Page 46 - Drumul_socialismului_1986_12
P. 46
la invitaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu
Vizita de prietenie m ţara noastră
s preşedintelui li. Egipt,
Mohamsd Hostii Mubarak
CEREMON1A SOSIRII
La invitaţia tovarăşului ţilor Nicolae Ceauşescu şi Arabe Egipt a salutat per
I P O P U L f t R a u O E T t f t N Nicolae Ceauşescu, pre Mohamed Hosni Mubarak, soanele oficiale române
şedintele Republicii Socia încadrate de • drapelele de prezente la ceremonia so
liste România, sîmbătă stat ale României şi Egip sirii. Erau prezenţi Con
după-amiază a sosit la tului. stantin Dăscălescu, prim-
Anul XXXVIII, nr. 9 045 DUMINICĂ, 14 DECEMBRIE 1986 4 pagini - 50 bani Bucureşti, într-o vizită de La ora 18,00 aeronava ministru al guvernului,
prietenie în ţara noastră, cu care a călătorit oaspe membri ai Consiliului de
preşedintele Republicii A- tele egiptean a aterizat. Stat şi ai guvernului, ge
rabe Egipt, Mohamed Hos- La scara avionului, pre nerali, alte persoane ofi
î n t r e p r i n d e r e a m i n i e r ă B a r z a ni Mubarak. şedintele Nicolae Ceauşescu ciale. Erau de faţă amba
Noua întîlnire dintre a salutat cu cordialitate sadorul Republicii Arabe
Egipt la Bucureşti, membri
Eforturi stăruitoare pentru sporirea preşedintele României şi pe preşedintele Mohamed ai ambasadei.
Hosni Mubarak. Cei doi
preşedintele Egiptului re
Un grup de pionieri a
prezintă expresia voinţei
şefi de stat .şi-au strîns
flori
de
îndelung mîinile, s-au îm
bazei de materii prime a ţării celor două state de a da brăţişat cu prietenie. oferit buchete r Nicolae
r e ş e d
ţ i l o
i n
p
noi 'dimensiuni conlucrării
Mohamed
şi
Ceauşescu
bilaterale pe multiple pla
O gardă militară, ali
nuri, de a-şi spori contri niată "în cinstea sosirii Hosni Mubarak.
Bilanţ rodnic vom acţiona cu hotărîre buţia la soluţionarea ma preşedintelui Republicii A- După ceremonia sosirii,
pentru mai buna ăiplicare a rilor probleme care preo rabe Egipt, a prezentat o- p r e ş e d i n ţ i i Nicolae
- Mai sînt 15 zile din a- Iele necesare, utilizarea efi principiilor noului mecanism cupă lumea de azi, la cau norul. Au fost intonate Ceauşescu şi Mohamed
cest prim an al celui de-al cientă a timpului de lucru economico-financiar, a auto- za păcii şi colaborării in imnurile de stat ale celor Hosni Mubarak au pără
optulea cincinal. Vă rugăm, şi a utilajelor din dotare ia conducerii şi autogestiunii, ternaţionale. două ţări. sit aeroportul, îndreptîn-
tovarăşe ing. Nîcolae Lungu, subteran şi în cariera Valea pentru îmbunătăţirea plani du-se spre reşgdinţa rezer
director al întreprinderii mi Morii, preocuparea susţinu ficării, conducerii şi organi Ceremonia sosirii înaltu P r e ş e d i n ţ i i Nicolae vată înaltului oaspete e-
niere Barza, să vă referiţi tă pentru aplicarea măsuri zării activităţii de producţie. lui oaspete a avut loc pe Ceauşescu şi Mohamed giptean.
1
la realizările obţinute de lor din programul de creş Astfel, în zăcămîntul Barza aeroportul internaţional ITosni Mubarak au trecut La reşedinţă, cei do
colectivul unităţii în peri tere a productivităţii mun vom trece la concentrarea Otopeni. Deasupra salonu în revistă garda de onoa preşedinţi s-au întreţinut
re.
oada trecută de la începutul cii. Rezultatele noastre sînt producţiei, în scopul folosi lui oficial al aerogării se într-o atmosferă cordială,
anului. direct legate şi de eforturile rii cît mal eficiente a forţei aflau portretele preşedin- Preşedintele Republic''! prietenească.
- Minerii, preparatorii, e- depuse pentru aplicarea, a- de muncă, a reducerii con
lect r om5canicii, toţi oamenii colo unde se pretează, a me sumurilor de materiale şi e- ÎNCEPEREA CONVORBIRILOR OFICIALE
nergie electrică. De aseme La Palatul Consiliului de bucuria de a se întîlni din bilaterale contribuie la în
Fatriei ~ cît mai nea, în cariera Valea Morii Stat au început, sîmbătă nou cu preşedintele Nicolae tărirea prieteniei dintre
s-a realizat deja un volum după amiază, convorbirile Ceauşescu şi de a avea popoarele român şi egip
de descopertă considerabil, oficiale între preşedintele împreună un schimb de tean, la promovarea cauzei
wxBe minereuri! care asigură rezerve cores Republicii Socialiste Ro păreri asupra evoluţiei şi generale a păcii, înţelege
punzătoare de minereuri mânia, tovarăşul Nicolae perspectivelor relaţiilor bi rii, independenţei naţiona
muncii din întreprinderea todelor de exploatare de cuprifere în vederea înde Ceauşescu, şi preşedintele laterale, cît şi în legătu le, colaborării şi progre
noastră au acţionat cu dă mare productivitate, de asi plinirii sarcinilor anului 1987. Republicii Arabe Egipt, ră cu probleme ale situa sului în întreaga lume.
ruire şi abnegaţie' în pro gurarea efectivelor în aba Prin îmbunătăţirile aduse Mohamed Hosni Mubarak. ţiei internaţionale actuale. P r e ş,e d i n ţ i i Nicolae
ducţie, în spiritul înaltelor taje. tehnologiilor de lucru la u- La convorbiri participă în timpul convorbirilor, Ceauşescu şi Mohamed
comandamente ale conduce zina de preparare a mine persoane oficiale române Hosni Mubarak au hotărît
— 1987... bate la uşă, cum p r e ş e d i n t e l e Nicolae
rii partidului de a spori ne reului cuprifer, mecanizării şi egiptene. ca membrii celor două de
a fost pregătit ? Ceauşescu şi preşedintele
contenit baza de materii pri unor operaţii în subteran şi P r e ş e d i n t e l e Nicolae legaţii să analizeze împreu
— Cu răspundere şi serio Mohamed Hosni Mubarak
me a ţării, reuşind să în zitate. In lumina sarcinilor în depozitele de la suprafa Ceauşescu a salutat cu au apreciat cu satisfacţie nă, în timpul vizitei, po
cheie cele 11 luni trecute subliniate de către secreta ţă ne-am asigurat condiţii căldură noua vizită în ţa că relaţiile de colaborare sibilităţile şi modalităţile
din acest an cu rezultate rul general al partidului, to optime desfăşurării în bune ra noastră a preşedintelui dintre România şi Egipt concrete de dezvoltare a
bune la majoritatea indica condiţii a producţiei anului Republicii Arabe Rgipt, colaborării economice şi
torilor de plan. Astfel, s-au varăşul Nicolae Ceauşescu, viitor. Sperăm să fie un an evidenţiind că aceasta con — pe plan politic, econo tehnico-ştiinţifice dintre
obţinut peste plan 7,4 mili Ia recentele plenare ale C.C. şi mai rodnic ca acesta pe stituie o expresie a trăini- mic, tehnico-ştiinţific şi în România şi Egipt, potrivit
oane lei la producţia mar al P.C.R. şi Consiliului Na care îl vom încheia peste ciei raporturilor prieteneşti alte domenii de interes orientărilor şi înţelegerilor
fă, 14 tone plumb în con ţional al Oamenilor Muncii, puţin timp. statornicite între cele două comun — cunosc o dezvol stabilite la nivel înalt.
centrate, 10 tone zinc, 3 000 ţări şi popoare. Totod.ată, tare continuă, în confor P r e ş e d i n t e l e Nicolae
tone sulf, 270 tone utilaj teh La baza succeselor — mobilizarea tovarăşul Nicolae. Ceauşescu mitate cu înţelegerile con Ceauşescu şi preşedintele
nologic minier şi altele. exemplară, hărnicia oamenilor a exprimat convingerea că venite cu prilejul întîlni- Mohamed Hosni Mubarak
— Care sînt principalii fac înţelegerile la care se va rilor la nivel înalt. au avut, în continuare, un
tori care au condus la a- îndeplinirea ritmică a sar varăşul Viorel Popa, secre ajunge cu prilejul actua S-a reafirmat convingerea prim schimb de păreri cu
ceste sporuri de producţie ? cinilor de plan, asigurarea tarul comitetului de partid lelor convorbiri vor întă că extinderea şi adîncirea privire la probleme ale
— In mod deosebit buna unei productivităţi a muncii al întreprinderii, sublinia, re- ri şi mai mult conlucra şi în viitor a raporturilor actualităţii internaţionale.
mobilizare a colectivelor, or superioare şi a unui nivel ferindu-se la modul în care rea dintre România şi E-
ganizarea şi conducerea tehnic şi calitativ ridicat pro gipt, atît pe plan bilate DINEU OFICIAL
competentă a activităţii la duselor reprezintă obiective UVIU B RAI CA ral, cît şi în sfera vieţii Preşedintele Republici ducători ai unor instituţii
!
locurile de muncă, aprovi- le de bază ale activităţii internaţionale, corespun Socialiste România, tova centrale.
zionarea ritmică cu materia- colectivului I.M. Barza. To (Continuare in pag. a 2-a) zător voinţei şi aspiraţii răşul Nicolae Ceauşescu, a Au luat parte persoane
lor de pace şi progres ale oferit, sîmbătă, un dineu le oficiale care îl însoţesc
ambelor popoare. oficial în onoarea preşe pe preşedintele Republicii
Strădanii responsabile pentru buna desfăşurare a Hosni Mubarak a mulţu dintelui Republicii Arabe Arabe Egipt în vizita de
Mohamed
Preşedintele
prietenie efectuată în ţara
Mohamed
Egipt,
.Hosni
mit pentru primirea căl Mubarak, la Palatul Con noastră.
duroasă, prietenească, pen siliului de Stat. în timpul dineului, pre
tru
stabulaţiei animalelor şi sporirea producţiilor zootehnice ospitalitatea de care se La dineu au participat şedintele Nicolae Ceauşescu
bucură în România, subli membri şi membri suple şi preşedintele Mohamed
Sîmbătă dimineaţa, împreună cu activişti ai sec ţie — sînt ţinuţi în noroi, niind că vede îţi aceasta anţi ai Comitetului Politic Hosni Mubarak au rostit
ţiei agrare a Comitetului judeţean de partid, ai Di fără aşternut pe jos. Uni o dovadă convingătoare a Executiv al C.C. al P.C.R., toasturi, urmărite cu a-
recţiei agricole judeţene şi ai Uniunii judeţene a tatea are tocătoare, dar nu stimei şi respectului ce' şi tenţie şi subliniate cu a-
cooperativelor agricole de producţie, brigada „fulger" o foloseşte, lucru inexpli le nutresc popoarele egip secretari ai Comitetului plauze.
Central
partidului,
al
a ziarului nostru a făcut un nou raid în ferme şl cabil. Toţi lucrătorii din tean şi român. în acelaşi Au fost intonate imnu
zootehnie au halate albe, timp, înaltul oaspete şi-a membri ai Consiliului de rile de stat ale celor două
brigăzi zootehnice. S-a urmărit cum se desfăşoară igiena mulsului se respec
programul de grajd, evoluţia producţiei de lapte, spi manifestat, la rîndul său, Stat şi ai guvernului, con ţări.
tă întocmai. Brigadiera
ritul de ordine şi disciplină, implicarea factorilor de Marioara Gruniţan ar tre
conducere în buna desfăşurare a stabulaţiei anima bui să vegheze cu mai
lelor. Ne oprim, în continuare, asupra principalelor multă atenţie la respecta Ziua tipografilor
aspecte constatate. rea raţiilor furajere, la
mai buna hrăni re şi îngri Ziua tipografilor - sărbă tru continua sîrguinţă de păşirea producţiei marfă, a
C.A.P. Peştişu Mare. Bri toarea cuvîntului tipărit. a aduce în sufletul şi min celei nete şi a productivi
gada zootehnică de aici se Este ziua celor ce trudesc tea noastră perpetua lumi tăţii muncii. Cu împliniri
remarcă prin ordine şi cu BRIGADÂ „FULGER" ÎN ZOOTEHNIE asupra slovei româneşti şi nă a cuvîntului. îi preţuim de seamă s-au prezentat
răţenie, prin aspectul plă
a limpezimii ei. „Ziua ti şi-i stimăm pentru neodih- tipografii deveni la • acest
cut, prezent atît în adă pografilor'', sărbătoarea ce na lor spre mai bine, mai moment sărbătoresc şi în
posturi cît şi în baza fu sosit de circa o săptămî- jire a tineretului bovin. lor ce, prin intermediul cu frumos, dar mai ales pen ceea ce priveşte calitatea
!
rajeră şi în incintă. Ioan nă, ceea ce solicită nter- C.A.P. Nandru, De la 1 vîntului tipărit, aduc zi de tru fapta de fiecare zi; muncii lor, utilizarea tim
Furcă, preşedintele unită venţia I.E.L.I.F. Deva. Pro noiembrie încoace, produc- zi în sufletul nostru o săr pului de lucru, introduce
ţii, prezent la programul ducţia de lapte marfă se . ţia de lapte s-a dublat, dar bătoare a spiritului. Ani Ziua tipografilor — zi de rea unor noi tehnologii ş.a.
de dimineaţă, ne-a spus menţine la 100 1 zilnic, este încă mică. De remar versăm munca şi strădania bilanţ rodnic pentru întrea De bună seamă, pentru
că fiecare zi de vineri este ceea ce este încă puţin fa cat că procentul de grăsi lor. Aflate la temperatura ga obşte a tipografilor hu- toate acestea, felicitări me
destinată punerii la punct ţă de posibilităţile unită- me al laptelui este de 4,4. plumbului topit, acestea nedorenî. Că s-a muncit rită întregul colectiv. Le
a incintei, acţiune la care ţii. Vacile cu lapte sînt hră sint puse in nobila slujbă cu înaltă răspundere, cu
nite suplimentar, în adă dăruire şi respectul cuve adresăm şi noi tuturor ce
iau parte toţi lucrătorii C.A.P. Peştişu Mic. La a învăţăturii, ştiinţei şi cu lor ce muncesc aici şi doar
din zootehnie. Animalele programul de dimineaţă a posturi şi în baza furaje noaşterii. Datorăm respec nit faţă de cititori, de cei spaţiul tipografic limitat nu
au o stare fiziologică foar luat parte şi Alexandru ră este ordine şi curăţe tul nostru acestor oameni lalţi beneficiari - o dove ne îngăduie a nominaliza
te bună. Sînt curate, ba, Zudor, primarul comunei, nie. Există 14 vaci infe- care, fie zi, fie noapte pun desc, bunăoară, importan pe toţi fruntaşii destoini
mai mult, cele aflate în care a ajutat la buna des cunde asupra cărora se literă lingă literă şi, prin tele realizări dobîndite pe cului detaşament al tipo
îngrijirea lui Varga Bela făşurare a acestuia. Toţi face tratament, 10 dintre aceasta, cite o părticică cele 11 luni ale acestui an grafilor hunedoreni. Să-i
au cozile spălate, pieptă îngrijitorii au fost prezenţi, acestea fiind deja gestante. din sufletul lor, pentru a de colectivul Tipografiei din numim totuşi pe Nicolae
nate. Maria Franţ, Maria adăposturile asigură un Viţeii sînt bine hrăniţi cu rie oferi nouă, cititorilor, o Deva. Printr-o organizare Hada, Virgil Bucur, Ionel 1
Feneşer, Polixenia Farcaş microclimat corespunzător. fîn de .bună calitate. Ani- bogăţie spirituală de care superioară a muncii, ridi Popa, losif Daradics - o
şi ceilalţi îngrijitori mun Prodiicţia de lapte este în Brigada de reporteri : avem atita nevoie. carea şi perfecţionarea
cesc cu hărnicie şi con creştere. Animalele au o TRAIAN BONDOR, Sărbătoarea tipografilor, pregătirii profesionale, mai VALENTIN NEAGU
ştiinciozitate. La grajdul stare fiziologică bună, vi MIRCEA LEPÂDATU Ii omagiem pentru destoi buna utilizare a 'maşinilor
cel nou, încă n-au fost ţeilor însă ar trebui să 11 nicia şi iscusinţa lor, pen şi utilajelor s-a reuşit de (Continuare în pag. a 3-a) {
instalaţi racleţii, deşi au se acorde mai multă aten- (Continuare în pag. a 2-a)