Page 23 - Drumul_socialismului_1986_12

II NR. 9 039 6 DUMINICĂ, 7 DECEMBRIE 1986 Pag. 3

'ELEVIZ1UME
dSaxsESBmmsaaaBOâ

duminica,
7 DECEMBRIE in
Telex Viitorul cosmonauticii sovietice \ O La moara clin Lu-
Lumea copiilor :
Telcfilmotcca tic peni s-a pus în funcţiu­
ghiozdan : „I.upul izvoarele antice (II) ne o nouă şi modernă
singuratic 44 (color) V. Bulebanov, director ad­ telit artificial al Pămîntului. Marte. Dar lor 11 s-au mai instalaţie de măcinare a
Din cununa Cînte- Echilibrul creat între forţa te. Astfel, la 168 î.c.n., împo­ junct al Institutului de cer­ Aceasta va asigura condiţii, adăugat şi cometa, sateliţii
cului românesc — uniunii de triburi getice dc triva romanilor, alături rege­ cetări cosmice al Academiei de nerealizat pe Păinînt, pen­ unor planete, asteroizii. Ast­ griului. In acest fel, a
muzică populară la Dunăre şi autoritatea sta­ lui macedonean Perseu, iau de ştiinţe a U.R.S.S., arată tru rezolvarea observării sur­ fel, centrul de greutate se sporit capacitatea de ’
(color) tului elenistic al Tracici de parte 10 000 călăreţi şi 10 000 că, dacă e să vorbim despre selor radio din Cosmos, pre­ transferă asupra explorării producere a piinii şi de i
Album duminical sud, prin pacea încheiată in­ pedestraşi formaţi din geţi, perspectivele astronomici cum şi obţinerea mai com­ corpurilor mici. Studiul lor
(parţial color) : tre Dromiehaites şi Lisimah, bastarni, celţi conduşi de un cosmice, acestea sînt, în pri­ pletă şi mai rapidă a imagi­ poate oieri informaţii unice diversificare a sortimente- ,
Ceasul iubirii — me­ a avut urmări rodnice pen­ oarecare Cloilios, dar din mul rînd, legate de trans­ nilor radio ale acestora. cu privire la procesele ca­ lor de panificaţie ® Fina­
lodii interpretate de tru dezvoltarea culturii geto- motive pecuniare regele este portarea pe o orbită cir­ Se înţelege că în anii ime­ re au avut loc în momen­ la pe ţară a concursului I
Stela Ennche dace. Pe de altă parte, uniu­ părăsit, romanii supun Ma­ cii mte rest ră a unor tele- diat următori vor cunoaşte o tul apariţiei Sistemului so­
Secvenţe din come­ nea de triburi getice ieşea cedonia iar ceva mai tîrziu o scoape mari — se are în dezvoltare continuă şi acele lar. de filme şi diaporame pe |
dii cinematografice solid închegată din’ războaie­ transformă împreună cu Gre­ vedere înainte de toate complexe cosmice circuintc- Un element nou în pro­ teme de apărare civilă,
Din frumuseţile pa­ le de -apărare pe care timp cia în provincie romană. crearea de sateliţi astrono­ gramul de explorări îl va desfăşurat recent in Ca­
triei de aproape o jumătate de se­ Acest eveniment marchează mici specializaţi. Multe din constitui şi proiectul „Pho-
Desene animate: col le dusese împotriva cu­ an pas decisiv al Romei în aceste proiecte de perspecti­ bos“, preconizat pentru fi­ pitală, a oferit cincama- |
„Oblio“. Ultimul c- ceritorilor inacedonleni, pe acţiunea de cucerire a Pe­ vă se vor înfăptui în strîn- nele anilor ’80. Acesta este torilor hunedoreni reale
pisod de alta, influenţelor greceşti ninsulei Balcanice. Atacurile să cooperare cu alte ţări. un program complex, urmă­ motive de satisfacţie.
Victor Socaciu — li se lărgeau considerabil căi­ tracilor şi scordlscilor îm­ SERIAL (II) rind mai multe scopuri şi
potpuriu din cele le de pătrundere în societa­ potriva noii provincii se ţin O altă direcţie de perspec­ avînd printre principalele Prezent în concurs cu pe- I
mal cunoscute şla­ tea getică, deoarece la vechi­ lanţ, sprijinite tot timpul dc tivă a cercetărilor astroflzi- sale obiective, pe lingă licula „Organizarea, do- (
ce, care se va dezvolta in­
găre ale sale le relaţii de schimb se adău­ geto-daci. Romanii au dus tensiv în anii imediat ur­ studierea în continuare a tarea şi alarmarea sub­
C otidianul în 600 de gau acum contactele politice lupte grele cu ci, izbutind mători — relevă el — o con­ planetei Marte, explorări
secunde şi înrudirile dinastice. Trupe pînă la urmă să le macine stituie crearea unor radio- restre caro aduc deja de complexe ale satelitului na­ unităţilor ALA" (film rea­
Tclesport getice vor participa chiar la forţele şi să-l aducă la su­ mult timp foloase concrete lizat de Constantin Găi­
Gînduri pentru pla­ răboaiele dintre diferiţi mo­ punere. Numai geto-dacii, telescoape orbitale mari. Pri­ şi cotidiene în activitatea tural al acesteia — I’hobos. nă, după un scenariu
neta l’ămînt narhi elenistici, cum e cazul ocrotiţi de condiţiile geogra­ mul pas important pe a- economică a oamenilor. Este Nu mal puţin Interesan­
Microrecital susţi­ unei cete comandate dc un fice şi de proporţia Impună­ ceastă cale l-a constituit ex­ vorba de comunicaţiile cos­ tă este şi trimiterea unui semnat de Petru lo-sifes-
nut de grupul vo­ alt Dromiehaites care la anul toare a foiţelor lor, n-au pu­ perimentul cu- radiotclc- mice, de meteorologie, geo­ aparat cosmic direct în cen­ cu, ambii oameni ai
cal-lustru mental 200 î.c.n., e menţionat de tut fi atinşi. Dar nu e mai scopul conic KRT-10 la bor­ dezie, de studierea resurse­ tura asteroizilor. Proiectul muncii în Combinatul
orbitale
dul
staţiei
„Sa-
„Holograf* partea sclcnclzilor în Asia. puţin adevărat că prima apa- liut-G“. In prezent se concep lor naturale etc. acestui zbor se atlă cuprins
Lumea minunată a instrumente mai perfecţio­ Paralel cu Intensificarea în planurile imediate ale siderurgic Hunedoara),
filmului lucrărilor din împrejurimi­ cosmonauticii sovietice.
Secvenţa telespec­ 2 500 de ani de la primele lupte nate, se procedează la ale­ le Pămîntului se prevede
tatorului penfru independentă ale geto-dacilor gerea de canale optime pen­ continuarea explorării di­ înfăptuirea cu succes a
Contemporanii noş­ tru observaţii, la studierea recte a altor corpuri din tuturor acestor proiecte, pe ECRAN
tri Situaţia politică în acea riţlc a armatei romane pe influenţei pe care o exercită Sistemul solar prin mijloa­ lingă că va oferi informaţii
Telejurnal vreme (secolul II î.c.n.) la malul marelui fluviu va fi asupra lor paraziţii tereştri. cele tehnicii cosmice. Expc,- cu caracter dc unicat des­
Ţara mea azi — E- gurile Dunării este ilustrată pentru geto-daci semnalul că Unul din proiectele viitoru­ rienţa „selenară" şi „pla­
poca ceauşescu (co­ şi de un document cpigrafic ; o mare primejdie se apro­ lui imediat, la care lucrează pre originea şi evoluţia Sis­
lor). Judeţul Har­ decretul blstri’an în cinstea piase şi că numai prin soli­ în prezent oameni de ştiinţă netară" acumulată dc noi temului solar, în plus va ţ comandamentul apărării
ghita în anul Q5 al lui Agathocles, fiul lui An- daritatea lor îi vor putea face sovietici, prevede crearea u- în anii care au trecut con­ determina în multe privinţe l locale civile din C.S.H. a
partidului tiphilos, care relatează meri­ faţă. nui radiointerferometru cu stituie doar un gen de re­ strategia valorificării con­ i* ocupat un meritoriu loc
Cîntarea României tele celui onorat faţă de ce­ Momentul marii unităţi a cunoaştere. In planurile cos­ tinue . a spaţiului cosmic de
(color) tatea sa pe care a scăpat-o tuturor triburilor geto-dacc scoaterea unuia sau a două monauticii sovietice se men­ către om. T trei • Muncitoarea Ancu-
Film artistic: „U|i cu ajutorul regelui get Rhe- sosise şi în curînd, sub con­ radiotelescoape pe orbită la ) ţa Răşcănean, de la a-
om cumsecade.. maxos de năvălirile tracului ducerea lui Burebista, se va apogeul superior a unul sa­ ţin în continuare Venus şi (Sfîrşit) i batorul din Deva al l.l.C.,
(color) Zoltes şi ale tîlhariior (băş­ înfăptui.
Telejurnal. ’ a lucrat peste 40 de ani
icii hi) . Factorul roman prezent în \ aici, dovedindu-se a fi
Invazia bastarnilor, care s-a Peninsula Balcanică din sec.
NI, 8 DECEMBRIE Cîteva cuvinte (iarăşi) despre gripă
produs mai întîi în regiunile II î.e.n. a contribuit la sti­ 1 un exemplu de cinste şi
* ‘ xal răsăritene ale geto-dacilor, a mularea relaţiilor comerciale ( corectitudine. De curînd,
-. iv tehnlco- iniîlnit o rezistenţă înverşu­ exterioare ale geto-dacilor, la Apariţia sezonului rece are tusei, a durerilor : antinevral­ în vedere că merele de pildă / s-a pensionat şi colegii
ştiin\...c (color) nată din partea acestora. Is­ accelerarea progreselor so­ o serie de consecinţe asupra gic, prafuri antigrlpulc <a- sînt o sursă de vitamine foar­
toricul roman Pompeius Tro- ciale şi la dispariţia diferen­ I de muncă i-au urat să-
Tezaur folcloric gus povesteşte un episod al ţelor zonale de pe cuprinsul stării de sănătate. Expunerea mestecuri a tnai multe medi­ te accesibilă.
(color) Ia temperaturi scăzute, la u- camente). aspirină, amlnofe- Este greşită administrarea ) nătate şi bucurii • La
acestei lupte do apărare în- Daciei. Pe de altă parte, am­
Roman-foileton: tîmplat cam tot în Jurul a- ploarea ameninţării romane mezenlă şi curenţi de aer du­ nazona, acalor, paracetamol ; de antibiotice în gripa neconi- l mijlocul acestei săptă*
„Calvarul 44 (color) nului 290 î.c.n. Este vorba de va determina perfecţionarea ce la îmbolnăvirea aparatului se înţelege că se va folosi pllcatâ (utilitatea antibiotice­ J mini, clubul „Siderurgis-
doar unui din aceste prepa­
Telejur .«al. un alt rege al dacilor, Oro- organizării militare a triburi­ respirator (rinlte, larlngltc, rate ! Pentru tuşea seacă se lor o va stabili doar consul­ ) tul" a fost gazda con-
antibioticele
laringlte, bronşite etc.). Gripa
;
medical)
tul
les, de undeva din estul lor geto-dace de pretutindeni ocupă un loc aparte în pato­ va admiuistra un preparat pe sînt inutile aici, pot produce ţ cursului gazetelor do pe-
Transilvaniei, care şi-a supus şi va grăbi procesul evoluţiei logie datorită uşurinţei şi vi­ bază dd*"’ codcină (codcnal, o sensibilizare a bolnavului,
ostaşii Ia pedepse morale u- lor spre forma unui stat scla­ tezei cu care se râspînde.şte pot determina apariţia unor l rete şi propagandei vi*
vagist de sub conducerea lui
iJkDiowm militoare, pentru că se lăsa­ Burebista şi Decebal, mai în­ virusul care o provoacă. microbi rezistenţi Ia antibio­ 1 zuaie, faza pe Combima-
seră biruiţi de bastarni, pen­
tru cu apoi să-şi ia revanşa chegat în vremea celui din Simptomatologia bolii se în­ tice. ) tul siderurgic Hunedoara,
într-o nouă bătălie, stăvilin- urmă, un stat al dacilor pe cadrează mai mult sau mai Sfatul medicului Băuturile alcoolice, reci sau t Locurile I au fost ocupa-
CUR EŞTI I: 7, ou Ac- du-le încercarea de a pătrun­ care secolele de dezvoltare puţin între anumite limite : fierbinţi, nu sînt de ajutor, / te de : gazeta „Concep-
ci dimpotrivă ! Tutunul este
tat ea in 60 de ml- de în Transilvania. comună îi aduseseră acum la dureri de cap, ameţeli, dureri J ţia", a centrului de cer-
; 8,00 Radiop rog ra­ O ştire, păstrată tot de la o unitate fără precedent. Sar- musculare, frisoane sau fri- codeinc phosphate), pentru de asemenea dăunător, fiind
un iritant în plus pentru căi­
satei or ; <j,30 Maga- Pompeius Trogus vorbeşte de o mizegetusa anului 106 c.n., lozitatc (senzaţia de frig), tu­ tuşea umedă, cu expectoraţic, ( cetare-proiectare (la ga-
du mi ni cal. Emisiune creştere a puterii dace sub anul cuceririi el de către ro­ se (de regulă seacă), disfonie bromhexin sau trecid. Foli- le respiratorii. i zete de perete), gazeta
dualităţi şi muzică; un rege cu numele Kubobos- mani, prezenta fără îndoială (răguşeală), oboseală exage­ dinul are un efect favorabil, Trebuie reţinut că febra ca­ I „Gigă" a oţelâriei eiec-
De toate pentru tes, care ar putea fi, even­ tabloul unui riguros efort rată, vărsături (acestea ar în sensul creşterii rezistenţei re îl alarmează pe bolnav (şi
13,00 Fotbal minut tual, unul din succesorii lui constructiv, brusc întrerupt putea fi semnul de Interesare organismului, un efect deo­ pe cei din jur) şi care poate ) trice nr. 1 (gazete satiri*
ninut; 15,00 Unda Oro ies. de evenimentele militare. Do­ a mcnlngelui). sebit de bun au în gripă me­ beneficia dc pe urma frec- l ce), secţia reparaţii side-
ă; 15,35 Publicitate: In ce priveşte uniunile de vezile materiale dc după a- Tratamentul bolii este — in dicamentele antircumatlsmale ţiilor şi compreselor reci nu / rurgice nr. 1 (gazetele
Varietăţi folclorice ; triburi getice din Muntenia ceastă dată confirmă existen­ formele obişnuite — simplu : de tipul alindor sau fenilbuta- trebuie să fie un motiv de
Kndiomngazinul fe- şi sudul Moldovei, ele s-au ţa mai multor aşezări ce de­ repaus (acesta şi în scopul 7.011a (drageuri sau supozitoa­ panică, aceasta fiind un semn 1 „Tineretul şi producţia")
>r; 16,40 şlagăre ro- menţinut faţă de bastarni tot monstrează convieţuirea daco­ evitării răspîndirii virusului), re), luate în condiţiile unei important al bolii. Să nu ţ şi Mircea Mixa, dc la
•şti; 17,00 ciută co­ alît de bine ca şi faţă de română, clemente sociale de evitarea aglomeraţiilor, regim restricţii temporare de sare, uităm că, de regulă, febra i O.S.M. nr. 2 (epigrame)
de copii al Kadiote- colţi. Intre geţi şi bastarni bază din care s-a constituit alimentar uşor cu exces de contraindicate fiind (ca şl traduce o bună -capacitate a
iunii; 17,30 Publici- s-a ajuns chiar la colaborări pe teritoriul patriei noastre lichide (ceaiuri fierbinţi), me­ aspirina) în cazul ulccroşilor ! organismului de a se ,,i*ăzboi“ > • Zilele trecute, în car-
I7,in Muzicoteca militare la caro au participat, poporul şi limba română. Medicamentul Eleutal conţine cu boala. ţ tierul Bucura, din Uricani,
ru toţi; 19,15 Atlas dicamente cu acţiune de scă­ l s-a dat in exploatare o
ral; 19,15 Piese in- uneori şi colţii din vecinăta- ADRIANA RUSU dere a febrei, de calmare a şi vitamina C, dar se va avea Dr. CORNEL STOICA
nenta! de mare centrală termică, prin ca-
' , ur { r 20,00 Radio- i re se asigură încălzirea
iii; z Publicitate; ( şi apa caldă pentru 260
Cu ciurecul pe tlru- „Niciodată să nu mai fie război"
afirmării artistice ; i de apartamente predate
Turneul melodiilor; ' de constructori in acest
Radiojurnal: 22,10 Republica Populară Polo­ momentul Westerplatte al \ an • Expoziţiile „Miori-
•ramic sporti\ ; 22,30 l ţa", organizate periodic
■citate; 22,33 Roman- nă este una dintre ţările Note de călătorie din R.P. Polonă anului 1939 (partea de
u Dorina Drăglrei ; care in timpul celui de al jos a monumentului), par­ ( la magazinul de prezen­
Moment poetic; 23,10 doilea război mondial a ticiparea liotei poloneze la tare şi desfacere a pro-
irnă muzicală: 23,55—
Buletin de ştiri. plătit un greu tribut de sin- platte, la construcţia sa căzuţi, ce alcătuiesc un după cum ne mărturisea, acţiunile de luptă şi trans­ V duselor din cadrul Coo-
ge. Ororile marii conlla- liind folosite 240 blocuri superb şi solid fundament cu adinei emoţie, ghidul portul in convoaie ale alia­ / perativei „Viaţa nouă"
graţii s-au abătut asupra de granit. El redă, prin in­ al tuturor realizărilor de nostru, Roman lastrzebski, ţilor (partea de mijloc), ) Orăştie, sînt apr-ciate de
sa in acel sumbru septem­ termediul unor scene lu­ azi ale Poloniei socialis­ luptător in al doilea război pentru ca partea de sus a ) cumpărători. O argumen-
brie 1939 etnd Germania crate în basorelief, eroii te. „Trei straturi etajate - mondial, redau simbolic : monumentului să sugereze 1 tează realizările bune ale
tSWSSSf&SHlSl&mSZESSSR hitleristă a atacat-o în victoria asupra lascismu- J unităţii conduse rh Mioa-
med mişelesc. Ţinta pri­ lui". I ra Vancu • D.7 peste
VA: I.tipii nulnlor
in); Aripi de zSpa- mului atac a lost oraşul Polonez sau străin, tre- l trei decenii, Ion Aiimpes-
Arta); II UN IC DO A- Gdansk, superbul oraş de cind prin dreptul său, rămîi / cu repară încâlţam'.ite la
Câuultorli .d<; aur l Cooperativa „Roti atul" i
lern — A); O şansS la Marea Baltică. Zile şi adine mişcat de spiritul
marc (Modern — nopţi, aproape două sute mereu viu al monumentu­ ) Haţeg. Şi o fa. bine.
Cea mai incinfaioa- de oameni au rezistat eroic lui, sugerat de zecile de 1 Dar, tot de pe„e trei
:ca mai atrăgătoare in zona Westerplatte pu­ ) decenii, mai face o mun-
ăra) ; Ciuleandra tineri care se aşează pe
el); PETROŞANI : hoiului a peste 4 000 de treptele lui la toate orele 1 că utilă : pompier volun-
uze, aplauze (I*a- soldaţi hitlerişti dotaţi cu zilei, de mulţimea buche­ 1 tar. A participat la stin-1
; Acasă (7 Noiem- tancuri, iunuri şi avioane. r gerea multor focuri, chiar j
; întoarcerea din telor şi jerbelor de flori ce
(Unirea); EU PENI : O luptă inegală, desfăşu­ alcătuiesc un splendid co­ 1 la salvarea de vieţi ome- .
filme (Cultural) ; rată împotriva oricăror legi vor multicolor. Sînt florile ) neşti. Un om inimos şi
‘-'AN: B.D. in aler- ale raţiunii umane. în ce­ recunoştinţei, ale respectu­ 1 harnic, care îşi fa: t da*
(Luceafâruly, LO- I toria în continua; .; 8 Le-r
: Viraj periculos le din urmă, Gdanskul a lui pentru trecut, ale do­
n e r u l ) ; Pl'.TRI- fost invadat. Pentru Polo­ rinţei de a trăi in liberta­ ţ nuţa Roman, de ::r intre-
Ora „zero" (Mun- nia au urmat zile de un ( prinderea de tricotaje tip’
■sc); AN INCASA : zguduitor dramatism... te. Răscolitor este sunetul i lină Hunedoara, una din-
acol la „Miraj" sirenelor vapoarelor care
citorcsc); URICANI: Eroilor, martirilor Gdan- trecind prin dreptul aces­ ) tre cele mai-tinere şi ta-,
eţe fără bătrfneţe skuJui le-a lost închinai tui adevărat simbol naţio­ ) lentate muncitoare ale u-
zat); BRAD: Eurtu- l nităţii, a participat la con-I
n Pacific (Slemia în 1966 un impresionant nal coboară drapelele ţă­
) 1 CURABARZA : monument, conceput de rilor lor In semn d& cinsti­ / cursul profesional .Mîînl |
■a lui Călifar (Mi- artistul Antoni Duşenko, re. E un salut rostit in nu­ ) măiestre" - faza pe ţară
I) ; OUAŞTIE: Tine- rectorul Institutului de ar­ ( —, desfăşurat Ia "uzău. '
fără bătrîncţe (Pn- mele onoarei şi al respec­
: Capcana (Flacă- tă plastică din localitate, tului neîntinat in faţa r Harnica tricotezd Vine- I
GEOAGIU-BAI: Sep- durat după planurile de jertfei supreme, a dorinţei I doreană (cu vech; e în ,
rie (Casa de cullu- construcţie ale prol. univ. ţ producţie de un a > şi
IIAŢEG: Acţiunea unui popor de a trăi veş­
obuzul" (D a c i a) ; Frantişek Haupl de la In­ nic in demnitate, pace şi ( ceva) a obţinut rezultate-
Zi: întunecare.; CA- stitutul p o l i t e h n i c din linişte. De aceea, deloc l bune în întrecerea c-r ce-
: Şapte băieţi si o Gdansk. Monumentul, înalt
găriţă (Casa de cul- intimplător, la baza mo­ i le mai pricepute munci-)
; SIMERIA: Angola de 22 m, dedicat deopotri­ numentului se allâ inscrip­ i toare din ţară, fiind râs- ,
•c mai departe (Mu- vă tuturor polonezilor că­ ţia : ,,Niciodată să nu mai
); ir.lA: Miliţia In. zuţi in al doilea război ) plătită cu „Diploma pen-
ue (Lumina): GHE- fie război". l tru cel mai tînâr co-ncu-'
1 : Ţapinarii (Mine- mondial, este ridicat pe o
colină in Parcul Wester­ Monumentul din Parcul Westerplatte, închinat martirilor GdansUulul. , MINEL BODEA l rent". Felicitări !