Eugen Rusa, şef .de ’ > ION CIOCLEI
rativitate, ştiinţă şi exacti­ tice, exemplul pe care-l
mic mai prejos sint stră­ brigadă electromecanică la ţ
tate toate lucrările de re­ dau in muncă şi in socie­ daniile celor mai virstnici, uzina de preparare, Sorin ţ •
paraţii auto încredinţate. tate, tinerii din întreprin­ intre care mulţi părinţi, Lăpuşcă, adjunct de şef /
— Ne mindrim cu ei - dere i-au ales in fruntea pentru ca noua generaţie de sector — toţi crescuţi 1
spunea maistrul de atelier organizaţiei U.T.C. lîîjîij rog/i jy* % ij
Mircea Vesa. li găseşti la de mineri a Devei să fie şi formaţi in abatajele mi- \
lucru întotdeauna acolo VASILE BELDIE, realmente la înălţimea mo- nei Deva. Dar nu numai l
unde este mai greu, unde corespondent rilor sarcini de azi şi de ei. Grija faţă de schimbul / e Pe marginea articolu­ fac produse în cele două
miine. de miine este relevată şi 1 lui „Maximă atenţie faţă
Este o adevărată incinta- de formarea unui puternic ţ de igiena publică. Aspec­ pieţe, în vederea menţine­
re, bunăoară, să constaţi detaşament de tineri mi- i tul civilizat al pieţei — rii în permanenţă a cură­
armonia şi conlucrarea din- neri, pentru care policalili- > datoria tuturor celor ce ţeniei si ordinii. Prin com­
tre doi ortaci pe care-i carea şi perlecţionarea ţ partimentele ' însărcinate
despart anii număraţi cu profesională au devenit în- 1 fac comerţ", publicat în cu această problemă, se
zecile. Poate că in conţi- deletniciri de primă impor- ) coloanele ziarului, ne va urmări respectarea mă­
nuitate, in realizarea schim- tanţă. Dănilă Irimie — Io- ) răspunde Consiliul popular surilor stabilite".
bului de azi cu cel de cui I pe ţară la concursul ţ al municipiului Hunedoa­
— ------ t.'l...-., p oenar .
----
miine stă puterea şi tăria pe meserii, Tiberiu Poenar r ra. Au fost luate măsuri ® Consiliul popular al
rală la J
unui colectiv ce şi-a de- - locul I pe centrală la ' de închidere a halei Obor, oraşului Căian răspunde
în vederea efectuării unor
intervenţiei
pri­
ziarului
păşit pe 70 luni ale a- concursul de protecţia ) lucrări de igienizare con- vind modul în care sînt
cestui an obiectivele şi an- muncii, Tiberiu Buteş, Florin i stînd din zugrăveli, vops - înlesnite preocupările gos­
!
gajamentele asumate. Cernăianu, Vasile Ştefăni- ? torii şi reparaţii la izola­
Despre cit de profund ţă, Liviu Urzică, fiind doar 1 podinelor in vederea pre­
sint implicaţi şi angrenaţi o părticică din această a-\ ţia de pe acoperiş. Cu a- gătirii cămărilor ] pentru
tinerii in tot ceea ce in- devărată forţă. Ne-a vorbit i ceeaşi ocazie, s-au efectuat iarnă : „Unităţile de legu­
seamnă bunul mers al tre- cu încredere, chiar cu o a- ' reparaţii la pardoseala din me şi fructe din teritoriul
interiorul halei şi comple­
burilor, multe s-ar putea numită mîndrie, despre rea- \ tarea cu rccipienţii ne­ oraşului Căian au fost a-
provizonatc pentru desfa­
spune. Fapta fiecărei zile Uzările lor Lucian Moga, > cesari pentru resturi. A cerea către cetăţeni cu
dovedeşte că in lupta cu secretarul comitetului de \ fost atenţionată conduce­ cantităţi sporite de legume
muntele ei, nădejdea de partid al unităţii, Gheorghe ţ şi fructe, venind astfel în
miine a minei, nu sint cu Popa, secretarul adjunct ’ rea I.G.C.L. ca prin com­ sprijinul populaţiei oraşu­
nimic mai prejos părinţi- cu problemele organizatori- \ partimentul" salubritate să
lor. Iar părerea unanimă ce al comitetului de partid ţ urmărească ridicarea cu lui pentru pregătirea con­
a celor mai virstnici este de la mina Deva, loan / regularitate a resturilor servelor şi aprovizionarea
că au pornit-o şi sint cu Sav, secretarul comitetului 1 menajere din recipienţii de iarnă. Pentru evitarea
toată răspunderea pe acest U.T.C. situaţi în spatele halei. In aglomeraţiei şi asigurarea
drum. Astfel poate fi apre- Iar concluzia este- una 1 încheiere se precizează : operativităţii în servire, pe
lîngă cele şapte unităţi
ciată munca unui impor- singură : intr-un climat de „S-au luat măsuri de în­ de profil au mai fost ame­
tont număr de specialişti, dăruire şi inaltă răspunde- ţ locuire, în parte, a perso­ najate, în acea* perioadă,
cadre de conducere a că- re, de dragoste pentru ti- l nalului ce efectuează cu­
\ ror virstă este in jur de nereţea minei ştaleta ge- i răţenia zilnică în hala O- încă patru puncte de des­
\ 30 de ani. Se poate vorbi neraţiilor se predă din ) bor şi piaţa Dunărea. Au facere a legumelor şi fruc­
Atelierul de confecţii al întreprinderii-do tricotaje Pe­ telor în cele două pieţe,
troşani. La faza KET.T, între alte lucrătoare Inimice, se ^ de o substanţială experien- mers. fost atenţionaţi şefii uni­
remarcă şl muncitoarea con fecţloneră Itozalia Preda. care au avut program de
tăţilor comerciale ce des­ funcţionare şi duminica.