Page 26 - Drumul_socialismului_1986_12

/ DRUMUL SOCIALISMULUI

Ctnd strădaniile sint insuficiente, „Dialogul hunedorean" sau

rezultatele nu pot fi corespunzătoare permanenţa actului artistic" 20,00 T
20,20 \
Etapa de masă a actua­ prezentat nouă spectacole 20,35 ll
Cooperativele agricole de xistă multe asemănări în­ mirare că aceştia sînt slabi, ne stricte în munca îngri­ lei ediţii a Festivalului în care au evoluat peste C
('
producţie din Peştişu Mic tre cele două cooperative jigăriţi. în plus, sînt ţi­ jitorilor de animale. In sec­ naţional „Cîntarea Româ­ 300 interpreţi şi la care . 70,50 T
şi Nandru fac parte din a- agricole, Amîndouă au in­ nuţi în condiţii de cură­ toarele zootehnice din Peş­ niei" a coincis, la nivelul au asistat 8 500 spectatori, fi
ceeaşi comună şi au multe trat în iarnă — lucru îm­ ţenie precară. Este do ne­ tişu Mic şi Nandru lucrea­ Combinatului siderurgic oameni ai muncii, alături n.
elemente ce le aseamănă bucurător — cu furaje su­ înţeles de ce conducerile ză, în general, oameni har­ Hunedoara, cu desfăşura­ de care s-au aflat activişti E
C
în ce priveşte sectorul ficiente. Atît la Peştişu Mic celor două unităţi dau do­ nici şi pricepuţi. Activita­ rea „Dialogului Iiunedo- de partid, conducătorii de 21,05 A
creşterii animalelor. Astfel, cit şi la Nandru cantită­ vadă de zgîrcenie în ce tea lor se cere însă mai rean". Manifestarea, iniţia­ uzine şi servicii. In para­ E
nici una din ele nu-şi rea­ ţile de fin şi de grosiere priveşte hrănirea animale­ bine organizată şi coordo­ tă spre a da permanenţă lel cu întrecerile artistice X'
rt
lizează efectivele totale şi sînt mult mai mari decît lor, mai ales fiindcă — nată, orientată mai ferm actului artistic la nivelul propriu-zise, au avut loc 21,50 T
matcă planificate la bovi­ necesarul înscris în balan­ cum spuneam — stocul de spre obţinerea unor rezul­ uncia dintre cele mai re­ concursuri tematice „Cine
ne. La ora actuală, la e- ţă. Animalele au fost lo- furaje este bogat. Bineîn­ tate superioare., în acest prezentative unităţi econo­ ştie, răspunde", avîrid
mice a ţării, desfăşurată
fectivul total, unitatea din tizate, s-au stabilit raţii ţeles că nu trebuie să se sens, este esenţial să se în perioada aprilie—decem­ drept scop cunoaşterea şi
Peştişu Mic are un minus furajere pe fiecare cate­ sară peste cal, cum se zi­ respecte întocmai raţiile brie a.c., s-a încheiat sub aprofundarea documente­
lor de partid şi de stat, a-
de 55 capete, iar cea clin gorie de animale. Aceste ce, făcîndu-se risipă de furajere stabilite' şi pro­ semnul aceloraşi frumoase cumularea cunoştinţelor de BUC
Nandru ele 32 capete. La condiţii ar trebui să con­ nutreţuri, dar animalele gramul de grajd. Lucrăto­ ambiţii sub care s-a des­ cultură generală, N.T.S., diopro
matcă se înregistrează di­ ducă la o bună furajare a trebuie furajate pentru a rii dispensarului veterinar făşurat, de altfel, întreaga P.S.I. „Cei mai buni din­ 0,30 L
agricu)
ferenţe de cinci şi, respec­ animalelor, care să se re­ da producţie, nu numai întrecere, cu un spectacol tre cei buni" artişti ama­ jurnal
tiv, 20 capete. La natalita­ de la nivelul comunei, con­ de amploare reunind cele tori vor participa la etapa 8.00 R
te, rezultatele sînt, de a- duşi de dr. Mircea Dudaş, Curier
ar trebui să fie mai pre­ mai bune colective artisti­ pe municipiu a Festivalu­ Buletii
semenea, necorespunzătoa­ ce şi interpreţi, oameni ai lui naţional „Cîntarea Ro­ pundei
re. Prima unitate a rea­ zenţi în zootehnia celor muncii în uzinele combi­ mâniei", C.S.IÎ. fiind uni­ 10.00 Bl
Microf
lizat un procent de 60 la două unităţi agricole — natului. O adevărată gală tatea economică liuncdo- 10.35
sută, iar cealaltă de 55*la lucru cc, pînă în prezent, a laureaţilor sugerată şi reană cu cel mai însemnat zică p
sută, pînă în prezent, ne- nu s-a rpalizat. de genericul spectacolului : potenţial artistic. S-au e- ietin (
cxistînd condiţii, în spe­ Organele şi organizaţiile „Cei mai buni dintre cei videnţiat formaţiile de vorsltai
cîntecf
cial la Nandru, să se rea­ C.A.P. PESTISU MIC SI C.A.P. NANDRU de partid de la C.A.P. buni". dansuri ale uzinelor 4, 5. poarei»
lizeze sarcina de plan pe Peştişu Mic şi C.A.P. Nan­ Cc a evidenţiat ediţia din 7, brigăzile artistice ale u- ştiri;
anul în curs. Nici în ce dru, comitetul comunal de acest an a „Dialogului hu- zinelor 5, 7 şi servicii, so­ dicala
comoaj
priveşte stocul de gestaţie flecte în sporirea continuă pentru a putea sta în pi­ partid şi consiliul popular nedorean" ? Sutele de ore liştii vocali de muzică De la
premie
lucrurile nu stau mai bi­ a producţiei de lapte. Lu­ cioare. comunal sînt chemate să de repetiţii au reunit din populară de la uzina 8, de Arii d
ne, C.A.P. Peştişu Mic a- crul acesta nu se realizea­ Tovarăşii din conduceri­ acţioneze mai ferm pentru fiecare uzină următoarele muzică uşoară de la uzi­ teneu;
vind în gestaţie, la aceas­ ză deoarece monta n-a fost le celor două unităţi agri­ a scoate conducerile celor formaţii : grup vocal, bri­ na 1 şi servicii, grupurile 16,15 Ci
tă dată, doar 52 la sută dirijată, majoritatea vaci­ cole sînt de acord că o două unităţi din atitudi­ gadă artistică, grup folk, vocale ale uzinelor 1, 2, 7, Pace ;
de mi
din efectivul matcă, iar lor şi junincilor aflate în, atare situaţie nu mai poa­ nea de suficienţă şi imo­ grup satiric, formaţie de alte formaţii şi interpreţi Buletii
cealaltă unitate 58 la sută gestaţie urmează să fete te continua, că rezultatele bilism, să le determine să dansuri populare (minimum Individuali. Rad log
17.35 1
din vaci şi juninci. La pro­ abia în ianuarie — februa­ din zootehnie pot şi tre­ acţioneze mai hotărît pen­ şase perechi), taraf, solişti Pe combinaţ, primele trei 18.00 O
ducţia de lapte, rezultate­ rie 1987. O altă cauză a buie să fie mai mari. Cu tru redresarea activităţii vocali şi instrumentişti, re­ locuri au fost ocupate, in diojur
le obţinute sînt departe de stagnării producţiei de toate acestea, nu întreprind zootehnice. citatori, stimulîndu-se, în ordine, de uzinele nr. 1. pămîn
nivelul planificat. Unitatea lapte este aceea că ani­ nimic în acest sens. Or. felul acesta, diversificarea 7 şi 6. 21.00
din Peştişu Mic a livrat malele aflate în laclaţie pentru redresarea activită­ TRAIAN BONDOR genurilor artistice. S-au MINEI BODEA 22,00 *
la fondul de stat, pe cele nu sînt hrănite suplimen­ ţii din zootehnie, la cele
II luni trecute din acest tar. La C.A.P. Peştişu Mic două unităţi agricole, tre­
an, 380 hl lapte — adică o vacă cu lapte ar trebui buie acţionat în cîteva di­
cu ceva mai mult de 50 să primească zilnic, în recţii principale. In pri­ DEV
la sută din plan — iar u- conformitate cu raţiile sta­ mul rînd, se cere reconsi­ ca (1’
nitatea vecină 120 hl, a- bilite, şase kg fîn, 20 kg derată poziţia conducerilor Stan ş
flîndu-se în aceeaşi situa­ suculente şi 10 kg grosie­ faţă de sectorul creşterii NEDO
dern
ţie. La C.A.P. Nandru s-a re. Practic, i se pune în animalelor, pornindn-se de binte
ajuns la „performanţa" faţă o furcă de fîn, o gă­ la considerentul că zooteh­ - B)
deosebită de a se obţine leată de siloz şi un braţ nia nu e o latură secun­ i ştreng
Preeri
de coceni de porumb sau
o producţie totală de 1,7 1 de paie. La Nandru lucru­ dară a agriculturii, ci una ŞA NI:
pe cap de vacă furajată de bază a acesteia. De rea N
(Parii
zilnic şi de 0,8 1 lapte mar­ rile se petrec tot aşa. Co­ aceea trebuie să se bucure, lembr
cenii de porumb sînt puşi
fă. La C.A.P. Peştişu Mic cel puţin, de tot otita a- lă (U
în iesle întregi şi astfel Lupii
se mulg 42 vaci de la care se pierd multe grosiere. La tenţio ca şi cultura vege­ VULC
se livrează la fondul de Nandru, la adăpostul din tală, ba — ţinînd seama ni cloci
stat 95—100 1 lapte zilnic, Valea Nandrului, deşi e- de condiţiile din zonă — LONE.
ceea ce e, de asemenea, xistă fîn de bună calita­ chiar mai măre. în al doi­ — SCI
ANIN
foarte puţin. te, viţeilor li se pune în lea rînd, se impune să se (Mune
Şi în ce priveşte modul iesle fîn cu fibre tari, în acţioneze cu mai multă Vracii
tezat)
cum se desfăşoară actuala bună parte mucegăit. în hotărîre pe linia întronă­ (Stcau
stabulaţie a animalelor e- aceste condiţii, nu e de rii unei ordini şi discipli­ Rămîi
Vînătc
(Placi-
BAI :
I-II (
Zilnic—pe mesele ceferiştilor, mîncăruri II AŢE
(Dacii
nul n
Ochi
de bună calitate, servite curat, igienic de ct
'-upii
,/Fk:
intîi •
Peste 500 de muncitori pune o bază tot mai mare lucrătoarele Maria Petra, mina)
de la calea ferată, dar şi pe dezvoltarea gospodăriei Ioana Zăvoianu, Vasilica plare
alţi oameni ai muncii din anexe proprii. In prezent Moldovan, multe altele, întreprinderea „Marmura" Simerla. Cu maximă preocupare pentru respectarea
Simeria, mănîncă zilnic la există 20 de porci. De-a pentru ca abonaţii, toţi calităţii, sortatoarea Victoria Petrlc şi tăietoarea Valentina costa pregătesc un nou lot
cantina ceferiştilor. Aşa lungul anului însă s-a asi­ cei care mănîncă aici să de placaje din marmură, destinate exportului.
cum ne-am convins la fa­ gurat o însemnată canti­ fie mulţumiţi în pecare zi. Foto N. GHEORGHIU
ţa locului, cum arăta şi tate de carne şi produse Şefa cantinei, Nicoliţa Mo­ Rezi
şeful unităţii, tovarăşul din carne. Subliniem şi hora, preciza: cepţio
Simion Păcuraru, cantina faptul că lucrătoarele Cor­ — Avem în depozit, în brie
este apreciată şi... tot mai nelia Borsei, Viorica Popa, cămara de iarnă a canti­ m m m m j m m m Extr
căutată de consumatori. Virginia Condrea depun e- nei noastret peste 17 tone 54, 80.
Exti
Pentru calitatea şi varie­ forturi pentru a' asigura o de cartofi de bună calita­ B 76, 90
tatea meniurilor zilnice, te, mai bine de două tone 33. 81
pentru modul în care abo­ de ceapă, peste două tone Exti
natul sau consumatorul o- de fasole uscată bună, pre­ Unitate... de bază pe drumul oţelului 77, 58
41. 4-5
cazional, omul care ia ma­ Cantinele ceferiştilor cum şi varză la butoi, le­ Exti
sa aici este servit. Mereu din Simeria gume şi zarzavaturi con­ 38, 45
mai bine, curat, igienic, şi Petroşani servate, rădăcinoase, mu­ hunedorean spre beneficiarii din întreaga ţ a r a 74, 5.
cu amabilitate. rături în sortimente dife­ Extj
rite. Precizînd cu ce ne-am (Urmare din pag. 1) lectivului unităţii rămîne cantităţi. Merită evidenţia­ 87. 59
— Garantăm şi în sezo­ umplut cămara vreau, de buna desfăşurare a activi­ te în acest sens eforturile Exti
nul de iarnă abonaţilor servire cit mai bună tutu­ fapt, să asigur abonaţii că gliei, şeful biroului desfa- tăţii de derulare a meta­ pe care le depun lăcătuşii 80. 56
noştri, tuturor celor ce ne ror celor care vin la can­ vor găsi la noi în fiecare ceri-contracte economice —, lului. Dotarea tehnică şi, Gheorghe Frunzescu, Con­ Exti
vor trece pragul că avem tina ceferiştilor. zi o mîncare bună, la pre­ faptul că nu am reuşit să mai cu seamă, potenţialul stantin Ciobanu, strungarul 84. 46
Fon
cn ce-i întîmpina. în că­ Mai bine de 500 de ce­ ţuri accesibile, servită satisfacem integral solici­ uman ce există aici con­ Andrei Balaş, electric-anul 1 446 3
mara cantinei noastre se ferişti şi alţi oameni ai frumos. tările tuturor beneficiari­ feră viabilitate afirmaţii­ Ioan Chişotă, întregul co­
treţinere. De asemenea, se is
află puse la loc sigur în­ muncii servesc masa de Aşa cum am făcut-o şi lor noştri ne împiedică să lor făcute de sing. Ioan lectiv al atelierului de În­
semnate cantităţi de car­ prînz, mulţi şi cina, la în alte începuturi de se­ fim pe deplin mulţumiţi, Potorac, şeful comparti­
tofi, fasole uscată, ceapă, cantina amenajată în sta­ zon friguros, încheiem rai­ în ce ne priveşte asigurăm mentului mecano-energe- cuvin relevate hărnicia şi
ardei, rădăcinoase, mură­ ţia C.F.R. Petroşani. Cînd dul nostru cu O... promi­ comenzi ferme pentru com­ tie: „Putem să facem mai priceperea cu care muncesc Pciv
turi, varză, conserve, com­ am zis „cantina din staţia siune care, avem convin­ binat, urmărim onorarea mult atît în ce priveşte macaragiii Viorica Bar- fl rec
poturi, multe alte produse. Petroşani" s-ar părea că gerea că se va confirma lor la termenele stabilite, preluarea laminatelor din boni, Franţ Buda, Aurica nele <
— In fiecare • zi, la ora fl ma
numărul abonaţilor este şi pe care dorim să o dar decisive rămîn, totuşi, combinat, cît şi pentru de­ Chiuc, lucrătorii comerciali zona
amiezii, la dispoziţia con­ mie, faţă de ceea ce în­ transmitem tuturor celor „răspunsurile" secţiilor de pozitarea şi livrarea cores­ depozit Eliza Demeter, lu- bll în
sumatorilor se află cantina seamnă... Petroşaniul. Dar ce sînt abonaţi zilnici ai producţie din C.S. Hune­ punzătoare a metalului. liu Gherghel, Iosif Zvini- dea p
mă d'
de bază, să zic aşa, dar dacă adăugăm că tot de cantinelor ceferiştilor din doara. Aici, cred, în con­ Podurile rulante şl bascu­ cean, Lucia Luca, mecani­ depun
asigurăm mîncarea caldă aici se asigură zilnic e nodurile de cale ferată Si­ lucrarea şi mai strînsă cu le, macaralele pe şenile, cul de locomotivă Ilie Po­ sufla
şl în cinci inicrocantine î mîncare bună, gustoasă, meria şi Petroşani: cămă­ furnizorul va trebui să ne locomotivele Diesel, întrea­ pa, manevrantul Constan­ Intens
la I.M.M.R. — centru şi bine servită şi muncitori­ rile sînt pline, personalul concentrăm atenţia în pe­ ga zestre tehnică ne-a per-, tin Amorăriţei, toţi cei ca­ nat d
est şl
triaj, la revizia de vagoa­ lor de la remiza de loco­ este pregătit să vă asigure rioada care a mai rămas mis să rulăm în cele 11 re prin strădaniile lor fac turlie
ne, depou, precum şi la motive, de la atel erul de o mîncare gustoasă, bine pînă la finele acestui an, luni din an sute de mi* din Baza de aproviziona- nus 0
:
„Marmura", răspunzînd în zonă, de la alte puncte de servită, să vă dorească pentru a crea condiţii op­ de tone de oţel, iar preo­ re-desfacere nr. 6 — Peştiş mai r!
dud r
felul acesta cerinţelor — lucru feroviare din Valea mereu „poftă bună!“. time îndeplinirii sarcinilor cuparea noastră constantă o unitate... de bază pe dru­ maxlr
sublinia magazinera Susa- Jiului avem imaginea mai de plan din cel de al doi­ pentru menţinerea în func­ mul furnizor de metal-be- de, m
na Henţiu. aproape de adevăr a efor­ G. IGNAT lea an al actualului cin­ ţiune a tuturor utilajelor neficiar, un drum al afir­ le de
Local
Am mai reţinut cu oca­ turilor pe care îe fac bu­ I. JURA, cinal". ne dă certitudinea sporirii mării continue a calităţii re de
zia raidului nostru că se cătăreasa Margareta Lazăr, corespondent Atribuţia de bază a co­ in continuare a acestor oţelului hunedorean".