Page 43 - Drumul_socialismului_1986_12

2 DRUMUL SOCIALISMUU

Cîntec pentru pacea lumii au înflorit şi rodit odată cu argila
armindenilor
eroii noştri cu mîinile pînă la coate
Cîrduri de copii oraşu-I luminează : în istoria lumii.
Prin ochii lor lumina mai tînără se face Eroi tineri — eroi de iarbă amară şi dulce 13.00 Tel
Din viitor sc-arată-n om amiază crescută pe Carpaţi, pe Cîmpia Română 13,05 La
W l â A i A ^ şi-i soare-nalt, ocrotitor de pace. stă să, se culce soarele pe urma noastră * De
mîi
Seminţele au fost încredinţate
me
Mănoasei brazde. Vînt prielnic bate de români * Gai
ma
şi ploaia cade dulce pe cetate veşnici ; * Trc
şi-un echilibru stăruie, în toate... cum ploaia atîrnă colierul recoltei la strî
mc
Increde-te, semen al meu, în bine! gîtul ţăranului * I$t<
E pace-n noi şi pace-n lume vine: plecat de atitea veri către soare răsare. * Cîtj
Luptînd, ce-i rău în bine vei preface, — Peste lume vine o noapte de necunoscut
De crezi, de vrei, va fi în lume PACE! * Tal
liind in fond un breviar EUGEN EVU adulmecă pe cîmpie plantele crescute rin
L i v a d a pomicol ingenios adaptat sparge crusta lăsată de copaci pe din sînge vii
Iui
psihologiei şi Înţelegerii ti­
bal
ne/' virste. Personificaţi, opt Eroii patriei drumurile patriei * Ma
A intrai in librării un sint foarte bine cunoscute, pomi ai livezii'se prezintă Unica lor existenţă muntele-patrie şi samănă cîmpul cu sămînţă mare * O
cu:
nou volum pentru copii. (Şi şi, ca atare, asumate cu prin tot atitea monologuri. din care s-au născut crescînd pînă în pietroasă... * Tel
* AU
iată-mă contaminat, scriind deplină luciditate de către Versiiicaţia diferă metric, tîmplc 11,45 Să
şl eu in pas ritmat). Dar, G. Mărcanu : a educa fără ceea ce înlătură eventualul VALER1U BÂRGĂU 10.00 Te
lăsind gluma la o parte, a eşua in acel didacticism efect somnifer al monoto­ 10,15 Te
cartea merită semnalată, ticăit care ucide fiorul poe­ niei generată de un ritm 19.00 (ci Şh
printre altele, şi din con­ tic şi inhibă participarea unic. Trimiţind frecvent la V i a ţ a l i t e r a r - a r t i s t i c ă (c.
siderente de patriotism lo­ afectivă şi a amuza fără basme celebre, familiare co
UŞ
cal. Anul 7986 a lost rod­ a se maimuţări. Sint, poa­ copiilor, versurile vehicu­ Ion Creangă. Este al ţului. Menirea sa este de 20,40 FI!
nic pentru scriitorii Irune- te, cele mai evidente şi lează un vocabular bogat, Lansare de carte doilea roman d intr-un ci­ a duce mai departe, peste vii
doreni care au apărut cu mai importante calităţi a- intr-o frumoasă limbă li­ clu al etnogenezei deschis generaţii, un joc şi un o- 22,20 Te
volume de poezie, repor­ le acestei cărţi. terară, sint generoase in Ieri, la librăria „Gheor-, de „Comoara lui Decebal". bicei popular secular, păs-
taj, roman de aventuri, ro­ metafore, stimulează ima­ glie Lazâr" din Deva, a în curs de apariţie, la E- trîndu-1 în toată autenti­
man social şi, iată, acum, £&&Iaa?vV\ ginaţia şi sentimentul na­ avut Ioc lansarea romanu­ ditura Dacia, se află „Răb­ citatea şi frumuseţea sa.
prin C. Mărcanu, şi de li­ turii răminind totuşi acce­ lui „Sceptrul lui Decebal", darea pietrelor". în desfăşurarea ei, actuala
teratură pentru copii. Cind 3] sibile, au o desăvirşită semnat de scriitorul Gli- ediţie cunoaşte două eta­ BUCI
iţi cade in mină carte ca fluenţă şi un discret umor, gor Haşa, volum apărut la pe : pînă în 14 decembrie iiioprog
Livada lui G. Mărcanu, te amintind pe alocuri sono­ Editura Ion Creangă din „Căluşerul a.c., în comune se organi­ 6,30 Lu
simţi indemnat să reflec­ Livada nu este o carte rităţi topirceniene : „Albă- Bucureşti. Despre noua transilvănean" ugricul!
jurnal;
de poezii acumulate de-a ca-Zăpada, mică,/ Nici cit zează treceri în revistă
tezi asupra nedreptăţii pe carte, a cincea personală, pentru stabilirea celor mai 8.00 Re
care critica literară o lace lungul timpului, ci un sin­ boaba unui strugur,/ S-a la care se adaugă prezen­ S-a declanşat ediţia a valoroase formaţii care Curleru
acestui gen, comentindu-l gur poem, gindit unitar şi refugiat de frică/ In căsu­ ţa în trei volume colective XVIII-a a Festivalului vor fi promovate la etapa Buletin
Uienţa
intimplător şi superficial, structurat in trei părţi dis­ ţa unui mugur". Aliat, cu a amintitului prozator, a „Căluşerul transilvănean", finală ce va avea loc în tin (le
lăsind impresia că ar ii tincte, avind ca subiect e- Livada (Ed. Facla) la al vorbit scriitorul Viniciu reprezentativă manifestare zilele de 20—21 decembrie moara
vorba - in pofida semnă­ xacf ceea ce, cu candoa­ doilea volum de acest fel, Gafiţa, directorul Editurii artistică la nivelul jude­ a.c. la Deva. Revista
,00 Bl
turilor prestigioase sau de-a re, anunţă titlul. Intrarea C. Mărcanu se pare că de­ OA,
dreptul ilustre care l-au o- micului cititor (sau audi­ ţine toate calităţile şi are u; i.,,
tor) in livadă se lace prin- toate şansele de a deve­ 15.00 1
norat - de un gen minor. itio-Tv.
Căci literatura pentru co­ tr-un preambul de patru ni un virtuoz al genului. „ O r d i n e a c u v i n t e l o r " preturii
pil nu numai că este un poezii cu rost de punere In slirşit, ar fi de neiertat guri ci
gen foarte serios prin co- in temă şi atmosferă, cu să nu amintesc nimic des­ diojurn
peisaj
virşiioarea importanţă pe sugestii înspre rodnicie şi pre excelenta prezentare Din nou despre pronun­ cum este, cînd germanizat ză politica rasistă de dis­ poran;
care o are in formarea hărnicie. Ieşirea e ghidată gralică a acestei cărţi care, ţia şi scrierea unor cuvin­ (aparthaid). Cuvîntul — în criminare împotriva popu­ doric;
te neologice de largă cir­ limba noastră — este un laţiei băştinaşe de altă cu­ ştiri; l
personalităţii şi caracteru­ prin alte două piese ale graţie copertei şi incintătoa- culaţie sau în plină actua­ dresa
lui viitorului „om mare", căror titluri - Recunoştinţă relor ilustraţii in culori ale neologism de origine en­ loare decît cea albă din serii ;
litate. gleză, unde, scris astfel, Africa de Sud, unde a- 21.00 lai
ci şi un gen dificil, cu ri­ şi La cules - şint elocven­ reputatului grafician Done este pronunţat, conform ceasta este lipsită de drep­ Radloji
gorile sale, pe care nu te pentru ceea ce urmă­ Stan, devine o bucurie a o In presa scrisă sau normativelor de pronunţie turi politice, sociale, eco­ 22,20 I
vorbită abundă — ca uti­ ' mare
orice scriitor se încumetă resc prin subtext. între a- ochiului pentru toate ge­ ale acestei limbi cu t fi­ nomice şi de învăţămînt... V Moraen
să le Înfrunte. Cel puţin ceste două părţi, stă li­ neraţiile deopotrivă. lizare — termenul a- nal. Unii vorbitori — cu­ • Un alt cuvînt în ca­ zică d
două dintre aceste rigori vada propriu-zisă, cartea RADU CIOBANU partheid, rostit cînd aşa noscători ai limbii engleze zul căruia ezităm mai ales Buletir
în special — îl simt un în scriere este apropo,
compus, pornind de la ba­ scris şi astfel, dar şi apro-
CRONICA LITERARA za apart „separat, departe" pos sau â propos, în acest
ceea ce confirmă, de alt­ din urmă fel asemeni etimo­
fel, semnificaţia sa „segre­ nului său francez. în fran­ DEV
„Interdisciplinaritatea gaţie sistematică a oame­ ceză propos este un post- nii (Ar
Artişti
nilor de culoare în Africa verbal de la proposer, cu­ Clinele
de Sud, care trăiesc (sînt) vînt dc origine latină — Miezul
si ştiinţele uniane“ separaţi de Albi (sic !) în proponere, însemnînd pu­ (Mode;
toate împrejurările" (defi­ nere în faţă (nu înainte băieţi :
căra) ;
Volumul, editat sub aus­ reia reţinem : „Operă de niţie din Lcxis). unde avem praeponerc), ’ETILC
piciile UNESCO, reuneşte artă nu poate fi înţeleasă Şi în franceză există, cu cuvînt din care a rodit - >a
.-xr (I
savanţi reprezentativi ai decîl atunci cînd este con­ acelaşi înţeles, „separat", în româneşte propunere Noiem
, lumii contemporane şi cu­ siderată în funcţie de re­ aparte, provenit din ă „faptul de a propune, ceea se gră
prinde dezbaterea unor laţiile triadice producător- part, aceasta, la rîndu-i, ce este propus, pus în fa­ PENI :
(Cultu
probleme de cea mai mare operă-consumator, cu refe­ din locuţiunea latină a ţă", chiar propoziţie. Ca-n
importanţă. Printre aces­ rire la toate relaţiile dia- parte. „Separaţia" o păs­ în limba noastră apropo LONE,
tea se află noţiunea însăşi dice generate de această trează şi aparte al cărui este adverb şi are o notă nerui)
de „Interdisciplinâritate", triadă". „Semnalăm că nu sens din franceză îl regă­ familiară „fiindcă a venit cei di
riile 1
despre care se fac esti­ se cunoaşte încă specifici­ sim şi în românescul apar- vorba de asta, bine că URIC.V
mări de genul: „Fără în­ tatea artei : fiecare operă teu „replică spusă aparte, mi-am adus aminte". Dar los (I
doială, interdisciplinarita­ de artă depinde, pe ele o cuiva ; cuvinte spuse (pe cl poate fi si substantiv B.D. îl
şic);
tea relevă o caracteristică parte, de necesitatea de a scenă) de un personaj ca neutru şi în această accep­ Herul
a epocii noastre" (M.A. Si- fi inteligibilă, şi pe de altă pentru sine" (în aceeaşi ţie este mai des folosit, în rul); (
naceur), „Interdisciplina- parte, de necesitatea de a familie: aparţine, în fr. special, la plural — apro­ aurul
ritatea este actualmente vehicula informaţie" (pag. Ioan Şou — „Zbor" (sculptură în marmură). apartenir, a partenir, apar­ pouri „cuvinte spuse pe trla);
căra);
una dintre problemele teo­ 240, 241). tenenţă). departe (adesea rău inten­ Noi, .
retice şi practice cele mai Aceste consideraţii asu­ Apartheid este, la origi­ ţionate) la adresa cuiva, a- — sei
cultur
esenţiale pentru progresul pra artei sînt reprezenta­ CRONICA DISCULUI ne un cuvînt african, con­ luzii răutăcioase". Dicţio­ cele
ştiinţei" (S.N. Smirnov). tive şi edificatoare pentru narele noastre normative BRAZ.
Aşa se şi explică de ce două finalităţi împlinite a- semnat în jurul anului recomandă în spiritul lim­ mai <
UNESCO a decis editarea le lucrării, dovedind con­ Franz Schubert 1900. El se pronunţă a- bii române scrierea, şi im­ Septei
turâ);
a două volume consacrate vingător că : 1. Gîndirea partheid, în trei silabe plicit, rostirea apropo. tur! 1
interdisciplinarităţii, pri­ ştiinţifică contemporană (a-part-heid) şi desemnea­ Prof. EUGEN BURZA seriile
mul fiind cel prezent. Pri­ evoluează tot mai evident Prin creaţia imensă pe ca­ voluţionară, în care se simt rr.JA :
(Lumi
ma parte a volumului reu­ spre un caracter interdis- re a lăsat-o posterităţii (peste puternice rezonanţe ale crea­ Copie
600 de lieduri, simfonii, cvar­
ţiei beethoveniene.
neşte studii consacrate i- ciplinar. 2. Gîndirea inter- tete, sonate pentru pian, pen­ Discul pe care îi recoman­ // rul).
deii înseşi, cuprinse sub disciplinară descoperă pe tru vioară şl pian, fantezii, dăm astăzi cuprinde simfonii­ „Zilele filmului la sate
următoarele titluri: „Ce de-o parte şi adaugă pe dî ecoseze, impromptu-url, di­ le nr. V în SI bemol major
vertismente, „momente muzi­
este interdisciplinarita­ altă parte caractere şi vir­ cale", valsuri, uverturi şi o- şi nr. VIII in SI minor (neter­ • în cadrul amplei ma­ din Pcştiş, pe marginea
tea?" (M.A. Sinaeeur), tuţi noi factorilor de cul­ pere) Franz l’eter Scraph minală). Simfonia a V-a de­ nifestări naţionale „Zilele dezbaterii „Demnitatea —
numită „De şcoală" marchează
Schubert (1797—1828) se situ­
„Trecutul, prezentul şi vii­ tură şi culturii în totalita­ ează printre marii compozi­ sfîrşitul influenţelor clasice în filmului la sate", la Cimpa bunul cel mai de preţ al Nur
torul cercetării interdisci- tea ei. tori ai secolului al XlX-len. muzica schubertiană. Scrisă a avut loc cine-dialogul pe omului" a avut loc prezen­ tragei
plinare" (Georges Gusdorf). Astfel, partea a doua a Considerat ca primul ro­ în toamna anului 1816, simfo­ tema „Eroismul muncito­ tarea filmului „Căutătorii brie
nia se caracterizează prlntr-o
„Abordarea interdiscipli- mantic ai Vienei, Schubert muzică însorită şi jucăuşă. resc — sursă de inspiraţie de aur". Au susţinut comu­ Ext
nară în ştiinţa de azi : fun­ volumului tratează, în spi­ şi-a manifestat geniul creator Simfonia a VUI-a, scrisă în pentru filmul de actuali­ nicări profesorii Ioan f‘oi- Gi, 8;
rit interdisciplinar, urmă­
înainte de toate în lied şi în
Ext
damente ontologice şi e- toarele : Cultura prin Daia miniatura instrumentală. Deşi anul 1822 şi denumită impro­ tate", susţinut de tovară­ ca şi Elena Stoica. 52, 3-
pistemologice, forme şi Krishna, Istoria prin W.J. a fost un liric prin excelen­ priu „neterminată" (fiind com­ şele Cornelia Bălănescu, ® în cadrul „Zilelor fil­ Fon
funcţii" (S.N. Smirnov). Mommsen, Religiile prin ţă, nu s-a închistat în sfera pusă numai din două părţi, directorul căminului cul­ mului la sate", elevilor 875 46
ci
reprezintă în istoria muzicii
personale,
sentimentelor
„Ştiinţele umane : mostre Mircea Eiiade, A r t a aşa cum spunea Asafier „a prima compoziţie lirică din tural şi prof. Adriana Pre­ le-au fost prezentate, de lei r<
de relaţii interdisciplinare" prin Mikel Dufrenne, ştiut să transmită în lucrări­ domeniul simfonismului, care da, cu participarea unui către întreprinderea cine­
(Udo Apostol), (Unitatea o- D e z v o l t a r e a prin Cel- le salo bucuriile şi durerile utilizează mijloace romantice număr mare de spectatori, matografică judeţeană în
vieţii aşa cum le simt şi cum
mului ca fundament .şi a- ar dori să le pontă exprima desăvârşite. Sonorităţile or­ în continuare, a rulat fil­ colaborare cu unităţile |V
chestrale inedite, efectele so­
bordare interdisciplinară" so Furtado, Pacea prin cel mal mulţi dintre oameni". nore produse de unlsonuri, u- mul „Furtună In Pacific". şcolare, malinee speciale.
(Edgar Morin, M. Piatteli- K.E. Boulding şi Ecologia Schubert şi-a dedicai o bu­ tilizarea registrelor grave — a La reuşita simpozio­ Astfel, la Gura Apei a ru­ PCI
prin Jun Ui. Prin noile
menţ
Palmarini). interpretări şi noile accep­ nă parte a energiei sale crea­ toate au îmbogăţit procedeele nului „Pacea —- îndemn la lat filmul de desene ani­ cerul
Pe lingă meritul unor ţiuni pe care le primesc toare simfonici, gen reprezen­ orchestraţiei clasice. Ea se raţiune" ce a avut loc la mate „Doamna şi vagabon­ cal t
date noi complementare cele tratate, ne dăm scama tat prin cele zece lucrări din­ prezintă ca o operă perfect Baia de Cri? au contribuit, dul" ; la Boiţa — filmul slabe
închegată, de o incontestabi­
privind determinarea no­ de întreaga valoare a ope­ tre care nu s-au păstrat do­ lă măiestrie. prin cuvîntul lor, prof. Ni- artistic „Mihail, cline de care
ţiunii de interdisciplinari- cil opt. Primele trei simfonii Alături de orchestra simfo­ colae Cristea şi Marian Bu­ circ" ; Rapolt — filmul ar­ Vînt
le n;i
tate, studiile oferă o a- rei şi, ceea ce este mai slau sub semnul unei vădite nică a Filarmonicii „George jor, secretar adjunct cu tistic „Vreau să ştiu de ce se în
de
important,
obligaţia
profundare şi o îmbogăţi­ apropieri de simfonismul cla­ Enescu" şi-nu dat concursul propaganda la comitetul am aripi" ; Dobra — fil­ nus !
doi reprezentativi maeştri ai
re privind factorii princi­ consultării acesteia de că­ sic vionez. Simfonia a rv-a. baghetei: Sir John Barbirolll comunal de partid. S-au mul artistic „Marele pre­ x im e
zero
pali ai culturii. Drept e- tre toţi cei cu preocupări denumită „Tragică" este a- şi George Georgascu. proiectat imagini din fil­ miu" ; Cerlej, Băiţâ. 3aru semn
xcmplu şi dovadă, luăm ştiinţifice. daptată temelor mari, eroice, mul „Evadarea". — programe de desoje a- depu
cazul artei, din analiza că­ VICTOR ISAC preferate în perioada prcrc- Prof. ELENA TĂMĂSAN « I'.a căminul cultural nimate.