Page 31 - Drumul_socialismului_1986_12
P. 31
041 • MIERCURI, 10 DECEMBRIE 1986
-=r,.S
5 In organizarea centralei şi a
minereurior
IJeva
UNE De veghe la sănătatea oamenilor rubrica tineretului I Inspectoratului da stat te-
, ritorial pentru protecţia
muncii Hunedoara, în mu
Noul şi modernul spital de a veghea la continua mis să dăm actului medi Să apropii de gîndul I nicipiu! reşedinţă de ju-
, deţ a avut loc un reuşit
cu policlinică din Haţeg îmbunătăţire a stării de cal o calitate nouă, supe schimb de experienţă pri
este o creaţie a acestor sănătate a oamenilor. S-a rioară, să contribuim la şi fapta tinerilor I vind activitatea de instrui-
, re-propagandă în domeniu!
iane»*ica ani, cu care localnicii se construit asemenea bază îmbunătăţirea J indicatorilor protecţiei muncii. I.a a-
îtcctf v» mindresc mult. La astfel materială activităţii sanita de sănătate. La secţia confecţii este care o conduce. Cu acee ! ceastă acţiune au partici-
de dotare nu îndrăzneau re destinată atit populaţiei A scăzut mult in zonă bine cunoscută de oamenii aşi căldură ne-a înfăţişat , pat ingineri şefi cu secu-
I ritatea minieră, şefi a!
şi Virginia munca şi stră
2pturilor să spere in urmă cu ani. oraşului, a întregii zone a incidenţa bolilor infecţioa- de aici. Este secretara or daniile tinerilor din orga | compartimentelor de pro-
ganizaţiei de tineret A1,
Populaţiei oraşului 3210 Jării Haţegului, cit şi con se cu poartă de intrare iar în întreprinderea de nizaţia sa, preocupările , tecţle a muncii, specialişti
structorilor şi energeticie-
(color): locuitori la recensămîntul digestivă. Aceasta, ca ur tricotaje tip lină Hunedoa prezente şi gindurile lor de Schimb
din 1948, staţionară vreme nilor marelui sistem hidro mare atit a educaţiei sa
ra şi-a ciştigal un presti viitor. A reieşit pregnant
de 8 ani apoi crescind la energetic de pe Riu Ma- nitare pe care o desfăşoa giu bazat pe muncă, un că unul dintre secretele, de experienţă
6800 pină in anul imediat re-Retezat. Circa 60 000 de ră instituţia noastră ca şi prestigiu ce se întăreşte Şi dacă se poate spune aşa, din cadrul unităţilor sub
următor celui de al IX-lea oameni beneficiază de ser cele subordonate ei, dar creşte zi de zi prin eforturi bunelor rezultate dobindi- ordonate C.M. Deva, cît j
Congres al partidului — ii vicii mai bune de dispen- mai ales ca urmare a con şi căutări de a fi in pri te este unitatea şi coeziu şi reprezentanţi ai unor i
întreprinderi din judeţ, cu |
stătea la dispoziţie o in sarizare, de diagnosticare diţiilor generale de mun mele rinduri ale celor ca nea sufletească ce s-a acest prilej au fost pre- '
stituţie sanitară adecvată şi tratament, de profilaxie că şi de viaţă create oa re dau putere unităţii. Şi creat intre membrii organi zentate mai multe filme şi
ponderii sale numerice şi datorită faptului că in Ha menilor din oraş şi din dacă organizaţia celor 60 diotonuri pe problematica J
f»,00 Krt- posibilităţilor societăţii la ţeg există un spital şi o zonă. de tineri pe care o con zaţiei, o matură atmosferă protecţiei muncii realizate ,
de cinecluburile ,,Minerul**
imineţii ; de muncă şi învăţătură Gurabarza şi „Preparato
zilei In acea vreme. Afirmaţia me policlinică noi, încadrate Mişcarea profilului pato duce de patru ani este a- iniţiată şi susţinută zi de rul" al Carierei miniere !
) Radio- dicului specialist Adrian cu personal de specialita logic a suferit o echilibra preciată ca una dintre ce<- Veţel-Mintia ş.a.
în ţară; te şi mediu. le mai bune din unitate, zi de secretara organizaţie, Participanţii la acţiune J
isei; 8,10 Popovici, medicul şei al re in bine şi dacă inciden de tineret. S-a acordat ma au ajuns unanim la con-. .
ilor; 9,00 policlinicii haţegane — „Dacă altădată puteam ţa unor boli proprii doar acest lucru se datorează ximă atenţie perfecţionării cluzia că aceste mijloace |
9.05 Rns- ,,dotarea şi incadrarea sec asigura in spital o singu virstelor Înaintate a cres felului in care Virginia Ur pregătirii profesionale, for moderne de instruire şl ,
ătorilor ; torului sanitar din zona ră gardă care trebuia să se a reuşit să se apropie propagandă trebuie extin
tiri; 10,05 cut uşor, aceasta se dato mării tinerilor ca adevăraţi se şi generalizate în toate
ţă vatră; Haţegului este aproape răspundă solicitărilor adre rează faptului că este tot de inima şi gindul lor, de muncitori, integrării in pro unităţile economice. S-a
formaţii nesperată" — vădeşte o sate la urgenţă tuturor munca şi fapta tinerilor. subliniat că, împreună cu
Buletin realitate vie, de necontes specialităţilor, astăzi sin- mai mare numărul celor A fost şi râmine un demn ducţie a noilor veniţi pre alte forme larg aplicate în
Litera şi care depăşesc virsta medie exemplu de entuziasm şi cum şi stimulării pasiunii, activitatea de producţie —
25 Tineri tat. tem în măsură să asigu a dorinţei lor de a-şi afir albume foto, gazete de pe
i uşoară; Anii ce au urmat Con răm trei gărzi pe trei prin a populaţiei ţării, virstă a- hărnicie, de angajare şi ma capacitatea şi puterea rete tip „Reflector**, pa
:iri; 12,05 gresului al IX-lea al parti cipale specialităţi de medi flatâ in jurul a 70 de ani". fermitate în Învingerea nouri, programe pfe teme
2,35 Dra- La Haţeg şi in întreaga greului. Zilnic, prin mina de muncă. In acest fel a de protecţia munca la sta
ţomânia; dului au dat garanţii su cină, mai spune medicul Virginiei trec mai bine de înţeles Virginia Urse să-şi ţiile de radioamplificare
•a folclo- perioare de Înfăptuire a şei al policlinicii. Dintre zonă a Ţării Haţegului, ca îndeplinească mandatul în etc. — aceste metode mo
a 1 la 3; acestor aspiraţii. cabinetele de specialitate şi oriunde in frumoasa 300 de produse semifabri derne contribuie în mod
ieră Ra- noastră ţară, asemenea cate, calitatea superioară credinţat de organizaţia direct Ia popularizarea nor
era „Ro- Şi astlel, intr-un oraş de cu care este dotată, o po in tot ce face fiindu-i stin tinerilor. Cit de mult a melor şi măsurilor de pro
iţa; 10,00 aproape 11 000 de locui liclinică modernă, nouă ne realităţi au înflorit în anii reuşit in toate acestea o tecţia muncii. Ia crearea
25 Epoca tori s-a construit un spital lipseşte doar specialistul ,,Epocii Nicolae Ceauşescu", dardul cu care se prezin unei opinii de masă faţă
cu, ani tă în fiecare moment. dovedesc rezultatele dobin- de cei care încalcă preve
liri; 16,40 de 270 de paturi, cu po de neuropsihiatrie. O ase cei mai fertili din istoria Ne-au vorbit cu căldură dite. Iar aici se poate vor derile legale în do
c ; 17,00 liclinică, dotat cu tot ce menea Încadrare cu spe noastră milenară. despre ea cadre din con-' bi de succese. Şi tinerii sint meniu.
17.05 Co este necesar pentru 'împli cialişti este foarte bună Ing. IOAN GROS,
lice; 17,40 ION CIOCLEI ducerea unităţii şi secţiei, abia la început... (Ioan inspector la I.S.T.P.M.
•ideologi- nirea cu succes a misiunii pentru noi. Ea ne-a per- tinere din organizaţia pe Vlad, corespondent). Hunedoara—Deva
îrii; 20,00
,30 Agri-
0 La su-
O zi în-
Moment Răspundere maximă pentru buna
Nocturnă înşela gustul, uneori în
24,00 Bu- doielnic al unor oamenL
desfăşurare a activităţii in Oare nu e posibil să fie
7 curmat un astfel de co
merţ de „talcioc" ? Fac
fiecare fermă si creşterea torii desemnaţi să avize-;
ze şi să controleze vîn-
7 7
CINE REFACE zarea unor astfel de o-
1 cu riş- PEROANELE ? bicctc trebuie să intervi
Rîdeţi cu producţiei de lapte! nă. Kitsch-ul trebuie
rta) r HU- Prin halta C.F.R. Bre curmat din rădăcină, pen
iele (Mo-
ezul fier- {Urmare din pag. 1) funcţionare şi nu s-a reu tea Mureşană trec multe tru a evita poluarea spi
(Modern şit nici găsirea unei re trenuri de persoane. Deci, rituală I
ăieţi şi o morci cu ajutorul căreia ca să te urci într-unul din
a c ă r a); C.A.P. Bretea Română. să se scoată gunoiul, cu ele care circulă spre Ilia GOSPODĂREŞTI
; PETRO- La programul de scară, sau spre Deva nu-i nici
i la Ma- care s-a desfăşurat in con răţenia în adăposturile de o problemă. Nu era nici Duminică, numeroşi ce
lerlile 1-11 la Ciopeia lăsa de dorit şi
ea (7 No- diţii bune, au fost prezenţi nu oferea condiţiile nece o problemă şi probabil tăţeni din Deva au ie
orie loga- toţi îngrijitorii, precum şi sare unei bune desfăşurări nu va fi în viitor. în pre şit, cu mic cu mare, la
LUPENI : inginerul Gheorghe Lala, zent este o mare proble muncă, pentru ca spaţii
Cultural); şeful fermei, tehnicianul a mulsului. La program,
e voi uita veterinar Simona Pintea şi alături de îngrijitori, au mă. Calea ferată, dublă, le din jurul blocurilor să
iceafărul); participat Marioara Dă- a fost reparată în vară. arate, la prima întîlnire
operatorul însămînţător
l mohican nău, economista fermei Maşina care a efectuat cu iarna şi poate chiar
PETRILA : Delia Drăgoiescu. Din par această operaţie este a- cu albul imaculat al ză
ski — se- tea conducerii unităţii a zootehnice, medicul vete 1'P.Ş.K.U.E.E.M. Petroşani, secţia service. In atelierul de gabaritică şi au trebuit pezii, cît mai frumos.
icitoresc) ; participat inginerul şef rinar Leonora Diconi dar telegrizumetrie, electroni.ştii Aurel Selejan şi Viorel Maca- sparte peroanele.
Ciuleandra nu şi inginerul Francisc vel lucreazâ cu pricepere. Dar Măturînd, strîngînd tot
URICANI: Ioan Lăpuşan. In aceste Sebesteyn, şeful fermei \ treaba s-a terminat prin ce a fost moloz, tombe
tifea (Re- condiţii, programul de fu iulie, iar peroanele au roanele au fost luate cu
Sehcreza- rajare şi muls s-a desfă zootehnice. Efectivul mat rămas sparte. Acum, ca
?ie)' ’U- şurat la timp. Remarcăm că şi viţeii obţinuţi sînt Toate contractata încheiate cu j să te urci în tren din asalt. Din păcate, aces
Few /k, şi aici preocuparea pentru mult sub prevederi, pro Bretea Mureşană (şi nu tea erau prea pline pen
1
seriile I-II centul de natalitate de tru ca să mai pr'mească
PRAŞTIE ; introducerea în hrana ani pildă, fiind de numai 49 parteneri străini - numai de aici, ci şi din şi „roadele" muncii de
(Patria); malelor a furajelor tocate alte staţii în care s-au duminică. Poate, măcar,
căprioare şi combinate în amestec la sută. Animalele au fost executat astfel de lu
3EOAGIU- lotizate în cadrul grupelor crări) e un adevărat chin. acum, după acest semnal I
lunil de cu borhot, tăiţei şi sara de îngrijitori, dar aceştia onorata exemplar încearcă cineva să le ri
de cultu- mură. Bovinele sînt loti- De la pămînt, la prima dice !
Descoperl- zate, au o stare fiziologică nu respectă regulile de treaptă a scării vagonu
(Dacia) ; bună. La capitolul repro igienă a mulsului. Mai (Urmare din pag. 1) lizare, în măsură să facă lui distanţa este de circa
ii albaştri; ducţie lucrurile nu stau grav ni se pare că produc faţă cu succes sarcinilor un metru. Trebuie să fii IAR V-A PRINS
i din Pa- ţia de lapte este în scă na decembrie chimiştii de trasatc de conducerea atlet de performanţă să IARNA ?
comorilor prea bine, procentul de na partidului.
:ă); SIME- talitate fiind de 58 la su dere, ajungînd de la ^150 la Orăştie realizează pro poţi face un astfel de La timpul potrivit am
Chimiştii
(Mureşul); tă. De asemenea, este ne litri/zi la 1 noiembrie' la duse la export în contul sînt hotărîţi din Orăştie pas. Şi totuşi oamenii se lăudat eforturile care se
să dea în
din linia voie să se pună un accent 100 litri în 9 decembrie. Şi anului 1987. urcă. în genunchi, în făceau la ferma anexă a
# I-II (Lu- asta la un efectiv de 125 — Pentru a asigura un continuare noi valenţe pro mîini pînă se văd în va cantinei C.S. „Victoria"
RI: Intîm- mai mare pe respectarea vaci în ţactaţie (? !). De a- caracter prioritar produc ducţiei pentru export. Aici goane. Vă închipuiţi cum Călan
(Minerul). regulilor, zootehnice în tim semenca, cum unitatea nu ţiei de export — arăta ing. se acţionează cu fermitate pentru creşterea
pul mulsului. stă „pe roze" cu furajele, Doru Braia, şeful secţiei pe linia organizării şi mo urcă femeile, copiii şi numărului de porci, pen
bătrînii ■
tru mai buna lor îngri
C.A.P. Sîntămăria-Orlea. este necesară o mai mare a II-a mase plastice —, dernizării proceselor de Cine şi cînd va reface jire şi adăpostire. Dar
Datorită faptului că insta răspundere din partea tu încă de la lansarea în fa producţie, asimilării unor peroanele ? multe dintre intenţiile
laţia de evacuare a dejec turor în gospodărirea a- bricaţie a loturilor, sarci noi repere din mase plas bune şi pronvsiunile fă- \
ţiilor nu a fost în stare de cestora. nile au fost repartizate ce tice în vederea lărgirii POLUARE SPIRITUALA
lor mai bune formaţii de continue a gamei sorti cute s-au piei dut pe
Vremea va drum. Adăposturile nu
general în lucru şi cadrelor tehnice mentale solicitate de bene în unele zile ale săptă- sînt gata, instalaţiile
de cîmpie, Putem aprecia că în unităţile amintite există pre competente pentru a acor ficiarii de peste hotare. de
mnala cea- ocupare pentru buna desfăşurare a programului de Prin întreprinderile de mînii, în pieţele organi ană nu funcţionează, u-
alocuri va da asistenţa tehnică nece zate din Deva. Orăştie, şile, geamurile, bucătăria
depune, grajd, s-au luat măsurile necesare unei desfăşurări sară pe fiecare schimb în comerţ exterior se parti Haţeg sau alte localităţi,
na de dea.’ ? normale a stabulaţiei. Totuşi, după cum am consem parte, rezol vîndu-se toate cipă la tîrgurile interna furajeră, căile de acces
riabil. Vîn- nat, se mai înregistrează şi o seamă de neajunsuri, problemele înainte de in ţionale organizate peste precupeţi de pe cine ştie impun încă o seamă de
lab, excep- hotare, iar rezultatele aces ce coclauri îşi desfac intervenţii, retuşuri. Dar
Banatului, începînd de Ia furajarea animalelor, continuînd cu trarea în execuţie a co marfa lor curioasă, con
;nta inten- respectarea regulilor zooigienice pînă la buna gospo menzilor. De asemenea, tor participări sînt tot mai iarna n-a uitat să vină
din secto- dărire a nutreţurilor. De aceea, este necesar ca în urmărirea realizării produ rodnice. fecţionată în casă, după şi gospodarii fermei au
1
viteze pînă în climatul de intensă tehnici urmărind cîstigu fost prinşi pe picior gre
h. Tempe- fiecare unitate să se acţioneze cu cea mai mare răs selor se face pe bază de cu orice pVeţ. Cumpără
•ne vor fi pundere pentru ca întreaga activitate în sectorul creş grafic zilnic, iar la sfîrşi- activitate creatoare pe care şit, adică nepregătiţi. Co
e minus 8 terii animalelor să înregistreze saltul calitativ cerut tul schimburilor se exami întregul popor o desfăşoa torul este asaltat cu pui mitetul de cantină, ad
-ade, izolat ră în aceste zile de sfîrşit şori, păsări, şoricei traşi ministraţia combinatului
ir cele ma de imperativele noii revoluţii agrare. în acest sens, nează situaţia îndeplinirii de sfoară, stani şi brani ar treimi să se gîndeas-
ro şi plus organele şi organizaţiile de partid, consiliile unice sarcinilor, cît şi probleme de an, oamenii muncii de
coborîte agroindustriale, consiliile populare, organele de con le ce au apărut, stabilin- la I.C. Orăştie s-au an de fel de fel de nimicuri că si la... cantină.
a persista. ducere colectivă din unităţi trebuie.să se implice cu du-se modalităţi de rezol gajat să obţină noi suc din plastic şi metal „au
vremea va întreaga energie şi autoritate în vederea respectării vare a acestora. Ceea ce cese în producţie, să asi rit", obiecte strigate în
cu cerul programului de lucru în ferme, hrănirea corespunză am realizat pînă acum, în gure cele mai bune condi gura mare. în alte locuri
lin. Vîntul toare a animalelor, gospodărirea furajelor ş.a. De ase cadrul secţiei noastre şi al ţii pentru ca şi în anul sînt expuse tricouri, blu
erat, pre- ze imprimate cu înscri
intensifi- menea, în continuare, trebuie acţionat cu cea mai întreprinderii, ne îndreptă 1987. exportul produselor
e pînă la mare răspundere pentru creşterea efectivelor şi a pro ţeşte să afirmăm că avem cu marca „Chimica" Orăş suri care de care mai
in sectorul ducţiei de lapte şi carne, pentru valorificarea efi colective de muncă puter tie să cunoască ritmuri ..tentante", doar. doar voi
cientă a potenţialului zoot*&nic al fiecărei unităţi. nic închegate, cu o exem înalte, superioare celor
plară capacitate de mobi- planificate.
