Page 34 - Drumul_socialismului_1986_12

DRUMUL SOCIAUSMULII

LU

20.00 T
20.20 V
20,35 C
u
Promovarea noului - preocupare statornică 8400 kg porumb şfiuleţi 20.50 F
d
d
I*
în creşterea productivităţii muncii la hectar - producţie medie 21.00 P IV
Pornind de la necesita­ trecut la 28—30 cm adîn- praşile mecanico şi două te
tea înfăptuirii obiectivelor cime, imediat după elibe­ manuale, cultura finei c
Activitatea principală la rea şi recondiţionarca pie­ mari eforturi. Nevoia ne-a noii revoluţii agrare, jalo­ rarea terenului. In timpul menţinută tot timpul cu­ in
tr
care este angrenat colec­ selor uzate şi, mai ales, învăţat să ne descurcăm, nate cu clarviziune de se­ iernii, pentru ridicarea rată de buruieni. 21.20 Ii
tivul de oameni ai mun­ autorii executării cu forţe să nu aşteptăm după cei cretarul general al part - fertilităţii pămîntului am Fireşte, maximă grijă am ri
:
cii din cadrul Bazei de a- proprii a unor instalaţii şi de la reparaţiile electrice dului, tovarăşul Nicolae aplicat pe toată suprafaţa avut la păstrarea densită­ ni
provizionarc-desfacere nr. 6 utilaje care au dus la creş­ din combinat. Şi ne-ara Ceauşescu, între care un Ci te 350—400 leg fosforită ţii de 80 000—85 000 plante Si
ce
— Peştiş a Ministerului In­ terea substanţială a pro­ confecţionat singuri o in­ loc de seamă îl ocupă spo­ activă la hectar. recoltabile la hectar. Cul­ si
dustriei Metalurgice este ductivităţii muncii şi uşu­ stalaţie de extras bobi­ rirea producţiei de cerea­ în primăvară, în vede­ tura, fiind angajată în a- tc
aceea de preluare a me­ rarea, considerabilă a efor­ nele arse din motoare, a- le la hectar, cooperatorii rea pregătirii grădinăreşte cord global cu mecaniza­ 21.50 T.
talului produs în Combi­ tului fizic în activitatea jungînd să reducem total şi mecanizatorii de la a patului germinativ s-au torii şi cooperatorii, a fost
natul siderurgic Hunedoa­ de întreţinere şi reparaţii efortul fizic, în condiţiile C.A.P. Lăpuşnic au acţio­ făcut două lucrări de dis- bine îngrijită şi întreţinu­
ra, de depozitare pe sor- a... mastodonţilor. Detalii în care dezechipăm un nat şi -acţionează cu în­ cuire, după care s-a rea­ tă, remarcîndu-sc în spe­ se
totipodimensiuni şi livrarea ne-a oferit şeful echipe; motor într-o jumătate de treaga răspundere pentru lizat erbicidarea cil cîte cial aportul tractoristului
către unităţi economice din de lăcătuşi de aici, Ghcor- oră faţă de 3—4 z'le cît valorificarea potenţialului 8 1 Dizocab la hectar, er- Gheorghe Simode, care a BUC
întreaga ţară a cantităţi­ ghe Frunzescu, secretarul dura această treabă pînă de care dispunem. Drept efectuat în condiţii irepro­ <110|>rof
lor de laminate contracta­ organizaţiei de partid din nu demult. urmare, la cultura porum­ şabile semănatul. 6.30 L.
ugricul
te. O activitate prin care, unitate : Chiar acum lucrăm la o bului am reuşit să obţi­ Ţinînd seama de expe­ jurnal;
zilnic, sc manipulează în nouă împlinire a unei idei: nem în acest an o recoltă C.A.P. LĂPUŞNIC rienţa acumulată, pregătim 8.00 K
jurul a 1000 tone oţel. Pen­ confecţionarea presei de medie de 8 400 kg ştiuleţi baze temeinice şi recoltei Curieri
Buletir
tru buna ei desfăşurare, BAZA NR. 6 200 tone-forţă, necesară la la hectar pe teren nebă­ de porumb din anul vii­ pundci
funcţionarea ireproşabilă a PESTIS - C.S.H. presarea şi depresarea sub- gat, depăşind cu peste 3000 bicidul fiind încorporat în tor, în care scop am efec­ 10.00 Bl
utilajelor din dotare — lo­ ansamblelor de la utilaje­ kg la hectar prevederle sol cu combinatorul. tuat arături adinei de Succes
comotive Diesel, macarale — Preocupările noastre le de ridicat. O facem din- planului. Obţinerea unei O atenţie deosebită am toamnă pe toată suprafa­ Forma
res an
pe şenile, poduri rulante pentru promovarea noului tr-un cric rămas de izbe­ recolte superioare ne-a per­ acordat respectării perioa­ ţa, iar în perioada de iar­ lctin <
dei de semănat, încorpo-
şi bascule — apare ca o îşi au rădăcinile în nece­ lişte şi din bramc şi ţagle mis să suplimentăm şi li­ rînd sămînţă în sol pe nă vom acţiona pentru fer­ tica nc
uşoară
condiţie indispensabilă. sităţile bunului mers al de profil rotund, de care-i vrările la fondul de stat toată suprafaţa planificată tilizarea cu îngrăşăminte Ştiri; ]
Prin intermediul şefului producţiei, în dorinţa de plină incinta bazei. Peste cu peste 20 la sută. în decada a doua a lunii chimice a terenului desti­ ca r(
compartimentului mecano- a munci mai bine, mai rer puţină vreme, scoaterea Experienţa proprie ne-a aprilie a.c. Semănatul s-a nat culturii porumbului, Trăim
nlri in
energetic al unităţii, sing. pede şi mai uşor. Ele iz­ unei roţi stelate prin lovi­ demonstrat că producţii făcut la distanţă de 70 cm astfel incit şi în 1987 să moara
De la
loan Potorac, i-am cunos­ vorăsc însă şi dintr-o am­ turi cu barosul va intra... ridicate la hectar la cul­ între rînduri şi la adîn- ne înscriem cu o contr- premie
biţie proprie comuniştilor tura porumbului se obţin cimea stabilită, concomi­ buţie mai însemnată la
cut pe cîţiva dintre cei ca­ care lucrează în cadrul a- în amintire. Pentru că şi realizarea prevederilor pro­ Arii d
re asigură îndeplinirea a- la noi, ca peste tot în U- prin aplicarea cu rigurozi­ tent asigurînd şi fertiliza­ dă llr
telierului, aceea de a-şi tate a tehnologie specifi­ rea cu circa 100 kg uree la gramelor de dezvoltare a Radio;
1
cestei condiţii. — lăcătuşi, dovedi că sînt cel puţin nităţile economice din ţa­ ce, acordînd atenţia cuve­ agriculturii judeţului nos­ dlenţu
sudori, electricieni, strun­ la fel de pricepuţi in me­ ră, mai mari sau mai iniei, nită calităţii fiecărei lu­ hectar. Hibrizii folosiţi la tru, la înfăptuirea obiecti­ iore i
■etin
gari din cadrul atelieru­ serie ca şi cei la care a- noul tehnologic este parte crări. semănat au fost din gru­ velor noii revoluţii agrare. »gaa
,J5
lui de întreţinere. pelăm pentru rezolvarea integrantă a uriaşului Ca mod de amplasare, pa 200 şi Eundulca 308. GHEORGHE TAŞCOV, patriă
inginer şef
„Sîntem o mînă de oa­ unor probleme apărute în NOU din întreaga econo- noi am cultivat porumbul Ca lucrări de întreţine­ al C.A.P. Lăpuşnic “■ serii ;
meni, care lucrăm toată derularea producţiei. nie a României socialiste după cartofi şi după po­ re am realizat cîte două 20.30
21,00
ziua pe lîngă mastodonţii Aşa s-a întîmplat cu rumb. Arătura adîncă am 22,00
ăştia de oţel ; ne facem motoarele electrice de la MIRCEA DIACONU făcut-o în toamna anului 23.00 P
Noctu
datoria" — spunea lăcătu­ acţionarea utilajelor de Părinţii - sprijin de nădejde 24.00
şul Constantin Ciobanu. încărcat-descărcat şi depo­
Dar noi aflasem deja că zitat. Erau luni la rînd
el şi colegii săi de muncă, cînd motoai'cle arse nu al şcolii in educarea copiilor
între care strungarul An­ lipseau de pe bancurile
drei Balaş, electricianul noastre de lucru. Dura în activitatea Comitetu­ nici piu In organizarea tria);
DE 1
loan Chişotă sînt autorii mult operaţiunea de extra­ lui cetăţenesc dc părinţi C.P.S.P., cît şi în pregăti­ ard ol
economisirii celor aproape gere a bobinelor, pe care de la Şcoala generală nr. rea pentru actuala ediţie DOAI
3 Hunedoara a stat mereu a Festivalului naţional — A
300 000 lei, prin recupera­ o executam manual, cu al pî
în atenţie cerinţa sporirii „Cintarea României" a ce­
contribuţiei familiei la ri­ lor 13 formaţii de diferite Şaptt
găriţ.
dicarea calitativă a proce­ genuri. căra)
PRIN GOSPODĂRIREA JUDICIOASĂ sului instructiv-educativ, Comitetul cetăţenesc de PETF
Mare
A MATERIALELOR ca şi rezolvarea unor pro­ părinţi a sprijinit coman­ I-II
bleme legate de îmbunătă­ damentul unităţii de pio­ Noiei
Colectivul dc muncă de la I.P.S.R.U.E.E.M. Petro­ ţirea bazei didactico-mate- nieri în organizarea unor gală
şani a acţionat, în perioada care a trecut din acest riale. acţiuni de educare prin şi B.D.
VUL*
an, cu maximă răspundere în spiritul exigenţelor nou­ Preocupate îndeaproape pentru muncă (vizite la (Luc
lui mecanism economico-financiar, siluind în centrul de asigurarea unor condi­ C.S.H., I.A.C.R.S.H., întîl- Ultin
rul)
preocupărilor de zi cu zi in tensif icarea activităţii de ţii optime de pregătire a niri cu muncitori fruntaşi, Wblo
a-II
gospodărire judicioasă a materiilor prime, de introdu­ elevilor, comitetele ce­ cu activişti de partid şi di NO A
cere în circuitul productiv a materialelor refolosibile, tăţeneşti ale tuturor clase­ stat), ca şi organizarea u- nia
lor au contribuit la igie­ nor excursii la obiective (Mur
obţinînd pe această cale economii în valoare de peste nizarea şi estetizarea spa­ social-culturale şi la locur Vira
23 milioane lei. Eforturile oamenilor muncii din în­ istorice şi de agrement. BEA
ţiilor de învăţământ şi la
treprindere în direcţia creşterii eficienţei economice repararea şi întreţinerea Pentru ca relaţia şeoa- (St or
BAE
sînt reliefate şi de reducerea cheltuielilor materiale York
planificate la 1000 lei producţie marfă cu 47,8 lei. ncru
SCOALA GENERALĂ NR. 3 HUNEDOARA ful,
O contribuţie însemnată la înregistrarea acestor Atelierul de mecanică grea al I.U.M. Petroşani. Fie că (Pat
prelucrează un alet pentru foreze miniere, ori alto piese (Fio
economii şi-au adus-o colectivele de muncitori, teh­ de diferite grado de dificultate, experienţa strungarului' BAI
nicieni şi ingineri din cadrul S.I.R.I.U.M. Livezeni, Lazăr Zorfic îşi găseşte expresie prin precizia milimetrică mobilierului. Colaborarea lă-familic să cîştigc în sma
a execuţiei. şcoală-familie la nivel de trăinicie, să răspundă ce­ ră);
atelierului de reparaţii electrice şi altele. Foto N. GHEORGHIU clasă este, la şcoala gene­ rinţelor educative ale în- rea
rală nr. 3, în concordanţă văţămîntului, comitetul ce­ BK.A
CAI.
:
cu preocupările dir ginţilor tăţenesc de părinţi a ini­ oi fie
(Cas
şi ale învăţătorilor de a a- ţiat vizite la domiciliile e- MEI :
Să folosim cît mai bine posibilităţile locale rinţi în activitatea comu­ levilor cu frecvenţă slabă lecti
trage cît mai mult pe pă­
*ul)
şi la locurile de muncă ale
nă de formare a viitorilor părinţilor acestora, înlîl-
Comuna Sarmizegetusa defrişări şi curăţiri de pă­ ţii rezolvăm şi multe' din Am .expediat deja primii cetăţeni ai patriei. Numă­ niri periodice cu familiile
nu are pe teritoriul său şune am căutat să dezvol­ lucrările de reparaţ'i în 350 mc nisip combinatelor rul părinţilor care spriji­ unor copii. Sub genericul
prea multe rezerve spre a tăm ceea ce exista în ger­ construcţii de care este de la Hunedoara şi Călan nă activitatea şcolară este „Şcoala şi familia" se rea­
dezvolta o producţie de mene ca producţie anexă nevoie pe teritoriul comu­ şl unei unităţi din Tîrgu mare.' Pentru urmărirea lizează schimburi de expe­ Ni
rienţă pentru a valorifica
industrie mică mai diver­ la C.A.P. Din acest mate­ nei, dar executăm şi lu­ Cărbuneşti. comportării elevilor in ceea ce este pozitiv în trag
brie
să. Cu toate acestea, pr’n rial acum se confecţionea­ crări noi. O dată cu activitatea de timpul lor liber s-au or­ E>
stisjemele aparţinătoare ză fascine, araci pentru întreprinderea de mate­ la cariera de nisip am pre­ ganizat raiduri prin cofe­ munca acestor factori care 27.
consiliului popular, ca şi yiţa de vie şi pentru le- riale de construcţii Bîrcea luat de la I.M.C. şi cîte- tării, cinematografe, prin concură la educarea Ele­ Es
prin activitatea proprie va utilaje mici, amortiza­ alte localuri publice, iar vilor, iar lunar, pe clase 39.
organizată de consiliu, la te, necesare Intr-o activi­ cazurile de indisciplină de­ sau grupe de clase, se or­
ganizează lectorate cu te­
Sarmizegetusa se realizea­ COMUNA SARMIZEGETUSA tate de prefabricare. în pistate au fost discutate ma „îndatoririle ce revin
ză un volum anual de in­ iarna aceasta vom amena­ in biroul comitetului cetă­ şcolii şi familiei din docu­ y
dustrie mică şi prestatoa­ ja un mic atelier de pre­ ţenesc şi la conducerea
re de servicii de 4,5 mili­ gume, activitatea aducînd avea pe teritoriul nostra fabricate, iar de la primă­ şcolii. mentele Congresului al p<
oane lei. Aceasta înseam­ un beneficiu însemnat co­ o secţie de fabricat bol- vară vom încep» să tur­ Comitetul cetăţenesc de XlII-lea al partidului". Şi mer
mai
credem că relaţia şcoală-
nă că la indicatorul res­ operativei, pe această ca­ ţari şi o carieră de exploa­ năm dale de beton pentru părinţi a sprijinit activi­ familie va cîştiga mai mult na
pectiv sistemele C.P.A.D.M., le sporind şi contribuţia tare a nisipului pentru tur­ trotuare şi ulterior bor­ tatea pe linia îndeplinirii in eficienţă prin dezbate­ în :
C.A.P. şi consiliul popular ei cu venituri la bugetul nătorii. Ani convenit să duri. şi depăşirii angajamentu­ le.
căcb
contribuie cu o producţie comunei. cedeze consiliului popular în felul acesta am reu­ lui de muncă patriotică al rile gen cercuri pedagogi­ tul
în valoare de circa 2 600 în conformitate cu pre­ exploatarea carierei de ni­ şit şi noi să ne înscriem Unităţii de pionieri şi ca­ ce pe care le vom organi­ slab
Iei. pe locuitor. vederile programului local sip. Am preluat de la uni­ în rîndul comunelor care re, la această oră, este rea­ za sub genericul „Elevii nim
noştri, copiii dumneavoas­
tre
Nu cu mult timp în ur­ de dezvoltare a industriei tatea respectivă un IFRON realizează un volum mai lizat în proporţie de 100 tră, viitorul de mîine al grai
mă situaţia era alta, mai mici şi prestărilor de ser­ amortizat ea valoare de substanţial de producţie la sută. ţării". într
mult decît modestă. Tre­ vicii, atît pe lîngă C.A.P. inventar, iar Consiliul de industrie mică. Activitatea cultural-artis- gra<
pe
buia să găsim ieşirea din cît şi în cadrul C.P.A.D.M. popular judeţean ne-a spri­ ADAM CGRUI, tică a pionierilor a fost IOAN VLAD chic
impas. Am găsit-o căutînd am înfiinţat, cu meseriaşi jinit pentru transferarea vicepreşedintele susţinută de părinţi atît la preşedinte al Comitetului U
mai atent în jurul nostru. locali, secţii de zugrăvit, ®nui t r a c t o r de te biroului executiv oi unele acţiuni de amploare cetăţenesc de părinţi, mo:
Şcoala generală nr. 3
Mai întîi, pe baza mate­ de zidărie şi de timplărie. W.A.G.C.M. te aol şi ast~ Consiliului popular cum ar fi clubul artelor Hunedoara mul
riei prime rezultate de la Eh formaţiile acestor sss- M continuăm activitatea. «I comunei Sarmizegetusa desfăşurat la nivel de mu-