Page 42 - Drumul_socialismului_1986_12
P. 42
Rezultate notabile din munca celor ce aduc
PROLETARI DIN TOATE TARILE.UNIŢI-VĂ!
f o perpetuă înnoire peisajului
industrial hunedorean
(I A I J S . M I L în Pentru cei ce muncesc însumează peste 120 000 na prima sută de metri
decembrie, a.c.) se tur
antre
întreprinderea
mc.
Se vehiculează ideea că
priză de construcţii şi re
cubi de beton în fundaţia
viitoarei staţii de deriva
este mai uşor să dărîmi
paraţii siderurgice Hune
doara, unul dintre cele mai
evenimentele
dintre
ştim însă cît se poate de
nul
însemnate obiective în decît să reconstruieşti. Noi ţie a noului furnal. Era li
scrise în planul de inves bine că lucrurile nu stau importante din cadrul ce
ORGAN Al COMITETULUI JUDETEflM HUNEDOARA fll PC tiţii din acest prim an al chiar aşa. La spargerea lei de a doua etape, cea
cincinalului 1986—1990 îl betoanelor estacadei vechi de construcţie propriu-zisă,
reprezintă modernizarea şi a zidurilor de sprijin începută în luna octom
furnalului nr. 4 din „Ce (unele cu înălţimi de 20 brie a.c., în care s-au e-
tatea do foc". O poziţie de m), precum şi la demola xeciitat aproape jumătate
plan care presupune un rea cauperelor am folosit din armăturile fundaţiei
Anul XXXVIII, nr. 9 044 SIMBÂTA, 13 DECEMBRIE 1986 4 pagini — 50 bani
volum uriaş de. lucrări, tehnologii originale, cum staţiei de sortare şi s-a
modernizarea implicînd, ar fi cea de răsturnare di îmbunătăţit terenul de
de fapt, construirea unui rijată a coşurilor de fum fundare pentru noua esta
nou furnal de mare capa cu manta metalică, recu- cadă, consolidîndu-sc prin
Lucrările sesiunii citate (1000 mc). pcrînd o bună parte din intermediul pernei de ba-
încredinţată spre execu
ţie colectivului uneia din
tre cele mai bune brigăzi Ritm si calitate în realizarea
Marii Adunări Naţionale ale întreprinderii — bri I N V E S T I Ţ I I L O R
gada C I, condusă de ing.
Doru Gaiţa —, lucrarea a
început la mijlocul lunii materiale. last cu compacta ie meca
în prezenţa tovarăşului naţional unic de dezvolta mân. Elaborate sub con martie a acestui an. îm Maistrul Uzum a ţinut nică.
Nicolae Ceauşescu, secre re economico-socială a Re ducerea directă şi cu a- preună cu maistrul Petru să consemnăm faptul că, Trecind .pc la mai mul
tar general al Partidului publicii Socialiste Româ portul determinant al con Uzum, coordonatorul punc în această primă etapă, a- te puncte do lucru, am
Comunist Român, preşedin nia pe anul 1987; Proiec ducătorului iubit şi stimat tului de lucru, străbatem lături de colectivul bri reuşit să înţelegem mai
tele Republicii Socialiste tului Legii Planului de al partidului şi statului- noul... relief al platformei găzii au mai lucrat con bine cum au fost obţinute
România, vineri diminea dezvoltare a agriculturii, nostru, tovarăşul Nicolae fostelor furnale I—IV. „.în- structorii conduşi de ing. plusurile înregistrate de
ţa .au continuat lucrările industriei alimentare, sil Ceauşescu, ele prevăd am tr-adevăr, s-au produs Victor Georgevici şi mais constructorii brigăzii. Ele
sesiunii a patra a celei viculturii şi gospodăririi plificarea procesului de schimbări esenţiale în pei trul Ioan Uca, din brigada sînt urmarea firească a
de-a IX-lea legislaturi a apelor al Republicii Socia dezvoltare intensivă a eco sajul industrial de pe ve 6 IT, ajutorul lor fiind sub hărniciei cu care muncesc
Marii Adunări Naţionale. liste România pe anul 1987 nomiei româneşti, mobili chiul amplasament al ce stanţial. Dar cele relatate dulgherii Beniamin Feleki,
La. sosirea în rotonda şi Proiectul-Legii Bugetului zarea mai puternică a tu lor patru furnale de capa ţin, totuşi, de „a fost". în Ştefan Popa, Andrei Fo-
Palatului Marii Adunări de stat al Republicii So turor resurselor de care citate mică — remarca in ce stadiu se află astăzi goroşi (la cofrarea grinzi
N a ţ i o n a l e , tovarăşul cialiste România pe anul dispune în prezent, în ve terlocutorul nostru. Chiar investiţia şi care sînt per lor radier de la staţia de
Nicolae Ceauşescu şi tova 1987. derea îndeplinirii în cele şi pentru cei care nu au spectivele perioadei ime sortare), fierarii betonişti
răşa Elena Ceauşescu au S-a trecut apoi la dis mai bune condiţii a Pro tangenţă cu meseria noas diat următoare — iată su Ilie Hîrşan, Paraschiva
fost întîmpinaţi cu senti cutarea pe articole a fie gramului partidului de e- tră, cîteva date referitoa biectele ce nc-au reţinut Popescu, Muruşca Pascu
mente de profundă dra cărui proiect de lege în dificare a societăţii socia re la lucrările executate atenţia în continuare. (care armau aceste grinzi),
goste şi preţuire, cu pu parte, după care Marea liste multilateral dezvolta în cele opt luni care au Sing. Vasile Viorel, ad lăcătuşii Adrian Zaharia,
ternice şi însufleţite a- Adunare Naţională a adop te şi înaintare a României trecut de la demararea in junct şef de brigadă, ne-a Paraschiva Dan, Viorel
plauze. tat, în unanimitate: Legea spre comunism. vestiţiei pot oferi o ima pus la îndemînă graficul Boloş (cei care - confecţio
împreună cu tovarăşul Planului naţional unic de gine sugestivă Despre efor de eşalonare a lucrărilor. nau piesele metalice înglo
Nicolae Ceauşescu, în lo dezvoltare economico-so Trecîndu-se la următo turile făcute do colectivul Stadiile fizice sînt în a- bate în grinzi). Ei şi cei
jile oficiale au luat loc to cială a Republicii Socia rul . punct al ordinii de zi, nostru. S-a început cu eli vans la aproape toate po lalţi colegi ai lor sînt ho-
Spornic,
tovarăşa
Aneta
varăşa Elena Ceauşescu, liste România pe anul viceprim-ministru al gu berarea amplasamentelor, ziţiile, valoarea acestor tărîţi ca în lunile de iar
tovarăşii Constaritm Dăs- 1987; Legea Planului de vernului, a prezentat ex respectiv cu lucrări de de plusuri „la zi" fiind de nă şi în. continuare în cel
călcscu, Iosif Banc, Emil dezvoltare a agriculturii, punerea la Programul pri molări, dezafectări şi de peste 1 200 000 lei. între dc-al doilea an al actua
Bobu, Virgil Cazacu, Lina industriei alimentare, sil fruntaşi se află dulgherii lului cincinal să înscrie
Ciobanu, Ion Dincă, Miu viculturii şi gospodăririi vind autoconducerea şi au- vieri reţele hidro, gaze, lui Moise Feleki şi Vasile numai rezultate de presti
Dobrescu, Ludovic Faze- apelor al Republicii Socia toaprovizionarea pentru aburi, electrice. Au fost Bacali, fierarii betonişti giu, onorîridu-şi renumcle
lca.ş, Alexandrina Găinuşe, liste România pe anul 1987; asigurarea bunei aprovizio sparte betoane la estacada conduşi de Dumitru Golo de autori ai înnoirilor per
Manea Mănescu, Paul Ni- Legea Bugetului de stat al nări a populaţiei cu pro buncărelor şi staţiilor do gan, lăcătuşii lui Emil Li- petue ale peisajului indus
culescu, Constantin Oltea- Republicii Socialiste Româ duse agroalimentare şi bu t ran sbor d are (apr ox im a ti v vezean. în chiar ziua do trial hunedorean
nu, Gheorghe Oprea, nia pe anul 1987. nuri industriale de. con 9 000 mc), iar excavaţiilc cumentării noastre (marţi. MIRCEA DIACONU
sum pe perioada 1 octom
Gheorghe Pană, Ion Păţan Documente de importan brie 1986 — 30 septembrie
r
Dumitru Popescu, Gheor ţă hotărîtoarc pentru bu 1987. l
ghe Rădulescu. na desfăşurare a întregii „Pacs şi viaţă pentru Iuţi tul iu folosinţă** şl „Cel mai O
In sală se aflau mernbr activităţi cconomico-sociale Referitor la conţinutul şi copiii lumii". La manifes bun producător din zona
supleanţi ai Comitetului în actuala etapă de dez prevederile acestui pro tarea care s-a bucurat de necooperativizată**,
un deosebit interes, au par
întrecerea, la care vor lua ®
Politic Executiv, secretari voltare pe care o parcurge gram au luat cuvîntul de ticipat elevi, membri ai clu parte cîştigătorii fazelor pe j
ai C.C. al P.C.R., membri România, cele trei legi putaţii Dumitru Necşoiu, bului UNICEF. O acţiune consilii unice agroindus
fl „CINTAREA ROMÂNIEI".
ai Consiliului de Stat. constituie parte integrantă Constanţa Balint, Gheoţ'- • Azi, Ia Casa de cultură a similară are loc azi la Şcoa triale şi pe comune, so va ®
la generală nr. 2 din Lu
Au participat, în calita a prevederilor cincinalu ghe' Tănase, Dorina Cegu.ş, I sindicatelor din Petroşani pani, avînd ca generic desfăşura în sala mare a |
Trustului judeţean al S.M.A.
te de invitaţi, membri ai lui 1986—1990, ţin seama Vasile Tome.scu. au loc întreceri în cadrul ..România, ţară a păcii şi
C.C. al P.C.R. şi ai guver de potenţialul ridicat şi Marea Adunare Naţio • actualei ediţii a Festivalu- demnităţii". E FAMILII NOI. Ieri, la I
I lui naţional „Cîntarea Româ
nului, conducători de in cerinţele de modernizare nală a aprobat, în unani niei". participă formaţii ar- H CONCURS. Duminică Hunedoara, s-a constituit ^
stituţii centrale, organiza a economiei naţionale, pe mitate, Programul privind • tistice şi interpreţi indlvl- va avea loc — in organiza cea de a 730-a familie din 9
ţii de masă şi obşteşti, re baza înfăptuirii noii revo autoconducerea şi auto- j duali pionieri din Aninoasa, rea Direcţiei judeţene pen acest an. Au întemeiat-o tî- *
nărui muncitor Constantin ®
Baniţa şi Petroşani. Tot azi,
prezentanţi ai vieţii noas luţii tehnico-şt'inţifice şi aprovizionarea, pentru a- ® la Hunedoara (Cincmatogra- tru agricultură, Uniunii ju Licurici şi tînăra Măria Ne- j
tre ştiinţifice, culturalo şi noii revoluţii agrare, de sigurarea bunei aprovizio - fui „Modern") se prezintă deţene a cooperativelor agri delcu. Casă de piatră, bucu
cole de producţie, Consiliu
artistice, precum şi ai u- capacitatea colectivelor de nări a populaţiei cu pro în concurs pionierii membri lui judeţean al sindicatelor rii, fericire pentru to[i J •
nor colective de oameni ai oameni ai muncii din pa duse agroalimentare şi bu 1 ai colectivelor de teatru şi şi Comitetului judeţean ai I
I recitatori din municipiu.
Uniunii Tineretului Comu
muncii din Capitală. tria noastră de a transpu nuri industriale de consum nist — faza judeţeană a con
în cadrul şedinţei au ne în viaţă măreţele o- pe perioada 1 octombrie B DEZBATERI. Şcoala ge- cursurilor profesionale „Cel
continuat dezbaterile ge biective stabilite de cel 1986 — 30 septembrie 1987. I nernlă nr. 4 din Deva a ini- mal bun mecanizator", „Cel
nerale comune asupra de-al- XlII-lea Congres al q ţiat dezbaterea pe tema mai bun producător pe lo-
Proiectului Legii Planului Partidului Comunist Ro (Continuare în pag. a 4-a)
Ordine şi disciplină, răspundere maximă pentru buna desfăşurare
a programului de grajd şi creşterea producţiei de lapte!
împreună cu activişti ai secţiei agrare a Comite ce s-a luminat de ziuă. în • C.A.P. Deva. Progra Romeo Corb, şeful fermei lia Spineanu, secretarul
tului judeţean de partid şi specialişti ai Direcţiei ju aceste condiţii este firesc mul de dimineaţă s-a des zootehnice, tehnicianul ve biroului executiv al con
deţene pentru agricultură, brigada „fulger" a ziaru ca producţia de lapte să făşurat sub îndrumarea terinar Cornel Ene şi, din siliului popular comunal
lui a fost prezentă din nou, ieri, In ferme zootehnice scadă. De la 40 1 cît a li ing. Ioan Popa, şeful fer partea conducerii unităţii, şi, bineînţeles, toţi îngri
din judeţ- pentru a urmări cum sc desfăşoară progra vrat unitatea la fondul de mei zootehnice. Animalele contabila-casieră Mioara jitorii. Nu s-au aflat la
stat în prima zi a acestei sînt lotizate şi hrănite în Hăncilă. A fost prezent, de datorie inginerul Petru
mul de grajd, modul în care se implică toţi cei care luni, s-a ajuns la o pro funcţie de producţia de asemenea, Ioan Lăcătuş, Mîrza, şeful fermei zoo
au responsabilităţi în acest sector pentru desfăşu
ducţie marfă de 18 1 în lapte ce o dau şi starea primarul comunei I-Iărău. tehnice, Ioan Duma, ope
rarea exemplară a activităţii, creşterea continuă a ' ziua de 10 decembrie. A- de gestaţie, conform raţii Adăposturile sînt bine ratorul însămînţător şi
producţiilor animaliere, buna gospodărire a nutreţuri nimalele, inclusiv vacile lor furajere stabilite. în pregătite .pentru iarnă, a- soţii Anuţa .şi Dumitru
lor şi incintelor ş.a. Redăm în continuare principalele cu lapte, sînt hrănite doar unitate sc munceşte in nimalele au o stare fizio Crăciun, electromecanicii
aspecte constatate. eu paie şi coceni de po- tr-un climat de ordine, logică şi de curăţenie cor fermei. Datorită lipsei ul
porală corespunzătoare. Se timilor doi de la program,
• C.A.I’. Bîrcea. La pro scurt. Lotizarea animalelor respectă regulile de igie nu s-au putut porni pom
1
gram au fost prpzenţi Ti- nu e încă încheiată. . Tre BRIGADA „FULGER' ÎN ZOOTEHNIE nă a mulsului. Cantitatea pele de alimentare cu apă
beriu Basarab, preşedin buie să se acţioneze şi pc de lapte obţinută zilnic de a grajdurilor.
tele cooperativei şi briga linia realizării efectivelor nimb. Furajele se adminis disciplină şi responsabili la cele 60 vaci aflate în Efectivele total şi matcă
diera Maria Ghiloa. ' Se totale şi matcă planificate. trează netocate, deoarece tate. Producţia de lapte lactaţie este de aproxima sînt realizate. De aseme
mulg 31 de vaci, de la • C.A.P. Cristur. Toţi noua tocătoare încă n-a marfă se menţine ia circa tiv 150 3. Deşi unitatea nea, procentul de natali
care se predă la fondul îngrijitorii au fost pre fost pusă în funcţiune. 400 1 zilnic. Se cere gos are o tocătoare nouă, nu tate şi stocul de femele
de stat 75—80 1 lapte zil zenţi la programul de podărirea cu maximă gri se administrează animale gestante este foarte bun.
nic. Unitatea şi-a realizat grajd, în schimb n-a fost Consiliul popular al muni jă a furajelor pentru a asi lor furaje preparate, deoa Din cele 496 bovine, o par
şi depăşit numărul pla nimeni din conducerea cipiului Deva, consiliul u- gura hrănirea animalelor rece aceasta încă n-a fost - te din vaci şi, îndeosebi,
nificat de viţei pe acest cooperativei. După grafic, nic agroindustrial sînt che pe toată perioada de ges pusă în funcţiune. Este tineretul între 6—18 luni
an. Animalele, atît vacile trebuia să participe Maria mate să intervină cu ope taţie şi pentru a se obţine necesar ca utilajul respec au o stare fizică precară.
cît şi .viţelele reţinute pen na Bodrean, casiera uni rativitate pentru a asigura producţii cît mai mari. tiv să fie pus în funcţiune De asemenea, curăţenia
tru prăsită, au o stare fi tăţii, dar n-a venit. N-?a activităţii zootehnice de • C.A.P. Bîrsău. Progra în cel mai scurt timp.
ziologică bună. Nu este sosit în unitate pînă la o- la C.A.P. Cristur o desfă mul de dimineaţă a înce • C.A.P. Hărău. La pro Brigada de reporteri :
încă rezolvată alimentarea rele 7,30 nici Maria Popa, şurare corespunzătoare, put la ora prevăzută şi s-a gram au fost prezenţi Mia MIRCEA IEPADATU,
cu apă a adăposturilor, şefa fermei, iar preşedin pentru a determina condu desfăşurat în bune condi Achfan, economista fermei TRAIAN BONDOR
problemă ce se cere. solu- tele cooperativei, Ladislau cerea unităţii să-.şi ' facă ţii, alături de îngrijitori vegetale, , Traian Ursari,
ţonatâ în timpul cei mai Szabo, a venit abia după datoria cum- trebuie. fiind prezenţi inginerul tehnician veterinar, Nata- {Continuare în pag. a 3-a)