Page 30 - Drumul_socialismului_1986_12

*-*». 2 DRUMUL SOCIALISMULUI N

30,00 Telejur
20,is viaţa •
,,A fost într-adevăr o lec­ I.M. Lonea, I.M. Petrila, I.M. nici pentru mine, nici pentru au fost mulţumite de modul
ţie a abatajului. O lecţie a Dîlja, I.M. Livezeni şi I.M. colegii mei Marcel Zaharie, în care studenţii au răs­ 20,25. Column
efortului în tovărăşia mine­ Aninoasa converg spre ace­ Virgil Suba, Daniel Stricatu, puns, atît cei încadraţi în 'color)
rilor. Acea tovărăşie care, eaşi generoasă idee a cîştî- Mihai Stoicescu, Nicu Pas- brigăzile din subteran, cît şi versuri
in condiţiile fronturilor de gului educativ. Ovidiu Ştefan cu, Emil Cîrţină şi alţii care cei care au prestat diferite 20,10 De zit
lucru din subteran, devine din anul III mine — secţia şi-au dat tot interesul, dar lucrări urgente de întreţine­ omului
o şcoală a muncii dîrze, a topografie, împreună cu co­ la sfîrşit am avut satisfac­ re sau transport. Organiza­ 20.50 Film !
educaţiei muncitoreşti. Am legii săi Florinei Hazbei, ţia că oamenii cu care am tă în patru serii, cu cca. „ Ambu
încheiat o perioadă de prac­ Aurel Hendre, Dan Zaharie, muncit au fost mulţumiţi de 400 studenţi pe serie (dura­ 21.50 Telejui
tică productivă în care loan Bob, Costel Serghie au noi. ' Şi aceasta înseamnă ta unei serii a fost de două
ne-am verificat şi puterea săptămîni), practica produc­
de angajare, şi efortul, şi tivă din această toamnă a
voinţa. A fost greu ? Poate. Lecţia abatajului avut rezultate meritorii. în
Dar sîntem mîndri de ceea prima serie, de exemplu, la
ce am făcut". „Dacă stu­ care au participat studenţii
denţii din alte centre uni­ din anul V mine ingineri bucuri:. 1,
versitare au efectuat prac­ dat măsura abnegaţiei ală­ mult. A încununat şi satis­ subteran şi anii V şi IV mine dioprSferuni
tica productivă din această turi de oamenii adîncurilor facţia... materială, pentru că ingineri exploatări la zi, din 0,30 La or
agricultură
toamnă în agricultură pen­ din sectorul VI al I.M. Pe­ am avut colegi care, după 416 studenţi, 228 au muncit jurnal; 7,30
tru a culege şi pune Ia a- trila. Şi roadele efortului au şapte posturi, au luat peste în regim de încadrat, efec- 8.00 Revist
Curierul n
dăpost recolta ţării, noi, cei fost lăudabile. „Şi eu, la 2000 lei". tuînd 1433 de posturi cu o Strungul pentru prelucrat sticla, realizat de elevi şi Buletin de
din Institutul de mine Petro­ această mină am avut posi­ — în acest an practica producţie de 4731 tone căr­ ingineri de la Liceul Industrl al „Aurel Vlaicu* din Orăştie. pundem
şani am fost pe ogoarele bilitate să-mi verific puterea productivă a fost mai bine bune. La fel se poate vorbi 10.00 Buletii
din adîncurile minelor pen­ de angajare. Sînt în anul II gîndită şi organizată. S-a despre munca studenţilor din Republică, î
10,25 Soliţi
tru a contribui efectiv la la facultatea de maşini şi stat de vorbă cu studenţii celelalte serii. CîştiguI a fost folclorice ;
creşterea producţiei de căr­ instalaţii miniere şi acum am şi cu cadrele didactice coor­ al tuturor : şi al întreprin­ de ştiri; 1
bune. Am muncit în regim donatoare de centre de prac­ derilor şi al studenţilor. Pen­ Roadele căutării spiritul leg
solişti de i
de încadrat, iar pentru pos­ efectuat prima practică în tică şi de grupe, arătîndu-se tru ei, şcoala abatajului din 12.00 Buletii
turile prestate am fost re­ subteran — mărturiseşte stu­ necesitatea acesteia, cerin­ această toamnă a fost nu In cadrul procesului serie ar duce la realiza­ Armonii cot
muneraţi. Şi nu numai acest dentul Marian Nicoară. Sînt ţa de a se da patriei cit numai o lecţie a muncii, a complex de integrare în- rea unor importante eco- goste suprt
cîştig este de apreciat, ci fiu de miner, tatăl meu e mai mult cărbune. Condu­ efortului, ci şi o autentică văţămînt-cercetare - pro­ comii. Strungul se com­ 12,45 Din c
rului; 13,00
şi cel — mai ales — care artificier la I.M. Dîlja, am cerile întreprinderilor — a- lecţie de educaţie muncito­ ducţie am căutat să im­ pune dintr-un batiu, două 15.00 Avar
ne-a pus faţă în faţă cu mai văzut mine şi înainte, preciază conf. univ. dr. ing. rească". primăm activităţii do păpuşi (din care una de- dio-Tv.; 15,
munca adevărată". Părerile dar este altceva să munceşti Nicolae Ungureanu, prode­ cercetare realizate cu e- plasabilă) echipate cu u- dica“; 15,40
Ratliojurna
studenţilor .care au lucrat la Intr-un abataj. N-a fost uşor can al facultăţii de mine — LUCIA LICIU levii, pe lingă latura c- niversalc speciale, un Nicolae Ce
ducativă şi un caracter cărucior cu sanie trans­ tie pace şi
Moment ft
„Mă întreb mereu dacă Agendă concret, aplicativ. Pe li­ versală pe care se mon­ Buletin' de
nia acestor preocupări se tează instalaţia de încăl­
ordonate ec
înscrie realizarea strun­ zire cu gaz. Axele prin­ Sinteze p<
am muncit destul şi bine" ® ETAPA ZONALA A FESTIVALULUI ARTEI gului de prelucrat sticlă cipale ale celor două pă­ ce; 18,00 Oi
Rudiojurna
ŞI CREAŢIEI STUDENŢEŞTI, desfăşurată la Timi­ de către un colectiv de puşi sînt coaxiale - şi au cultura ’86
punerea bazelor trăsături­ şoara a încununat de succes formaţiile artistice ale elevi ai liceului nostru, o mişcare de rotaţie sin­ gestia dv.;
lor moral-cetăţeneşti ale Institutului de mine Petroşani. Prezent în ediţia a sub îndrumarea ing. loan cronizată obţinută de la tr-o oră ;
poetic ;
copilului. XVII-a a festivalului cu toate genurile de concurs, Mureşan. In materializa­ un motor cu variator de muzicală;
- Intr-adevăr. De aceea, Institutul de mine Petroşani a cucerit aprecierile ju­ rea căutărilor, a gîndu- turaţii continue într-o a- Ieti- e ş
munca noastră pentru a riului (şi ale publicului). Au promovat pentru etapa rilor noastre, un sprijin numită gamă. Dimensiu­
căpăta şi mai multă forjă republicană formaţia de dansuri populare (instructor deosebit am primit din nile maxime de prelu­
de influenţare se asociază Nicolae Zăblău), solistul de dans modern Nicolae partea unităţii patrona- crare sînt 300 mm diame­
cu contribuţia familiei. In Pătraşcu, corul de cameră al Facultăţii de maşini şi toare — întreprinderea trul şi 2000 mm lungime.
felul acesta, noi, ca pe­ instalaţii miniere (dirijor Horaţiu Alexandrescu), mecanică Orăştie — spre De menţionat că la rea­
dagogi, ne ocupăm şi de montajul literar-muzical „Mesaj pentru pace" (in­ secţiile căreia se îndreap­ lizarea strungului au fost DEVA; 1
educarea părinţilor, care structor Dumitru Velea), colectivul satiric şi grupul tă la terminarea şcoli’ utilizate materiale refolo- ca (Patria
nu trebuie să ofere copi­ satiric (instructor Radu Pietreanu), monologul umoris­ marea majoritate a absol­ sibile în procent de 40 la Stan şi Bri
lului totul de-a gata ci să-l tic susţinut de Radu Pietreanu, lucrările de artă plas­ venţilor. sută. NEDOARA
ajute real. In fiecare an tică semnate de Vasile Szekely, Cristian Apostolescu, Strungul pentru prelu­ în prezent, strungul de dern — A
şcolar facem cel puţin o Victor Belptey, Oleg Velker, Gheorghe Mureşan, Li- crat sticlă face parte din prelucrat sticlă se află binte al
- B); Şa
vizită la domiciliul elevi­ viu Hodivoianu, filmele „Amînare, amînare" şi „Fo­ categoria maşinilor unel­ în probe tehnologice, ur- ştrengâriţâ
lor unde discutăm concret rajul cu sondeză", realizate de cineclubul „S—18" te specializate. Pe acest mînd ca liceul nostru Preeria (C
punctul de pregătire la precum şi lucrările de grafică aparţinînd lui Liviu utilaj se pot prelucra, să-l prezinte în cadrul fa­ ŞANI: Av
care s-a ajuns, ce şi cît Diţoiu şi Einanoil Engliş. prin încălzire, tuburi de zei judeţene a sesiunii rea Neagr
trebuie să ştie copilul, spre o O NOUA BAZA SPORTIVĂ. La Şcoala gene­ sticlă de diferite dimen­ de referate şi comunicări, (Parîng);
înv. MARIA GIURGIU, siuni, dîndu-li-se profi­ organizate de Inspectora­ lembrie);
Şcoala generală nr. 3 ce trebuie să tindă. Culti­ rală din Certeju de Sus, prin munca susţinută a pro­ tul şcolar judeţean, pre­ lă (Unlrei
Deva. văm deopotrivă sentimen­ fesorului loan Vinţan, directorul unităţii, cu spriji­ luri diferite. După infor­ Lupii măr
tele patriotice. Este impor­ nul efectiv al conducerii E. M. Certcj, consiliului maţiile noastre se pare cum şi la expoziţia ju­ VULCAN:
„Dacă m-ar întreba ci­ tant să oferim explicaţii popular comunal, al maiştrilor instructori şi profe­ că realizarea elevilor este deţeană a creativităţii niciodată
neva, acum, după treizeci clare, convingătoare ce în­ sorilor de educaţie fizică, s-a dat în folosinţă un o premieră naţională. U- tehnico-ştiinţifice în învă- LONEA:L
(Minerul)
de ani de activitate, — ne seamnă patrie, popor, teren de sport. După cum ne informează prof. Vale- tilajul se foloseşte, de re­ ţămînt. Pan Wol
mărturiseşte cu emoţie in partid. Noţiunea de patrie ria Blaj, pe acest teren se organizează acum activi­ gulă, în întreprinderi de Ing. VIOREL DRÂGAN, rille l-II
glas învăţătoarea Maria se conturează incepind din tăţi sportive şi recreative diverse, iar incinta şcolii profil chimic, iar execu­ directorul Liceului industrial ANINOAS
Giurgiu de la Şcoala ge­ familie, se extinde prin a primit o nouă înfăţişare. tarea lui în producţie de „Aurel Vlaicu" Orăştie (Muncitori
Pisicuţa i
nerală nr. 3 din Deva — cunoştinţele acumulate la tezat); Bl
d' Steai
OAMENI Al CATEDREI R tRZ/
New Yorl
(Minerul)
ce meserie aş dori să-mi citire, geografie, istorie, Perfecţionare. Iată o şcoală şi înlăturarea Petroşani, prof. Eugenia
Râmii fer
aleg, aş răspunde fără e- muzică. Aşa, elevii ajung noţiune cu forţă de mag­ lipsurilor semnalate. Lip­ Rusu, directorul Liceului „Umrea Vînătorul
zitare — cea de om al ca­ să Înţeleagă, in continua­ net pentru orice dome­ sa controlului duce la ru­ pedagogic Deva, ing. Do - (Flaeara)
:
tedrei. Sub ochii tăi, copi­ re, noţiunea de popor, niu de activitate din zi­ perea de realitate, la au- na Dunu, directorul Li­ cea mare“ BAI : Nc
lul pătrunde tainele cititu­ formarea limbii române. lele noastre, pentru orice tolin'ştire. Iată, deci, ceului industrial nr. 1 O- smarald
ră); HA'f
lui, dobindeşte minunea — Pentru rezultatele ob­ om al muncii. Iar pentru pentru ce e necesară per­ răştie, prof. Cornelia Sub genericul „Uni­ rea lui
scrisului şi socotitului. Ci­ ţinute, comuniştii din ca­ cei investiţi cu răspun­ fecţionarea continuă a Golda, inspector şcolar, rea cea mare", la Casa BRAZI:
ne nu a lucrat intr-un ast­ drul şcolii v-au ales secre­ deri în formarea şi edu­ prof. Robert Singer, di­ pionierilor şi şoimilor CALAN:
fel de domeniu, nu ştie ce tar al organizaţiei de bază. carea tinerei generaţii, muncii noastre de îndru­ rectorul Liceului indus­ patriei din Orăştie a cific, Ii
(Casa de
înseamnă acest eveniment — £ o responsabilitate perfecţionarea a devenit mare şi control — apre­ trial nr. 4 Deva. Idei va­ avut loc o activitate po-
RIA: Drt
in viaţa unui om, nu poate mare pe care încerc să o cuvînt de ordine. Orga­ cia prof. Cornel Cismaş, loroase — privind surse­ ILIA: No
să aprecieze, nici cu apro­ îndeplinesc cu cea mai ma­ nizarea unor dezbateri directorul Liceului „De- le de informare ale di­ litico-educativă şi cul- întîi — s
ximaţie, ce complexă, ce re conştiinciozitate. N-aş pe asemenea teme este rectorului, necesitatea ca tural-artistică de am­ mina); G
nobilă, ce înălţătoare şi vrea să-mi dezamăgesc binevenită. Aşa a fost toate disciplinele de în­ ploare închinată aniver­ plate noc
plină cje răspundere este colegii. Alături de ei, de recenta dezbatere organi­ văţământ să se bucure de sării a 68 de ani de la
meseria de învăţător". conducerea şcolii, biroul zată de Inspectoratul şco­ Perfecţionare acelaşi statut (C. Con- înfăptuirea măreţului
Pentru Maria Giurgiu, organizaţiei de bază este lar judeţean cu directorii 7 act al unirii Transilva­
explorarea universului co­ chemat să rezolve proble­ liceelor industriale, agro­ standin), valorificarea niei cu România de la
pilului a devenit o proble­ me privind şcolarizarea, constatărilor controlului 1 Decembrie 1918. Des­
mă de căpătii. Un fel care frecvenţa, disciplina, Îmbu­ industriale, economice, de cebal" Deva. Oportunita­ la nivelul întregului co­ Pentru
matcmatică-fizică şi pe­
s-a accentuat cu fiecare nătăţirea permanentă a dagogic din judeţ. Tema tea momentului contro­ lectiv, utilitatea franche­ pre „Făurirea statului fi rece ş
an, incercind să descopere situaţiei la invăţătură, să — „Perfecţionarea act’vi- lului, varietatea mijloa­ ţei profesionale (E. Us­ naţional unitar — ex­ cliisă în
in copil ce poate, cit poa­ asigure legătura cu fami­ tăţii de îndrumare şi con­ celor prin care se reali­ kar), evidenţierea laturii presie a voinţei şi lup­ unde se
te şi; in funcţie de acest lia, cu ceilalţi factori edu­ zează, metodologia asis­ educative a lecţiei (Gh tei poporului nostru" a ţă, care
persista
lucru, să i se ceară ceea caţionali. Sînt aspecte ma­ trol exercitată de direc­ tenţe’ la lecţii şi căile de Ana), scopul, tipul, struc­ vorbit copiilor prof. E- V chiciură,
ce poate avindu-se in ve­ jore care cer timp şi mul­ tor. Metodologia asisten­ sporire a eficienţei aces­ tura, valoarea politică, milia Călinescu. Conduşi cerul va
dere ritmul de muncă pro­ tă putere de muncă. ţei la lecţii şi căile de tora au fost readuse în cerinţa revenirii asupra de prof. Maria Pascu tul va “st
tînd sui
priu. Niciodată nu şi-a per­ — Vă bucură succesele sporire a eficienţei aces­ atenţie, ca experienţe po­ controlului (E. Rusu), ro­ şi Eli Androne, membrii unde va
mis să compare şi să a- obţinute ? tora în perfecţionarea zitive, de prof. Rodica lul deosebit al învăţării siflcărl 1
precieze prin comparaţie — Fără Îndoială. Ele ne procesului educativ — Lazăr, directorul Liceu­ în cadrul lecţiei ca ve­ cenaclului literar „Mu­ rul sudic
guraş" şi ai cercului de
la 45—55
un elev bun cu un altul cu mobilizează şi mai mult in formativ" — a antrenat lui industrial nr. 2 Deva, rigă principală de însu­ râturile
posibilităţi mai reduse. Nu­ ceea ce facem. Mă întreb directorii la o dezbatere şire a temei (R. Singer) fanfară au prezentat cuprinse
şl minus
mai in felul acesta a reu­ insă mereu dacă am mun­ deosebit de utilă pentru prof. Clemente Constan- şi propuneri valoroase montajul literar-muzi­ mai ridic
şit să evalueze rezultatele cit destul şi bine. E între­ activitatea fiecăruia. din, directorul Liceului au argumentat locul per­ cal „Unire-yi cuget şi-n xime înt
reale ale fiecăruia. Şi barea care mă obsedează „îndrumarea şi contro­ industrial nr. 3 Deva, fecţionării în activitatea simţiri". De asemenea, 5 grade,
;
oentru ca să ajungi să e- mereu. lul, laturi importante ş prof. Bogdan Poraicu, di­ cadrelor didactice, a con­ a fost amenajată o ex­ undo cei
valuezi trebuie să dai do­ O întrebare care solicită necesare ale activităţii de rectorul Liceului indus­ ducătorilor unităţilor de poziţie de carte, cu te­ La mu
vadă de perseverenţă, răb­ noi şi noi energii, o conec­ conducere, care se între­ trial nr. 1 Deva, prof. învăţămînt. în aceste u- ma „Din lupta poporu­ fi frumc
dare, stăpinire de sine, co­ tare totală la pulsul şco­ pătrund şi se suprapun Ernest Uskar, directorul nităţi, noţiunea de per­ lui nostru pentru liber­ mai mu
va sufla
rectitudine, să obţii cola­ lii, la marile responsabili­ urmăresc acelaşi scop: Liceului industrial Călan, fecţionare este sinonimă tate şi dreptate socială" zentînd
borarea, participarea ele­ tăţi ale meseriei de peda­ cunoaşterea multiplelor ec. Gheorghe Ana, direc­ cu educarea educatorilor. (Subredacţia „Cuvînt cări cu
vului. gog, de om al catedrei. aspecte ale muncii in- torul Liceului economic şi pionieresc" Orăştie). 70—80 kt
- Primele clase de şcoa­ structiv-educative din de drept administrativ L. LARA sudic.
lă rămin esenţiale pentru MINEL BODEA