Page 42 - Drumul_socialismului_1986_12
P. 42

Rezultate notabile din munca celor ce aduc
                                     PROLETARI DIN TOATE TARILE.UNIŢI-VĂ!
              f                                                                                               o perpetuă înnoire peisajului

                                                                                                                   industrial hunedorean

                           (I A I J S . M I L                                                în  Pentru  cei  ce  muncesc   însumează  peste  120  000   na  prima  sută  de  metri
                                                                                                                                                     decembrie,  a.c.)  se  tur­
                                                                                                               antre­
                                                                                                 întreprinderea
                                                                                                                        mc.
                                                                                                                          Se  vehiculează  ideea  că
                                                                                             priză  de  construcţii  şi  re­
                                                                                                                                                   cubi  de  beton  în  fundaţia
                                                                                                                                                   viitoarei  staţii  de  deriva­
                                                                                                                        este  mai  uşor  să  dărîmi
                                                                                             paraţii  siderurgice  Hune­
                                                                                             doara,  unul  dintre  cele  mai
                                                                                                                                                                evenimentele
                                                                                                                                                        dintre
                                                                                                                        ştim  însă  cît  se  poate  de
                                                                                                                                                   nul
                                                                                             însemnate   obiective   în­  decît  să  reconstruieşti.  Noi   ţie  a  noului  furnal.  Era  li­
                                                                                             scrise  în  planul  de  inves­  bine  că  lucrurile  nu  stau   importante  din  cadrul  ce­
                ORGAN Al COMITETULUI JUDETEflM HUNEDOARA fll PC                              tiţii  din  acest  prim  an  al   chiar  aşa.  La  spargerea   lei  de  a  doua  etape,  cea
                                                                                             cincinalului  1986—1990  îl   betoanelor  estacadei  vechi   de  construcţie  propriu-zisă,
                                                                                             reprezintă   modernizarea   şi  a  zidurilor  de  sprijin   începută  în  luna  octom­
                                                                                             furnalului  nr.  4  din  „Ce­  (unele  cu  înălţimi  de  20   brie  a.c.,  în  care  s-au  e-
                                                                                             tatea  do  foc".  O  poziţie  de   m),  precum  şi  la  demola­  xeciitat  aproape  jumătate
                                                                                             plan  care  presupune  un   rea  cauperelor  am  folosit   din   armăturile   fundaţiei
               Anul XXXVIII, nr. 9 044  SIMBÂTA, 13 DECEMBRIE 1986    4 pagini — 50 bani
                                                                                             volum  uriaş  de.  lucrări,   tehnologii  originale,  cum   staţiei  de  sortare  şi  s-a
                                                                                             modernizarea   implicînd,   ar  fi  cea  de  răsturnare  di­  îmbunătăţit   terenul   de
                                                                                             de  fapt,  construirea  unui   rijată  a  coşurilor  de  fum   fundare  pentru  noua  esta­
                                                                                             nou  furnal  de  mare  capa­  cu  manta  metalică,  recu-   cadă,  consolidîndu-sc  prin
                           Lucrările sesiunii                                                citate (1000 mc).          pcrînd o bună parte din    intermediul pernei de ba-
                                                                                               încredinţată  spre  execu­
                                                                                             ţie  colectivului  uneia  din­
                                                                                             tre  cele  mai  bune  brigăzi   Ritm si calitate în realizarea
                   Marii Adunări Naţionale                                                   ale  întreprinderii  —  bri­            I N V E S T I Ţ I I L O R
                                                                                             gada  C  I,  condusă  de  ing.
                                                                                             Doru  Gaiţa  —,  lucrarea  a
                                                                                             început  la  mijlocul  lunii   materiale.             last  cu  compacta  ie  meca­
              în  prezenţa  tovarăşului   naţional  unic  de  dezvolta­  mân.  Elaborate  sub  con­  martie  a  acestui  an.  îm­  Maistrul  Uzum  a  ţinut   nică.
            Nicolae  Ceauşescu,  secre­  re  economico-socială  a  Re­  ducerea  directă  şi  cu  a-   preună  cu  maistrul  Petru   să  consemnăm  faptul  că,   Trecind  .pc  la  mai  mul­
            tar  general  al  Partidului   publicii  Socialiste  Româ­  portul  determinant  al  con­  Uzum, coordonatorul punc­  în  această  primă  etapă,  a-   te  puncte  do  lucru,  am
            Comunist Român, preşedin­  nia  pe  anul  1987;  Proiec­  ducătorului  iubit  şi  stimat   tului  de  lucru,  străbatem   lături  de  colectivul  bri­  reuşit  să  înţelegem  mai
            tele   Republicii   Socialiste   tului   Legii   Planului   de   al  partidului  şi  statului-   noul...  relief  al  platformei   găzii  au  mai  lucrat  con­  bine  cum  au  fost  obţinute
            România,  vineri  diminea­  dezvoltare   a   agriculturii,   nostru,  tovarăşul  Nicolae   fostelor  furnale  I—IV.  „.în-   structorii  conduşi  de  ing.   plusurile   înregistrate   de
            ţa  .au  continuat  lucrările   industriei  alimentare,  sil­  Ceauşescu,  ele  prevăd  am­  tr-adevăr,   s-au   produs   Victor  Georgevici  şi  mais­  constructorii  brigăzii.  Ele
            sesiunii  a  patra  a  celei   viculturii   şi   gospodăririi   plificarea   procesului   de   schimbări  esenţiale  în  pei­  trul  Ioan  Uca,  din  brigada   sînt  urmarea  firească  a
            de-a  IX-lea  legislaturi  a   apelor  al  Republicii  Socia­  dezvoltare  intensivă  a  eco­  sajul  industrial  de  pe  ve­  6 IT, ajutorul lor fiind sub­  hărniciei  cu  care  muncesc
            Marii Adunări Naţionale.   liste România pe anul 1987   nomiei  româneşti,  mobili­  chiul  amplasament  al  ce­  stanţial.  Dar  cele  relatate   dulgherii  Beniamin  Feleki,
              La.  sosirea  în  rotonda   şi  Proiectul-Legii  Bugetului   zarea  mai  puternică  a  tu­  lor  patru  furnale  de  capa­  ţin,  totuşi,  de  „a  fost".  în   Ştefan  Popa,  Andrei  Fo-
            Palatului   Marii   Adunări   de  stat  al  Republicii  So­  turor  resurselor  de  care   citate  mică  —  remarca  in­  ce  stadiu  se  află  astăzi   goroşi  (la  cofrarea  grinzi­
            N  a  ţ i o  n  a  l e ,    tovarăşul   cialiste  România  pe  anul   dispune  în  prezent,  în  ve­  terlocutorul  nostru.  Chiar   investiţia  şi  care  sînt  per­  lor  radier  de  la  staţia  de
            Nicolae  Ceauşescu  şi  tova­  1987.                  derea  îndeplinirii  în  cele   şi  pentru  cei  care  nu  au   spectivele  perioadei  ime­  sortare),  fierarii  betonişti
            răşa  Elena  Ceauşescu  au   S-a  trecut  apoi  la  dis­  mai  bune  condiţii  a  Pro­  tangenţă  cu  meseria  noas­  diat  următoare  —  iată  su­  Ilie   Hîrşan,   Paraschiva
            fost  întîmpinaţi  cu  senti­  cutarea  pe  articole  a  fie­  gramului  partidului  de  e-   tră,  cîteva  date  referitoa­  biectele  ce  nc-au  reţinut   Popescu,  Muruşca  Pascu
            mente  de  profundă  dra­  cărui  proiect  de  lege  în   dificare  a  societăţii  socia­  re  la  lucrările  executate   atenţia în continuare.  (care  armau  aceste  grinzi),
            goste  şi  preţuire,  cu  pu­  parte,  după  care  Marea   liste  multilateral  dezvolta­  în  cele  opt  luni  care  au   Sing.  Vasile  Viorel,  ad­  lăcătuşii  Adrian  Zaharia,
            ternice  şi  însufleţite  a-   Adunare  Naţională  a  adop­  te  şi  înaintare  a  României   trecut  de  la  demararea  in­  junct  şef  de  brigadă,  ne-a   Paraschiva   Dan,   Viorel
            plauze.                    tat,  în  unanimitate:  Legea   spre comunism.        vestiţiei  pot  oferi  o  ima­  pus  la  îndemînă  graficul   Boloş  (cei  care  -  confecţio­
              împreună  cu  tovarăşul   Planului  naţional  unic  de                         gine  sugestivă  Despre  efor­  de  eşalonare  a  lucrărilor.   nau  piesele  metalice  înglo­
            Nicolae  Ceauşescu,  în  lo­  dezvoltare   economico-so­  Trecîndu-se  la  următo­  turile  făcute  do  colectivul   Stadiile  fizice  sînt  în  a-   bate  în  grinzi).  Ei  şi  cei­
            jile  oficiale  au  luat  loc  to­  cială  a  Republicii  Socia­  rul  .  punct  al  ordinii  de  zi,   nostru.  S-a  început  cu  eli­  vans  la  aproape  toate  po­  lalţi  colegi  ai  lor  sînt  ho-
                                                                                   Spornic,
                                                                  tovarăşa
                                                                            Aneta
            varăşa  Elena  Ceauşescu,   liste   România   pe   anul   viceprim-ministru  al  gu­  berarea   amplasamentelor,   ziţiile,   valoarea   acestor   tărîţi  ca  în  lunile  de  iar­
            tovarăşii  Constaritm  Dăs-   1987;  Legea  Planului  de   vernului,  a  prezentat  ex­  respectiv  cu  lucrări  de  de­  plusuri  „la  zi"  fiind  de   nă  şi  în.  continuare  în  cel
            călcscu,  Iosif  Banc,  Emil   dezvoltare   a   agriculturii,   punerea  la  Programul  pri­  molări,  dezafectări  şi  de­  peste  1  200  000  lei.  între   dc-al  doilea  an  al  actua­
            Bobu,  Virgil  Cazacu,  Lina   industriei  alimentare,  sil­                                                fruntaşi  se  află  dulgherii   lului  cincinal  să  înscrie
            Ciobanu,  Ion  Dincă,  Miu   viculturii   şi   gospodăririi   vind  autoconducerea  şi  au-   vieri  reţele  hidro,  gaze,   lui  Moise  Feleki  şi  Vasile   numai  rezultate  de  presti­
            Dobrescu,  Ludovic  Faze-   apelor  al  Republicii  Socia­  toaprovizionarea   pentru   aburi,  electrice.  Au  fost   Bacali,   fierarii   betonişti   giu,  onorîridu-şi  renumcle
            lca.ş,  Alexandrina  Găinuşe,   liste România pe anul 1987;   asigurarea  bunei  aprovizio­  sparte  betoane  la  estacada   conduşi  de  Dumitru  Golo­  de  autori  ai  înnoirilor  per­
            Manea  Mănescu,  Paul  Ni-   Legea  Bugetului  de  stat  al   nări  a  populaţiei  cu  pro­  buncărelor  şi  staţiilor  do   gan,  lăcătuşii  lui  Emil  Li-   petue  ale  peisajului  indus­
            culescu,  Constantin  Oltea-   Republicii  Socialiste  Româ­  duse  agroalimentare  şi  bu­  t ran sbor d are (apr ox im a ti v  vezean.  în  chiar  ziua  do­  trial hunedorean
            nu,    Gheorghe   Oprea,   nia pe anul 1987.          nuri  industriale  de.  con­  9 000 mc), iar excavaţiilc  cumentării noastre (marţi.     MIRCEA DIACONU
                                                                  sum  pe  perioada  1  octom­
            Gheorghe  Pană,  Ion  Păţan    Documente  de  importan­  brie  1986  —  30  septembrie
                                    r
            Dumitru  Popescu,  Gheor­  ţă  hotărîtoarc  pentru  bu­  1987.                   l
            ghe Rădulescu.             na  desfăşurare  a  întregii                                                      „Pacs  şi  viaţă  pentru  Iuţi   tul iu folosinţă** şl „Cel mai O
              In  sală  se  aflau  mernbr   activităţi  cconomico-sociale   Referitor  la  conţinutul  şi                copiii  lumii".  La  manifes­  bun producător din zona
            supleanţi  ai  Comitetului   în  actuala  etapă  de  dez­  prevederile   acestui   pro­                      tarea  care  s-a  bucurat  de   necooperativizată**,
                                                                                                                         un  deosebit  interes,  au  par­
                                                                                                                                                    întrecerea, la care vor lua ®
            Politic  Executiv,  secretari   voltare  pe  care  o  parcurge   gram  au  luat  cuvîntul  de­               ticipat  elevi,  membri  ai  clu­  parte cîştigătorii fazelor pe j
            ai  C.C.  al  P.C.R.,  membri   România,   cele   trei   legi   putaţii  Dumitru  Necşoiu,                   bului   UNICEF.   O   acţiune   consilii unice agroindus­
                                                                                                   fl „CINTAREA ROMÂNIEI".
            ai Consiliului de Stat.    constituie  parte  integrantă   Constanţa  Balint,  Gheoţ'-   •   Azi,  Ia  Casa  de  cultură  a   similară  are  loc  azi  la  Şcoa­  triale şi pe comune, so va ®
                                                                                                                         la  generală  nr.  2  din  Lu­
              Au  participat,  în  calita­  a  prevederilor  cincinalu­  ghe' Tănase, Dorina Cegu.ş,   I sindicatelor din Petroşani  pani,   avînd   ca   generic   desfăşura în sala mare a |
                                                                                                                                                   Trustului judeţean al S.M.A.
            te  de  invitaţi,  membri  ai   lui  1986—1990,  ţin  seama   Vasile Tome.scu.      au loc întreceri în cadrul  ..România,  ţară  a  păcii  şi
            C.C.  al  P.C.R.  şi  ai  guver­  de  potenţialul  ridicat  şi   Marea  Adunare  Naţio­  •   actualei ediţii a Festivalu-   demnităţii".  E  FAMILII  NOI.  Ieri,  la  I
                                                                                             I lui naţional „Cîntarea Româ­
            nului,  conducători  de  in­  cerinţele   de  modernizare   nală  a  aprobat,  în  unani­  niei". participă formaţii ar-  H   CONCURS.   Duminică   Hunedoara,  s-a  constituit  ^
            stituţii  centrale,  organiza­  a  economiei  naţionale,  pe   mitate,  Programul  privind   •   tistice   şi   interpreţi   indlvl-   va  avea  loc  —  in  organiza­  cea  de  a  730-a  familie  din  9
            ţii  de  masă  şi  obşteşti,  re­  baza  înfăptuirii  noii  revo­  autoconducerea   şi   auto-   j duali pionieri din Aninoasa,  rea  Direcţiei  judeţene  pen­  acest  an.  Au  întemeiat-o  tî-  *
                                                                                                                                                   nărui  muncitor  Constantin  ®
                                                                                                Baniţa şi Petroşani. Tot azi,
            prezentanţi  ai  vieţii  noas­  luţii   tehnico-şt'inţifice   şi   aprovizionarea,  pentru  a-   ® la Hunedoara (Cincmatogra-   tru  agricultură,  Uniunii  ju­  Licurici  şi  tînăra  Măria  Ne-  j
            tre  ştiinţifice,  culturalo  şi   noii  revoluţii  agrare,  de   sigurarea  bunei  aprovizio­  - fui „Modern") se prezintă   deţene  a  cooperativelor  agri­  delcu.  Casă  de  piatră,  bucu­
                                                                                                                         cole  de  producţie,  Consiliu­
            artistice,  precum  şi  ai  u-   capacitatea  colectivelor  de   nări  a  populaţiei  cu  pro­  în concurs pionierii membri   lui  judeţean  al  sindicatelor   rii, fericire pentru to[i J •
            nor  colective  de  oameni  ai   oameni  ai  muncii  din  pa­  duse  agroalimentare  şi  bu­  1 ai colectivelor de teatru şi   şi  Comitetului  judeţean  ai   I
                                                                                             I recitatori din municipiu.
                                                                                                                         Uniunii  Tineretului  Comu­
             muncii din Capitală.      tria  noastră  de  a  transpu­  nuri  industriale  de  consum                     nist  —  faza  judeţeană  a  con­
              în  cadrul  şedinţei  au   ne  în  viaţă  măreţele  o-   pe  perioada  1  octombrie   B  DEZBATERI.  Şcoala  ge-   cursurilor  profesionale  „Cel
            continuat  dezbaterile  ge­  biective  stabilite  de  cel   1986 — 30 septembrie 1987.  I  nernlă  nr.  4  din  Deva  a  ini-   mal  bun  mecanizator",  „Cel
            nerale   comune   asupra   de-al-  XlII-lea  Congres  al                        q ţiat dezbaterea pe tema     mai bun producător pe lo-
            Proiectului Legii Planului  Partidului Comunist Ro­    (Continuare în pag. a 4-a)
                          Ordine şi disciplină, răspundere maximă pentru buna desfăşurare
                                      a programului de grajd şi creşterea producţiei de lapte!
                  împreună  cu  activişti  ai  secţiei  agrare  a  Comite­  ce  s-a  luminat  de  ziuă.  în   •  C.A.P.  Deva.  Progra­  Romeo  Corb,  şeful  fermei   lia   Spineanu,   secretarul
               tului  judeţean  de  partid  şi  specialişti  ai  Direcţiei  ju­  aceste  condiţii  este  firesc   mul  de  dimineaţă  s-a  des­  zootehnice,  tehnicianul  ve­  biroului  executiv  al  con­
               deţene  pentru  agricultură,  brigada  „fulger"  a  ziaru­  ca  producţia  de  lapte  să   făşurat   sub   îndrumarea   terinar  Cornel  Ene  şi,  din   siliului  popular  comunal
               lui  a  fost  prezentă  din  nou,  ieri,  In  ferme  zootehnice   scadă.  De  la  40  1  cît  a  li­  ing.  Ioan  Popa,  şeful  fer­  partea  conducerii  unităţii,   şi,  bineînţeles,  toţi  îngri­
               din  judeţ-  pentru  a  urmări  cum  sc  desfăşoară  progra­  vrat  unitatea  la  fondul  de   mei  zootehnice.  Animalele   contabila-casieră   Mioara   jitorii.  Nu  s-au  aflat  la
                                                                  stat  în  prima  zi  a  acestei   sînt  lotizate  şi  hrănite  în   Hăncilă.  A  fost  prezent,  de   datorie   inginerul   Petru
               mul  de  grajd,  modul  în  care  se  implică  toţi  cei  care   luni,  s-a  ajuns  la  o  pro­  funcţie  de  producţia  de   asemenea,  Ioan  Lăcătuş,   Mîrza,  şeful  fermei  zoo­
               au  responsabilităţi  în  acest  sector  pentru  desfăşu­
                                                                  ducţie  marfă  de  18  1  în   lapte  ce  o  dau  şi  starea   primarul  comunei  I-Iărău.   tehnice,  Ioan  Duma,  ope­
               rarea  exemplară  a  activităţii,  creşterea  continuă  a   '  ziua  de  10  decembrie.  A-   de  gestaţie,  conform  raţii­  Adăposturile   sînt   bine   ratorul   însămînţător   şi
               producţiilor  animaliere,  buna  gospodărire  a  nutreţuri­  nimalele,   inclusiv   vacile   lor  furajere  stabilite.  în   pregătite  .pentru  iarnă,  a-   soţii  Anuţa  .şi  Dumitru
               lor  şi  incintelor  ş.a.  Redăm  în  continuare  principalele   cu  lapte,  sînt  hrănite  doar   unitate  sc  munceşte  in­  nimalele  au  o  stare  fizio­  Crăciun,   electromecanicii
               aspecte constatate.                                eu  paie  şi  coceni  de  po-  tr-un  climat  de  ordine,  logică  şi  de  curăţenie  cor­  fermei.  Datorită  lipsei  ul­
                                                                                                                        porală  corespunzătoare.  Se   timilor  doi  de  la  program,
              •  C.A.I’.  Bîrcea.  La  pro­  scurt.  Lotizarea  animalelor                                              respectă  regulile  de  igie­  nu  s-au  putut  porni  pom­
                                                                                          1
            gram  au  fost  prpzenţi  Ti-   nu  e  încă  încheiată.  .  Tre­  BRIGADA „FULGER' ÎN ZOOTEHNIE             nă  a  mulsului.  Cantitatea   pele  de  alimentare  cu  apă
            beriu  Basarab,  preşedin­  buie  să  se  acţioneze  şi  pc                                                 de  lapte  obţinută  zilnic  de   a grajdurilor.
            tele  cooperativei  şi  briga­  linia   realizării   efectivelor   nimb.  Furajele  se  adminis­  disciplină  şi  responsabili­  la  cele  60  vaci  aflate  în   Efectivele  total  şi  matcă
            diera  Maria  Ghiloa.  '  Se   totale şi matcă planificate.  trează  netocate,  deoarece   tate.  Producţia  de  lapte   lactaţie  este  de  aproxima­  sînt  realizate.  De  aseme­
            mulg  31  de  vaci,  de  la   •  C.A.P.  Cristur.  Toţi   noua  tocătoare  încă  n-a   marfă  se  menţine  ia  circa   tiv  150  3.  Deşi  unitatea   nea,  procentul  de  natali­
            care  se  predă  la  fondul   îngrijitorii   au   fost   pre­  fost  pusă  în  funcţiune.   400  1  zilnic.  Se  cere  gos­  are  o  tocătoare  nouă,  nu   tate  şi  stocul  de  femele
            de  stat  75—80  1  lapte  zil­  zenţi   la   programul   de                     podărirea  cu  maximă  gri­  se  administrează  animale­  gestante  este  foarte  bun.
            nic.  Unitatea  şi-a  realizat   grajd,  în  schimb  n-a  fost   Consiliul  popular  al  muni­  jă  a  furajelor  pentru  a  asi­  lor  furaje  preparate,  deoa­  Din cele 496 bovine, o par­
            şi  depăşit  numărul  pla­  nimeni   din   conducerea   cipiului  Deva,  consiliul  u-   gura  hrănirea  animalelor   rece  aceasta  încă  n-a  fost  -   te  din  vaci  şi,  îndeosebi,
            nificat  de  viţei  pe  acest   cooperativei.  După  grafic,   nic agroindustrial sînt che­  pe  toată  perioada  de  ges­  pusă  în  funcţiune.  Este   tineretul  între  6—18  luni
            an.  Animalele,  atît  vacile   trebuia  să  participe  Maria­  mate  să  intervină  cu  ope­  taţie  şi  pentru  a  se  obţine   necesar  ca  utilajul  respec­  au  o  stare  fizică  precară.
            cît  şi  .viţelele  reţinute  pen­  na  Bodrean,  casiera  uni­  rativitate  pentru  a  asigura   producţii cît mai mari.  tiv  să  fie  pus  în  funcţiune   De asemenea, curăţenia
            tru  prăsită,  au  o  stare  fi­  tăţii,  dar  n-a  venit.  N-?a   activităţii   zootehnice   de   •  C.A.P.  Bîrsău.  Progra­  în cel mai scurt timp.
            ziologică  bună.  Nu  este   sosit  în  unitate  pînă  la  o-   la  C.A.P.  Cristur  o  desfă­  mul  de  dimineaţă  a  înce­  •  C.A.P.  Hărău.  La  pro­  Brigada de reporteri :
            încă  rezolvată  alimentarea   rele  7,30  nici  Maria  Popa,   şurare   corespunzătoare,   put  la  ora  prevăzută  şi  s-a   gram  au  fost  prezenţi  Mia   MIRCEA IEPADATU,
            cu  apă  a  adăposturilor,   şefa  fermei,  iar  preşedin­  pentru  a  determina  condu­  desfăşurat  în  bune  condi­  Achfan,  economista  fermei   TRAIAN BONDOR
             problemă  ce  se  cere.  solu-   tele  cooperativei,  Ladislau   cerea  unităţii  să-.şi  '  facă   ţii,  alături  de  îngrijitori   vegetale,  ,  Traian  Ursari,
             ţonatâ în timpul cei mai  Szabo,  a  venit  abia  după  datoria cum- trebuie.   fiind prezenţi inginerul   tehnician  veterinar,  Nata-  {Continuare în pag. a 3-a)
   37   38   39   40   41   42   43   44   45   46   47