Page 37 - Drumul_socialismului_1986_12
P. 37
Un „eveniment de cale“ aşteptat
Pe drumul de fier care pe care le va avea econo Ioan Şandor, Constantin
uneşte localităţile Deva şi mia naţională prin intra Cismaru, Constantin Fur-
Brad, în urmă cu două zile rea în funcţiune a acestui dea, Dumitru Prichici, ale
s-au încheiat ultimele lu obiectiv. însă ultimii 13,4 şefilor de echipă Vasile
crări la suprastructura a- kilometri pe care i-am a- Groza, Dumitru Ursaehe,
S O C I A L I S M 1 1 1 cestei căi ferate. Adică, vut de realizat — din care Vasile Ursaehe, Petru Cul-
trenul poate circula acum 9,3 km sînt numai curbe, da, Vasile Băltescu, Nico
lae Aparaschivei, muncito
de la un capăt la altul, cu 31 de podeţe, 12 via
rilor Ton Marusae. Nicolae
ducte şi 4 tunele — au ne
pe „brîul" de 36 kilometri
Petru
Ştefan,
Eluieraş,
săpat pe sub poalele mun- cesitat un volum uriaş de
ţilor din această zonă cu muncă, eforturi deosebite Constantin Vătăman. Tu-
ORBM AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA, At P.C relief intens frămîntat. din partea constructorilor dor Sulincean. Dorel Huli.
Inginerul Liviu Corfaru, Am întîmpinat multe greu Ioan Munleanu (betonisti,
şeful brigăzii nr. 4 Deva tăţi. Dar le-am luat în dulgheri, zidari, excavato-
din cadrul A.C.C.F. Timi piept voiniceşte şi am tre risti, .artificieri, macara
şoara, ne-a împărtăşit im cut peste ele. Nu ne-am gii, buldozeriste, ale me
presiile sale în legătură cu dat bătuţi nici o clipă. canicilor atelierului din
Anul XXXVIII, nr. 9 043 VINERI, 12 DECEMBRIE 1986 4 pagini - 50 bani
acest „drum al bărbaţilor", Da, lucrarea continuă. Ur Simeria, condus de Gheor-
cum l-au numit chiar ei, mează să asigurăm con ghe Ciulncu — Marin Bu-
constructorii. diţii corespunzătoare de lancea, Gavril Chircea,
— Am trecut un examen expediere şi primire a tre Avram Lazăr, Ton Aoăvă-
lucrările sesiunii greu — arăta interlocuto nurilor, de siguranţă a loaie. Constantin Matei.
rul. Foarte anevoie s-a circulaţiei, legături telefo
mai lăsat modelată aceas nice ş.a. Ne vom ocupa de Gheorghe Curcă, Ion Toto-
Ton
Lefter,
ran,
Vasile
tă cale ferată, deşi avem ele cu toată răspunderea, Urs—, ale şefilor adjuncţi
Marii Adunări Naţionale un şantier al braţelor vîn- pentru a da cît mai repe de brigadă Gavril Darko
joase, tinere şi pricepute. de în exploatare această
La tot pasul oamenii noş cale ferată. Ceea ce se va şi Petru Popşor, alături de
tri au sculptat în stîncă întîmpla în primăvara a- cele ale proiectanţilor de
în prezenţa tovarăşului dăririi apelor al Republicii cumscripţia electorală nr. imaginea unor lupte, au nului 1987. la I.P.C.F. Bucureşti (şef
proiect Dumitru Solomie).
Nicolue Ceauşescu, secre Socialiste România pe anul 4 Constanţa Nord-Vest. lăsat sudoare şi cutezan Şeful de brigadă nc-a vor rămîne înscrise în te
tar general al Partidului 1987 ; Cei doi deputaţi au de ţă. Am croit un drum pe făcut cunoscute numele
Comunist Român, preşedin 4. Proiectul Legii Buge pus apoi jurămîntul de care vor călători, în cu- oamenilor care au contri melia acestui obiectiv de
tele Republicii Socialiste tului de stat al Republicii credinţă şi devotament fa rînd, mii şi mii de oa buit hotărîtor la execuţia importanţă majoră pentru
România, joi, 11 decem Socialiste România pe a- ţă de Republica Socialistă meni, o operă care va dăi acestei căi ferate, aflate în economia judeţului nostru
brie, au fost reluate în nul 1987 ; România. nui peste ani. prag de punere în func şi a ţării.
plen lucrările sesiunii a 5. Programul privind au- Tovarăşul Constantin Sîntem pe deplin con ţiune. Astfel, numele maiş
IV-a a celei de-a IX-a le toconducerea şi autoapro- Dăscălescu, prim-ministru ştienţi de avantajele mari trilor Alexandru Ţundrea, LIVIU BRAICA
gislaturi a Marii Adunări vizionarea pentru asigura al guvernului, a prezentat
Naţionale. rea bunei aprovizionări a expunerea asupra proiec
T o v a r ă ş u l Nicolae populaţiei cu produse a- telor Legii Planului naţio
Ceauşescu, tovarăşa Elena groalimentare şi bunuri nal unic de dezvoltare eco- TN ZIARUL DE AZI :
Ceauşescu au fost întîm- industriale de consum pe nomico-socială a Republi
pinaţi, la sosirea în ro perioada 1 octombrie 1986— cii Socialiste România pe
tonda Palatului Marii A- 30 septembrie 1987 ; anul 1987 şi Legii planu • A.C.M.R. Deva — an
dunări Naţionale, cu vii şi 6. Proiectul Legii privind lui de dezvoltare a agri gajată cu toate for
îndelungi aplauze. Cei pre organizarea Congresului şi culturii, industriei alimen ţele în vederea pre
zenţi au dat glas celor conferinţelor judeţene ale tare, silviculturii şi gospo dării la termen a o-
mai alese sentimente de oamenilor muncii, alege
dragoste .şi stimă cu care rea şi atribuţiile organelor dăririi apelor pe anul biectivelor de inves
deputaţii, întreaga noas acestora ; 1987; tovarăşul Dimitrie tiţii
7. Proiectul Legii pri Ancuţa, vice.prim-ministru
tră naţiune îl înconjoară vind organizarea Congre
pe conducătorul partidu sului şi conferinţelor jude al guvernului, a prezentat • Corul din Orăştie şi o
lui şi statului nostru, re expunerea asupra Proiec tradiţie de peste un
cunoştinţei pentru exem ţene ale ţărănimii, ale tu tului Legii bugetului de
turor oamenilor muncii din stat al Republicii Socialis secol întreruptă
plara sa activitate pusă în
slujba înfăptuirii aspira agricultură, industria ali te România pe anul 1987.
ţiilor de pace, progres şi mentară, silvicultură şi în continuare, tovarăşul
prosperitate ale poporului gospodărirea apelor, alege Manca Măne’scu, vicepre
rea şi atribuţiile organelor
nostru. şedinte al Consiliului de
acestora ;
Eucările sesiunii au fost Stat, a prezentat corapor-
deschise de preşedintele 8. Proiectele de legi pen tul Consiliului Suprem al
Marii Adunări Naţionale, tru aprobarea decretelor Dezvoltării Economice şi
tovarăşul Nicolae Giosan. cuprinzînd norme cu pu Sociale a României privind
tere de lege emise de Con
a HEKOEO.SIRE. Din ini
La propunerea Biroului siliul de Stat. cele trei proiecte de legi. ţiativa învăţătoarei Elena
Marii Adunări Naţionale, Raportul comun al co Ştef, vicepreşedintă a Co
deputaţii au adoptat ur La primul punct al ordi misiilor permanente ale mitetului orăşenesc al te.
mătoarea ordine .de zi : nii de zi, tovarăşul Nicolae M.A.N., care au examinat meilor Simeria, în colabo
Mihalache, preşedintele rare cu comisia de femei
1. Validarea alegerii u- Comisiei de validare, a şi avizat proiectele de leg de la Cooperativa „Prosta-
!
nor deputaţi în Marea A- aflate în discuţie, a fost rea“ (preşedintă Lucroţia
dunare Naţională ; prezentat raportul acestei Zuclor), la sediul coopera
comisii privind validarea prezentat de tovarăşa Ele tivei s-a organizat o reu
2. Proiectul Legii Pla alegerii unor deputaţi în na Pugna, vicepreşedinte şită acţiune pe tema reto-
n u l u i naţional unic de dez Marea Adunare Naţională. losirii resturilor de mate
rialo, completată do o ex
voltare economico-soeială al Comisiei pentru indus poziţie cu articole vesti
Marca Adunare Naţiona trie şi activitatea economi- mentare şi de uz gospo
a Republicii Socialiste dăresc confecţionate din
România pe anul 1987 ; lă a validat, în unanimi co-financiară. acestea. Pentru cei pre
tate, alegerea tovarăşului Pe marginea acestor pro
3. Proiectul Legii pla I.P.S.It.U.E.E.M. Petroşani. Cu multă hărnicie, bobinato zenţi — majoritatea lucră
Manole Sedii în Circum iecte de legi au luat cu- toare in secţiile cooperati
nului de dezvoltare a agri scripţia electorală nr. 1 vîntul numeroşi deputaţi. rii din formnţla condusă de Ioan Neuhoff de la atelierul vei — acţiunea s-a dove
de repara|il motoare electrice refac circuitele motoarelor
culturii, industriei alimen Braşov-Ccntru, şi a tova Lucrările sesiunii conti electrice. dit un util schimb de ex
perienţă.
tare, silviculturii şi gospo- răşei Elena Vlădue în Cir nuă. Foto N. GHEORGHIU
B| I5I.OCUI. «2 DIN ît/\-
ŢEC A PRIMIT O ACTA
FAŢA. o echipă de mun
l)e la tovarăşul Eugen citori din cadrul E.G.C.I..
Tăgîrţă, secretarul comi Haţeg a executat lucrări
tetului de partid de Ia sec Toţi factorii să se implice cu răspundere maximă in duna de reparaţii şi întreţinere
ţia alimentarea oţelăriilor la blocul 32 din acest oraş,
din c.S. Hunedoara, aflăm: bloc curo este silunt pe
— l’rintr-o mai bună or strada Munţii Retezat, în
ganizare a muncii la pre desfăşurare a stabulaţiei, in sporirea producţiei animaliere!
gătirea fierului vechi pen plin centrul localităţii. A-
tru oţelării, creşterea gra cum se poate afirma că.
dului de utilizare a pre într-adevăr, blocul are
selor de balotat, lourfece- Raidul întreprins în colaborare cu activişti ai Sec administrează netocate şi Ilia realizează, pe cele 11 cu iotul uită ,.faţă“, io
lor şi macaralelor, prelun ţiei pentru probleme de agricultură a Comitetului nepreparate. Unitatea a luni trecute din acest an, urma reparaţiilor şi a zu
girea şi mai buna folosire grăvelilor exterioare exe
a depozitului de alimenta judeţean de partid şi ai Direcţiei judeţene pentru primit, pe la sfîrşitul lu un procent de natalitate cutate. El arată ca şi cum
re, am reuşit să sporim la agricultură a urmărit modul cum este organizată şi nii septembrie, o tocătoa de 51 la sută, C.A.P. Sîrbi ar fi nou. spre satisfac
ţia locatarilor săi.
se desfăşoară actuala stabulaţie a animalelor, cum se re nouă, dar aceasta stă — 42,3 la sută, C.A.P. Lă
implică lucrătorii din zootehnie, factorii de condu dezmembrată prin ferma sau — 50 la sută, iar ■ im.uunatat.tuea ac
M ai mult cere din unităţi în sporirea continuă a producţiei zootehnică deoarece încă C.A.P. Teiu 45 la sută. A- tivităţii DE PRESTAŢII.
fier vechi şarjabil animaliere, îngrijirea şi furajarea efectivelor, gospo nu s-a găsit cine s-o mon ceste rezultate nu fac cin Conducerea E.G.C.E. Că
lău, lucrătorii din unită
pentru oţelării dărirea nutreţurilor şi a incintelor şi alte probleme teze. La C.A.P. Ilia există ste activităţii desfăşurate ţile prestatoare de servi
ale acestui important sector de activitate. tocătoare, dar sînt ceva de operatorii însămînţători cii pentru populaţie de
pun eforturi stăruitoare în
defecţiuni la tabloul clec- Silvia Uina (Ilia) şi Toma vederea satisfacerii ce
lîfl—190 tone fier vechi Anucuţa (Teiu) .şi relevă
şarjabiliznt pe garniturile FURAJAREA rinţelor locuitorilor ora
destinate încărcării cup EFECTIVELOR — slaba preocupare a condu şului şl ale localităţilor
toarelor tle la O.S.M. II, ŞTIINŢIFICĂ, NU LA BRtGADA „FUIGER** ÎN ZOOTEHNIE cerilor cooperativelor pen componente. Aşa a fost
ceea ce permite oţelurilor VOIA ÎNTÎMPLARII ! tru această importantă ac posibil ca de la începutul
să se încadreze în grafi anului şi piuă acum, în
cele de elaborare. Conco tivitate. Alte argumente în dreptul indicatorului „va
mitent, colectivul nostru în unităţile agricole din o furcă de fin, cîteva sfe trie şi încă nu s-a găsit acest sens: nici la Teiu, loarea lucrărilor in pres
şi-a depăşit substanţial Teiu, Lăsău, Ilia şi Sîrbi cle .şi un braţ de paie. Lu un electrician priceput să nici la Lăsău încă n-au taţii" să se scrie lli,4 la
sarcinile Ia recuperarea sută.
materialelor rcfolosibile fe sînt stabilite şi afişate ra crul este de mirare, în- le înlăture. în ceea ’ ce pri fost stabilite .şi amenajate
roase şl neferoase, uleiuri ţiile furajere pentru fieca trucît cooperativa agricolă veşte cooperativa agricolă maternităţile. La Ilia şi I ■ MODERN IZ AUG. Du-
uzate, hîrtie şi cartoane, re categorie de animale. din Lăsău are furaje din din Sîrbi — aceasta n-are Teiu sînt mulţi viţei slabi. ţ pă ce a fost introdusă re
la recondiţlonarea unor ţeaua do canalizare, s-a fi- I
piese do schimb, precum La Lăsau, de pildă, o va belşug, mult mai multe tocătoare şi n-ar fi rău La Lăsău, circa 30 viţei I nalizat modernizarea stră-
roţi de rulare, tamburi, că cu lapte trebuie să pri decît necesarul pentru ac să-şi procure una, în tim sînt lăsaţi slobozi prin a- e zii Teilor din oraşul Sl- 0
grelfcre, tampoane. tije, mească zilnic — conform tuala stabulaţie. pul cel mai scurt. dăpost, deoarece unitatea moria. A fost astfel trans- I
pistoane, cuple, discuri de nu are suficient spaţiu la I pusă în fapt o doleanţă
frînă şi altele, a căror va raţiilor, de furajare — 4 La Teiu, animalele sînt ~ a locuitorilor acestei străzi, •
loare depăşeşte 1,2 milioa kg fin, 6 kg sfeclă, 3 kg lotizate după producţie şi NATALITATEA — iesle. Tot aici, viţeii mici la care şl el şi-uu adus
ne loi, la aceste succese paie şi 20 kg siloz. Asta starea de gestaţie şi se COPILUL VITREG sînt ţinuţi la capătul graj I contribuţia. I
o contribuţie hotărîtoare AL ZOOTEHNIEI ? dului, deci unde este mai «
adueîndu-şi muncitorii Du — cum se zice — pe hîr practică o furajare dife 8
mitru l’etrea, Miron Drij- tie, căci realitatea nu este. renţiată a efectivelor. Şi frig. La C.A.P. Sîrbi sînt
mun, losif Elek. I’avel conformă cu ceea ce. s-a aici însă cantitatea de Nici una din cele patru «
l!un, Petru Coinşn, mulţi stabilit. în. fapt, fiecare va hrană ce o primesc vaci unităţi cuprinse în raidul TRAIAN BONDOR
alţii. (Vasilo Cirlgoraş, co 0
respondent). că primeşte — cum nc-am le cu lapte este insuficien de marţi dimineaţa nu stă 9
convins marţi dimineaţa — tă. în pluş, furajele se bine la reproducţie. C.A.P. {Continuare în paţa 4-o)
